544 matches
-
și să fii cu toate astea și precaut (besonnen). Aceste antiteze (Gegensatze), cari nu se urmează doar, ci să pătrund într-una una pe alta, formează viața cea mai intrinsecă a artistului dramatic, și împăcarea lor este actul propriu al creațiunei. Această arte reîntoarsă la natură și natură înălțată la arte a ascuns în sine, după cum (s-a arătat) rezultă din arătarea noastră, aceste două trepte dentăi ca pe două momente a unei dezvoltări mai nalte. Treapta primă a simțirei nemijlocite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a se teme de ieșirea la lumină a propriului lor eu. Condițiunea necesibilă pentru aceasta se-nțelege că e dominarea absolută și dispunerea de mijloace (moienuri) naturale însemnate, cari nu (re[nunță]) abnunță serviciul lor în astfel de momente de creațiune supremă, ci-l împlu pe privitor cu siguranță deplină. Zace mai (departe) încolo în natura acestei direcțiuni că aicea înrudirea personală a artiștilor cu cercul rolelor lor e de regulă mai intensivă decât la aciia cari se ridică abia prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din sine ca pe-un geniu la care poetul nu i-a dat decât conturele. Pentru că natura sa toată îl mâna la ceea ce-i gigantic, de-aceea totdeuna măsurariul pentru el însuși se coprindea (în fond) de comun în însuși creațiunile sale, cari întreceau cu mult pretențiunile simțului de arte comun. Și-n Ludovic Devrient puterea creatorie a domnit cu mult mai mult în forma unei forțe a naturei decât sub chipul unei făpturi conștiute. El privea tipurile acelea la cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
El privea tipurile acelea la cari-l ducea cu preferință înrudire[a] (de-a gata) ca un întreg în sufletul său, fără de-a petrece cu reflexiune toate coridoarele și încăperile zidirei. De-aceea, luate-n de-a întregul, cercul creațiunilor sale a și fost 360 r proporționalmente un cerc restrâns, pentru că-n tragedie erau mai mult personalități de-o răutate demonică mai mult abstractă, acelea cari erau de domeniul creării sale, iar nu caractere umane și avute în sine. Aicea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
esced cu totul din viața instinctivă și caută să se smulgă numaidecât din lucrarea neconștiută. Așadar ar putea să pară, după cele zise, ca și (cînd) cum această direcțiune ar coincide Siguri de aprobarea lectorilor noștri, aducem aminte de atâtea creațiuni a artistelor Schroder și 360v Crelinger. Ce tipuri n-a creat cea dintâi, d. e. din Ioana de Montfaucon și din Medea lui Grillparzer! În cea dentîi o femeie eroică și pătrunsă cu pasiune de simțul demnități femeiești, în Medea vedeam
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
demnități femeiești, în Medea vedeam în Schroder, spre a ne folosi de frumoasa espresiune a Rachelei, vedeam esaltațiunea mitologică forte ca acea a furiilor, înrudită elementelor. Și ce-a creat Crelinger din figurile tragediilor lui Raupach? În Fata aerului, o creațiune fantastică ce trecea peste orce realitate, în Chriemhield, o femeie ce se dezvoltă înaintea ochilor noștri pe scala-ntreagă a simțirei până la furia demonică. Cum a fost virificate de ea figurele femeiești din Hohensiaufi? Și acuma ni stă încă naintea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a acestei direcțiuni ca artistul să se abandone aicea cu mult mai puțin unei inspirațiuni, pentru că vine-n pericolul de-a fi părăsit de măsura mijloacelor sale; pe când forțe naturali eroice permit și o abandonare mai ne-ngrijită la momentul creațiunei și la inspirațiunile intuițiunei poetice. Fiecare din aceste două direcțiuni își are așadar greutățile sale. Cea însemnată de noi ca cea întîi va cădea mult mai lesne în pericolul de-a esceda chiar și măsura nobleței și-a frumuseței, fiindcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
treilea, direcțiune a cărei tărie și pericole le-am dezvoltat, a fost reprezintată prin actori germani și decisivamente prin Iffland. Între artiștii prezintelui, Seydelmann e reprezentantul ei propriu. Din deducțiunea noastră vom putea dezvolta cu preciziune trăsurile fundamentale atât a creațiunilor lui Iffland cât și a acelora a lui Seydelmann. Ba până și prejudițiul cumcă d. e. producțiunile lui Seydelmann nu ar fi decât producte a unei înțelegeri ingenioasă și pătrunzătoare până-n detalii, iar nu producte ale intuițiunei libere, își află deplina
