232 matches
-
ca Ioan 1.1-3, Ioan 14.16-17 și altele asemenea arată existența unui Dumnezeu în Treime, făcând logic pluralul amintit, lucru cu care bineînțeles iudaismul nu e de acord.) În conformitate cu aceste referințe biblice, și în special cu Facerea cap. I, Creaționismul biblic susține că speciile de plante și animale au fost create ca atare dintru început de Dumnezeu și că nu poate exista nici o trecere naturală de la o specie la altă specie. Creaționismul biblic, atât ideatic cât și tehnic, interpretează literal
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
biblice, și în special cu Facerea cap. I, Creaționismul biblic susține că speciile de plante și animale au fost create ca atare dintru început de Dumnezeu și că nu poate exista nici o trecere naturală de la o specie la altă specie. Creaționismul biblic, atât ideatic cât și tehnic, interpretează literal descrierea creației din Cartea Genezei și a alte dogme biblice. El este, în ultimă instanță o extensie a unei părți a hermeneuticii creștine. Creaționismul biblic are două sub-categorii principale: a) creaționismul providențial
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
trecere naturală de la o specie la altă specie. Creaționismul biblic, atât ideatic cât și tehnic, interpretează literal descrierea creației din Cartea Genezei și a alte dogme biblice. El este, în ultimă instanță o extensie a unei părți a hermeneuticii creștine. Creaționismul biblic are două sub-categorii principale: a) creaționismul providențial b) creaționismul deist În afară de acestea, mai apar variații, chiar de la început, pe baza raportării diferite la referatul biblic din Facerea cap. 1, sau mai exact la durata zilelor Creației, văzute de unii
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
specie. Creaționismul biblic, atât ideatic cât și tehnic, interpretează literal descrierea creației din Cartea Genezei și a alte dogme biblice. El este, în ultimă instanță o extensie a unei părți a hermeneuticii creștine. Creaționismul biblic are două sub-categorii principale: a) creaționismul providențial b) creaționismul deist În afară de acestea, mai apar variații, chiar de la început, pe baza raportării diferite la referatul biblic din Facerea cap. 1, sau mai exact la durata zilelor Creației, văzute de unii ca zile de 24 de ore, de
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
atât ideatic cât și tehnic, interpretează literal descrierea creației din Cartea Genezei și a alte dogme biblice. El este, în ultimă instanță o extensie a unei părți a hermeneuticii creștine. Creaționismul biblic are două sub-categorii principale: a) creaționismul providențial b) creaționismul deist În afară de acestea, mai apar variații, chiar de la început, pe baza raportării diferite la referatul biblic din Facerea cap. 1, sau mai exact la durata zilelor Creației, văzute de unii ca zile de 24 de ore, de alții ca zile
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
Creației, văzute de unii ca zile de 24 de ore, de alții ca zile de o durată nedeterminată dar nu excesiv de lungă iar de alții ca "epoci" sau "ere". Aceștia din urmă tind în general să treacă în tabăra adepților creaționismului evoluționist. Acesta consideră că Dumnezeu nu doar că a creat lumea din nimic, ci și continuă permanent să vegheze asupra ei. Această purtare de grijă se numește și proniere sau providență. Ea se realizează prin menținerea Universului în existență, dar
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
nimic ("creatio ex nihilo") nu este o doctrină biblică, ea apărând abia în secolul al II-lea e.n., deși unii cercetători susțin că acesta nu e un motiv de a crede că nu este o doctrină biblică. Principalii adepți ai Creaționismului providențial (chiar dacă nu sub acest nume, ci din punctul de vedere al ideilor exprimate anterior) sunt în special teologii și savanții ortodocși. De asemenea, un anumit număr de teologi și savanți romano-catolici, protestanți și neoprotestanți acceptă principiile acestui curent; totuși
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
din SUA convertit la ortodoxie la maturitate, Serafim Rose. Dintre savanții români un mare merit îl are Nicolae Paulescu, cel care într-o perioadă în care opinia creaționistă provoca ostracizarea a avut curajul să își susțină convingerile în mod public. Creaționismul evoluționist (numit și evoluționism teist) pornește de la ideea creării Universului de către Dumnezeu din nimic. Dar, militând pentru o retragere a lui Dumnezeu în raport cu lumea sau pentru o proniere de un tip mai special, acest curent adaugă la Creație și evoluționismul
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
Creaționismul ortodox este Creaționismul providențial bazat în același timp pe referatele biblice și concepția Sfinților Părinți asupra creării (facerii) lumii, cuprinse de obicei în cărțile intitulate Hexaimeron. Cel mai cunoscut nume al Creaționismului ortodox este, la ora actuală, Serafim Rose, un
