197 matches
-
fizic), ci de când căpăta o funcție (ontologie funcțională). Conform lui Walton, interpretările tardive în sensul unei ontologii materialiste (cum e și creația din nimic) sunt simple anacronisme. Unele versiuni de creaționism se află în contradicție cu teoria evoluției. Există variante creaționiste care admit o evoluție de la forma în care a fost creată inițial lumea la cea actuală și care dezbat atât realitatea acestei evoluții, cât și eventuala ei desfășurare pe baza unor principii mecaniciste sau a intervenției divine directe. Principalele forme
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
credințe care au fost categorizate mai jos: Știința este un sistem de cunoștințe bazat pe observație, dovezi empirice, explicații testabile și predicții ale fenomenelor naturale. Prin contrast, creaționismul este bazat pe interpretarea literală a povestirilor anumitor texte religioase. Unele credințe creaționiste implică forțe închipuite, care se află în afara naturii, precum intervenția supranaturală și de cele mai multe ori nu permit predicții. Prin urmare, acestea nu pot fi confirmate sau infirmate de către oamenii de știință. Totuși, multe dintre credințele creaționiste pot fi încadrate ca
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
texte religioase. Unele credințe creaționiste implică forțe închipuite, care se află în afara naturii, precum intervenția supranaturală și de cele mai multe ori nu permit predicții. Prin urmare, acestea nu pot fi confirmate sau infirmate de către oamenii de știință. Totuși, multe dintre credințele creaționiste pot fi încadrate ca predicții testabile despre fenomene cum ar fi vârsta Pământului, istoria sa geologică și originile, distribuția și relaționarea organismelor vii ce pot fi găsite pe el. Protoștiința a incorporat elemente ale acestor credințe, dar pe măsură ce știința s-
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
arii distincte ale experienței umane, așa-numitele „non-overlapping magisteria”. Acest punct de vedere este adoptat de mulți teologi, care cred că originile și sensul ultim sunt adresate de religie, însă optează pentru explicațiile științifice verificabile ale fenomenelor naturale în locul credințelor creaționiste. Alți oameni de știință, precum Richard Dawkins, resping ideea de "non-overlapping magisteria" și argumentează că metoda științifică, respingând interpretările literale creaționiste, subminează textele religioase ca sursa de adevăr. În ciuda acestei diversități de opinii și din moment ce credințele creaționiste nu sunt susținute
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
originile și sensul ultim sunt adresate de religie, însă optează pentru explicațiile științifice verificabile ale fenomenelor naturale în locul credințelor creaționiste. Alți oameni de știință, precum Richard Dawkins, resping ideea de "non-overlapping magisteria" și argumentează că metoda științifică, respingând interpretările literale creaționiste, subminează textele religioase ca sursa de adevăr. În ciuda acestei diversități de opinii și din moment ce credințele creaționiste nu sunt susținute de dovezi empirice, consensul științific este că orice încercare de a preda creaționismul ca știință ar trebui respinsă. Creaționismul a fost
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
naturale în locul credințelor creaționiste. Alți oameni de știință, precum Richard Dawkins, resping ideea de "non-overlapping magisteria" și argumentează că metoda științifică, respingând interpretările literale creaționiste, subminează textele religioase ca sursa de adevăr. În ciuda acestei diversități de opinii și din moment ce credințele creaționiste nu sunt susținute de dovezi empirice, consensul științific este că orice încercare de a preda creaționismul ca știință ar trebui respinsă. Creaționismul a fost pentru o lungă perioadă de timp un fenomen aproape exclusiv american. Dar astăzi, ideile creaționiste s-
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
credințele creaționiste nu sunt susținute de dovezi empirice, consensul științific este că orice încercare de a preda creaționismul ca știință ar trebui respinsă. Creaționismul a fost pentru o lungă perioadă de timp un fenomen aproape exclusiv american. Dar astăzi, ideile creaționiste s-au răspândit în multe state din cele 47 membre Consiliului Europei: Belgia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Rusia, Serbia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia și Marea Britanie”, se arată în raportul d-nei Brasseur.