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
Creaționismul ortodox este Creaționismul providențial bazat în același timp pe referatele biblice și concepția Sfinților Părinți asupra creării (facerii) lumii, cuprinse de obicei în cărțile intitulate Hexaimeron. Cel mai cunoscut nume al Creaționismului ortodox este, la ora actuală, Serafim Rose, un american convertit la
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
Creaționismul ortodox este Creaționismul providențial bazat în același timp pe referatele biblice și concepția Sfinților Părinți asupra creării (facerii) lumii, cuprinse de obicei în cărțile intitulate Hexaimeron. Cel mai cunoscut nume al Creaționismului ortodox este, la ora actuală, Serafim Rose, un american convertit la Ortodoxie. Bisericile ortodoxe nu au adoptat vreo poziție oficială în disputa creaționism-evoluționism. Principalele referate se găsesc în Biblia sau Sfintele Scripturi în Cartea Facerii ("Geneza"), cap. 1.1-31; cap
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
care se adaugă și scrierile altor sfinți sau creștini, ca Sfântul Grigorie Palama, Sfântul Grigorie Sinaitul, Sfântul Ioan de Cronștadt, Serafim Rose etc. Dintre teologii români, părintele Dumitru Stăniloaie s-a ocupat în mod repetat de această problemă, în conformitate cu principiile Creaționismului ortodox. Pentru a înțelege concepția ortodoxă despre Facerea lumii trebuie înțelese anumite elemente fundamentale, fără de care orice comunicare este de la început tăiată: 1) Pentru Ortodoxie Biblia sau Sfânta Scriptură este Cuvântul lui Dumnezeu, deci în întregime adevărată. (II Timotei 3
Creaționism ortodox () [Corola-website/Science/302511_a_303840]
-
să cerceteze cu minuțiozitate subiectul respectiv. Datorită conflictului dintre rezultatele cercetării științifice și dogmele religioase, de-a lungul secolelor știința a fost criticată cu înverșunare (și încă este). În cadrul științelor naturii, cel mai elocvent și actual exemplu este dezbaterea privind creaționismul, privind compatibilitatea între istoria biblică a facerii lumii și teoriile științifice ale cosmologiei și biologiei evoluționiste. Un exemplu mai vechi este reacția Vaticanului față de negarea de către Galileo Galilei a dogmei geocentrice. Științele sociale au fost de asemenea ținta unor atacuri
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
Geneza, mitul genetic sau mitul creației sunt termeni din mitologie care explică într-o manieră legendară și filosofică, amplul proces de creare a lumii. Creaționismul este, din punct de vedere științific o credință care susține că Universul a apărut prin implicarea unei forțe divine, a unei inteligențe superioare sau a unei entități incomprehensibile, abstracte. Având o vechime foarte mare, această credință intră în contradicție cu
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
a apărut prin implicarea unei forțe divine, a unei inteligențe superioare sau a unei entități incomprehensibile, abstracte. Având o vechime foarte mare, această credință intră în contradicție cu evoluționismul, cu fenomenul “Big Bang” sau cu alte teorii științifice. Spre deosebire de acestea, creaționismul afirmă că formarea Universului și a elementelor ce îl compun nu a fost un fenomen lipsit de o cauză inteligentă, ci o acțiune voită de un zeu creator. De-a lungul timpului, diferitele popoare ale lumii au creat o sumedenie
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
întregime». În anii 1830-1838 călătorește prin Europa. După ce revine la Paris, din motive politice, refuză mai multe posturi. Abia în 1848 acceptă propunerea "fără condiții" de a deveni profesor la Sorbona. Deși era catolic convins, Cauchy apăra în mod deschis creaționismul: Convingerile sale religioase au cauzat atitudini și poziții părtinitoare contemporanilor. Astfel, Niels Henrik Abel îl numea "catolic bigot", dar îl admira ca matematician. Cauchy a fost membru al Asociației Regale din Londra și al multor academii de științe ale lumii
Augustin Louis Cauchy () [Corola-website/Science/309624_a_310953]
-
teorie a catastrofelor" presupune perindarea a 32 de catastrofe însoțite de o nouă geneză, cu acumulare de caracteristici genetice. Ajunge la această concluzie în urma studiilor asupra fosilelor în succesiunea straturilor geologice, încercând să armonizeze noile date furnizate de geologie cu creaționismul. Astfel, Lamarck nu credea că toate ființele provin dintr-un strămoș comun, considerând ca cele mai simple forme de viață au apărut prin abiogeneză. Acesta consideră că o forță intrinsecă face ca speciile să devină tot mai complexe, ajungând la
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