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
în cadrul cărora domeniul geologiei ocupă un loc important Materialist și dialectician spontan, teoriile sale exprimă materialitatea lumii vii și susțin originea animală a omului ("Originea omului și selecția sexuală", 1871). Conceptia sa evoluționistă (darvinismul) aflată în contradicție cu teoria fixistă, creaționistă, a avut o mare influență asupra filozofiei cunoașterii. Teoriile lui Darwin stau la baza biologiei moderne, ca o explicație a biodiversității. Ca recunoaștere a valorii sale, Darwin a fost unul din cele cinci persoane care, în secolul al XIX-lea
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
Morgan, l-au împiedicat pe Darwin să explice toate aspectele teoriei sale. În schimb, a reușit să explice de ce omul și maimuțele au un strămoș comun, o consecință a teoriei evoluției care nici până azi nu a fost acceptată de creaționiști și de conservatorii religioși. În 1992, Darwin este clasat al XI-lea în lista celor mai influente personalități ale istoriei, listă întocmită de către astrofizicianul Michael Hart. De asemenea, Darwin deține o poziție fruntașă și în topul celor 100 mari britanici
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
vorbește despre locul din interiorul unei furtuni, un adăpost liniștit dintr-un viscol. Alta povestește despre rădăcinile cultului Yomeshta (religia 'oficială', organizată din Orgoreyn, mai tânără și desprinsă din mult mai vechea filozofie/religie Handdara). Una este un antic mit creaționist Orgota. A patra dezbate ce este un trădător (povestea este despre un strămoș al lui Estraven). Locuitorii de pe Gethen sunt hermafrodiți secvențiali: timp de douăzeci și patru de zile ("somer") din ciclul lunar de douăzeci și șase, ei sunt androgini latenți din
Mâna stângă a întunericului () [Corola-website/Science/321603_a_322932]
-
nu urmează metoda științifică și, prin urmare, nu ar trebui predată drept știință sau cel puțin ar trebui predată împreună cu alte puncte de vedere (recte creaționismul). Aceste obiecții se referă la natura însăși a teoriei evoluției și a metodei științifice. Creaționiștii susțin deseori că „evoluția este o religie; ea nu este știință.” Scopul acestei critici este de a submina poziția superioară a biologilor față de creaționiști și de a redefini dezbaterea dintre știință (evoluție) și religie (creaționism) ca fiind o dezbatere între
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
recte creaționismul). Aceste obiecții se referă la natura însăși a teoriei evoluției și a metodei științifice. Creaționiștii susțin deseori că „evoluția este o religie; ea nu este știință.” Scopul acestei critici este de a submina poziția superioară a biologilor față de creaționiști și de a redefini dezbaterea dintre știință (evoluție) și religie (creaționism) ca fiind o dezbatere între două opinii religioase — sau chiar de a argumenta că evoluția este religie în timp ce designul inteligent nu ar fi religie. Cei care se opun evoluției
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
Darwin care au fost respinse sau revizuite de oamenii de știință de-a lungul timpului pentru a ajunge întâi la neodarwinism și apoi la sinteza evoluționară modernă. Teza că evoluția s-ar baza pe credință religioasă, adesea bazată pe impresia creaționiștilor că evoluția nu ar fi fost observată niciodată, este de asemenea respinsă deoarece evoluția are parte de dovezi solide în sprijinul ei și prin urmare nu necesită vreun salt al credinței. În general, argumentul că evoluția ar fi religioasă a
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
pe temeiul că "religia" nu se definește prin cât de dogmatici sau zeloși sunt aderenții ei, ci prin credințe spirituale sau supranaturale. Susținătorii evoluției arată că evoluția nu este nici dogmatică, nici bazată pe un salt al credinței și acuză creaționiștii de echivocare între definiția strictă a religiei și folosirea colocvială a cuvântului pentru a ne referi la orice este abordat dogmatic sau cu entuziasm. Tribunalele americane au respins de asemenea această obiecție: Chiar plecând de la presupunerea că evoluția ar fi
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
precedentelor și probabil e și o chestie de bun simț că evoluția nu este o religie și că a preda evoluția nu violează clauza de neîntemeiere a unei religii de stat. O teză similară este că evoluția ar fi atee; creaționiștii contopesc uneori cele două teze, susținând că evoluția ar fi o „religie atee” (vezi umanism). Acest argument contra evoluției este adesea generalizat drept argument contra științei în general, argumentând că „știința este o religie atee” deoarece naturalismul metodologic nu este
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
o observație sau un test care ar putea fi făcute pentru a demonstra că teza ar fi falsă. Tezele care nu sunt falsificabile nu pot fi examinate științific, deoarece ele nu admit teste prin care să le fie evaluată corectitudinea. Creaționiști cum ar fi Henry M. Morris au afirmat că orice fel de observație ar putea fi integrată în cadrul evoluției, deci ar fi imposibil de demonstrat că evoluția ar fi greșită și prin urmare evoluția nu ar fi științifică. Totuși, evoluția
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
lui Darwin au fost infirmate pe măsură ce știința evoluției s-a dezvoltat, dar aceasta a continuat să confirme conceptele de bază ale sale. În ciuda acestor lucruri, creaționismul constă în susțineri nejustificate că evoluția ar fi fost dovedită falsă. Din contra, explicațiile creaționiste presupunând intervenția directă a supranaturalului în lumea fizică nu sunt falsificabile, deoarece orice rezultat al unui experiment sau cercetări ar putea fi rodul acțiunilor imprevizibile ale unei divinități omnipotente. În 1976, filosoful Karl Popper a afirmat că „Darwinismul nu este
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
Dacă s-ar putea demonstra că vreun organ complex a existat, care nu ar fi putut fi format prin modificări mici, multe, succesive, teoria mea s-a destrăma.” Dacă dovezile empirice ar susține așa ceva, ar fi vorba de victoria argumentului creaționist al complexității ireductibile. Drept răspuns la critica privind lipsa de falsificabilitate, au fost propuse numeroase feluri în care evoluția ar putea fi falsificată. J. B. S. Haldane, întrebat fiind ce fel de dovezi ipotetice ar putea demonstra că evoluția ar
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
agricultură al statului Massachusetts, în momente diferite, și a fost președinte al Societății Geologice din America în anul 1895. De asemenea, a servit doi ani ca ofițer al Uniunii în Războiul Civil American. La începutul carierei profesionale, Shaler a fost creaționist și anti-Darwinist. Această poziție s-a datorat marelui respect manifestat pentru omul de știință genial, dar de modă veche Agassiz, sub al cărui patronaj Shaler a urmat în ierarhia de la Harvard. Când propria lui poziție de la Harvard a devenit sigură
Nathaniel Shaler () [Corola-website/Science/336517_a_337846]
-
care ar trebui să îl aibă educația, diversitatea societății românești, drepturile celor care au alte religii ori nu au nici una și formarea culturală și intelectuală a elevilor. Faptul că încă din primii ani de școală li se predă copiilor 'povestea' creaționistă biblică, că sunt puși foarte des să se roage în clasă, că sunt amenințați la orele de religie cu violențe fizice în această lume ori în presupusa lume de apoi reprezintă un lucru deplorabil care adâncește tarele învățământului românesc și
Remus Cernea, revoltat de ce a văzut la discursul lui Klaus Iohannis de la Târgoviște by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103461_a_104753]
-
lumea așa cum este ea dar ei trebuie să păstreze tăcerea în privința asta."" În cartea sa "Pledoarie pentru pământ plat" ("Pleidooi voor de platte aarde") Dijkstra pretinde că a intrat în contact cu ființe extraterestre. Teoriile sale sunt folosite de unii creaționiști, cum ar fi Ab Klein Haneveld, care afirmă că trăim pe un Pământ gol la interior care are o suprafață în formă de castron.
Klaas Dijkstra () [Corola-website/Science/336587_a_337916]
-
făcut Pământul în șase zile, apoi, în a șaptea zi, s-a odihnit puțin. Ceea ce nu se știe este faptul că aceste „zile” au durat câteva milioane de ani fiecare și au însemnat modificări evolutive uriașe! Într-adevăr, în gândirea creaționistă progresivă, Dumnezeu nu s-a grăbit, a creat „cu încetinitorul” plantele și animalele și tot restul, de-a lungul unei perioade lungi de timp, parcă pentru a lăsa ființele nou-create să se obișnuiască unele cu altele. Practic, teoria este o
Teorii alternative la evoluția darwinistă. Apariția vieții, subiect CONTROVERSAT () [Corola-website/Journalistic/105171_a_106463]