o replică la ideile transmutaționiste ale lui Erasmus Darwin. Influențați de teologia naturală, geologi ca Buckland, Sedgwick atacau conceptele evoluționiste ale lui Lamarck, Grant sau lucrarea "Vestigii ale istoriei naturale a creației". Chiar și geologul Charles Lyell, deși se opunea creaționismului, în lucrarea sa "Principiile geologiei" (1830 - 1833), susținea imutabilitatea speciilor și critica teoriile lui Lamarck privind evoluția. Idealiști ca Louis Agassiz și Richard Owen credeau că fiecare specie era neschimbabilă și în mod aprioric prestabilită de mintea "creatorului" sub forma
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
sunt subiecte imateriale cu proprietăți mentale. Au senzații și gânduri, dorințe și credințe, și îndeplinesc acțiuni intenționate. Sufletele sunt părți esențiale din ființele umane..." Originea sufletului a generato o întrebare uneori iritantă în Creștinism; Marile teorii puse la înaintare cuprind creaționismul sufletului, traducianismul și preexistența. Potrivit creaționismului, sufletul fiecărui individ este creat direct de Dumnezeu, ori chiar în momentul concepției sau la un moment mai târziu (gemenii identici se formează la câteva diviziuni celulare după concepție, dar nici un creaționist nu ar
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
Au senzații și gânduri, dorințe și credințe, și îndeplinesc acțiuni intenționate. Sufletele sunt părți esențiale din ființele umane..." Originea sufletului a generato o întrebare uneori iritantă în Creștinism; Marile teorii puse la înaintare cuprind creaționismul sufletului, traducianismul și preexistența. Potrivit creaționismului, sufletul fiecărui individ este creat direct de Dumnezeu, ori chiar în momentul concepției sau la un moment mai târziu (gemenii identici se formează la câteva diviziuni celulare după concepție, dar nici un creaționist nu ar nega faptul că au suflete întregi
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
conferință despre importanța operei lui Darwin. "Comunitatea Umanistă" continuă aceste acțiuni de comemorare a lui Darwin, dedicate științei și umanismului, la 12 februarie al fiecărui an. În 1997, Massimo Pigliucci, profesor de Ecologie și de Teoria evoluționistă (cunoscut critic al creaționismului), inițiază celebrarea unei "zile Darwin", pe care o susține anual, alături de colegii și studenții săi, în cadrul Universității din Tennessee - Knoxville. Evenimentul conține mai multe lecturi, conferințe și dezbateri publice, în scopul unei mai bune înțelegeri a evoluționismului și exercitării de
Ziua Darwin () [Corola-website/Science/314643_a_315972]
-
Darwin asistă la prelegerile profesorului Robert Edmund Grant despre concepția evoluționistă a lui Lamarck (denumită ulterior "lamarckism"). Darwin este surprins de aceste idei deși le mai întâlnise și în lucrările bunicului său, Erasmus. Până atunci știintele naturii se bazau pe creaționism. Și cum natura era considerată o creație divină, în acea epocă, specialiștii în științele naturii aparțineau clerului, adică Bisericii Anglicane. Cultele protestante, printre care și unitarienii respingeau această idee, susținând că rațiunea se supune legilor fizicii. Erasmus Darwin, în lucrarea
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
, în original în limba engleză, Intelligent design, este o formă de creaționism care presupune că „anumite caracteristici ale Universului și ale vieții sunt cel mai bine explicate prin existența unei cauze inteligente și nu prin procese nedirijate, așa cum ar fi selecția naturală”, conform exprimării neretorice din engleză, „certain features of the universe
Design inteligent () [Corola-website/Science/313301_a_314630]
-
designul inteligent" ca pseudoștiință. În 1910, evoluția nu era un subiect de controverse religioase majore în America, dar în anii 1920 controversa fundamentalist-modernistă din teologie a dus la opoziția fundamentaliștilor creștini față de predarea în școli a evoluției, ceea ce a produs creaționismul modern. Predarea evoluției a fost suspendată în mod efectiv în școlile publice din SUA până în anii 1960, când evoluția a fost apoi reintrodusă în programa școlară și au existat o serie de procese în instanță prin care s-a încercat
Design inteligent () [Corola-website/Science/313301_a_314630]
-
evoluției a fost suspendată în mod efectiv în școlile publice din SUA până în anii 1960, când evoluția a fost apoi reintrodusă în programa școlară și au existat o serie de procese în instanță prin care s-a încercat reintroducerea predării creaționismului alături de evoluție la orele de știință. au promovat ca „o explicație științifică alternativă a lumii în care trăim”. Aceștia au invocat frecvent argumentul existenței unui design pentru a explica complexitatea întâlnită în natură și pentru a demonstra existența lui Dumnezeu
Design inteligent () [Corola-website/Science/313301_a_314630]