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Rachel învie oarecum și figurile tragice a vechiului timp al regilor, prin puterea spiritului revoluționar care-a coprins toate (materiile) elementele de viață și 363r le (regenerează) transformă încă prin acest spirit în forme a spiritului prezent, tot așa cum în creațiunile lui Talma pare a fi revibrat puterea gigantică a primei răsturnări, avântul și patosul primului Imperiu. Acolo unde putințele amîndoror direcțiunilor acestui stadiu al treilea vin la deplinul lor ecuilibru, acolo ideea reprezintațiunei dramatice e realizată absolut. Daca genialitatea intuițiunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sa. Afară de însemnările cele vioaie ce ni le dă Tieck în Phantasus și, pe ici pe colea, în Foile dramaturgice, noi ne rezimăm încă aicea pe descripțiunea lui Schink în Contimpuranii săi, care ne prezintă cu putere mare unele din creațiunile mari ale lui Schroder și afară de asta pe opul copios a lui Meyer asupra vieței lui Schroder. Simțim respectul cel mai necondiționat față cu această activitate a lui Schroder, măreață, dusă de seriozitatea cea mai morală, dirigeată de tot atâta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
diferința obiectului află deplina lor aplicare și pe acest teren al nostru. Vis-a-vis [de] artiștii mari, creatorii, critica trebuie să fie și aci înainte [de] toate recunoscătoare și pricepută. În fața operei de arte veritabile critica apare ca cunoștința rectificătoare a creațiunei unui geniu. Ea dovedește rațiunea imanentă ei. {EminescuOpXIV 278} defect cu totul natural, nu născut din libertate. Din contra, modul devenit solid și care revine, mod în cari escelează în recitațiune și în mișcările corpului oarecari forme individuale, pe acela
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
imitătoare [se preface] într-o ruină ce plânge silit și care mai atinge caricatura. Și totuși trebuie să mărturim că, în lipsă de puteri creatorii, e cu mult mai bine de preferat daca se reproduc chiar cu o manieră oarecare creațiunile reprezintatorilor însemnați decât daca un naturel neputincios și brut se-ncrede-n sine însuși și-și închipuiește de-a putea trece de fructe ale geniului izbucnirile năuntrului său nelămurit și nearmonic. Nu e nimica mai cumplit decât de-a vedea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea împrejurarea aceasta condiționează o recitațiune mult mai grea a alexandrinului și o mai tare perceptibilitate a versului decum la iambele cincvipede. Tragedia franceză are un lucru comun cu cea greacă, acela că amândouă se vestesc prin ritm a fi creațiunile unei lumi contrapuse realității; de-aceea atât trimetrul cât și alexandrinul pretind o mai energică sulevare a accentelor {EminescuOpXIV 322} ritmice decât iambul cincviped. Trimetrul grec însă poate, prin frumoasa variațiune a spondeelor și a iambelor și prin cezurele ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dezlipit de orce bază istorică. Cu cât o dramă, prin compozițiunea sa întreagă, prin interesele și coliziunile [sale], ne eliberează mai mult de [o] epocă anumită, cu cât ea sparge cadrul istoric cu-atîta actorul e mai liber în privința costumului. Marile creațiuni a lui Shakespeare, cu deosebirea dramelor istorice, se țin de categoria aceasta. Tendința esactității istorice ar fi aicea și imposibilă și ridicolă. Evul-mediu ni va da conturele costumului, pe care însă fantazia e destinată de-a-l suplini și a face
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui proprie dată deja și naturală un material aspru și crud, pe care nu-l poate muia absolut și nu-l poate întrebuința așa cum vrea întru esecuțiunea intențiunilor lui. De sub mâna pictorului personalitatea se naște liberă și ușoară ca o creațiune a fantaziei lui, creațiune care nici nu lasă a se naște închipuirea unui mijloc de realizare deosebit de idee. Vedem părerea cea frumoasă apărută cu totul în suprafață, fără de-a ne aduce aminte că între intuițiunile artistului și între materia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și naturală un material aspru și crud, pe care nu-l poate muia absolut și nu-l poate întrebuința așa cum vrea întru esecuțiunea intențiunilor lui. De sub mâna pictorului personalitatea se naște liberă și ușoară ca o creațiune a fantaziei lui, creațiune care nici nu lasă a se naște închipuirea unui mijloc de realizare deosebit de idee. Vedem părerea cea frumoasă apărută cu totul în suprafață, fără de-a ne aduce aminte că între intuițiunile artistului și între materia trebuitoare realizării lor ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Străinul, după ce-l compromite, [î]i dă cu piciorul. Observăm pentru foaia din Viena că deosebirea ce o face între veche dreaptă și jună dreaptă n-a existat și nu există în realitate și că această deosebire subtilă e o creațiune ad-hoc, parte a adversarilor noștri politici de câte ori le convenea, parte a unora cari așteaptă ca și în partidul conservator să domnească acea strictă disciplină ca-n partidul roșu care face [cu] neputința orice discuție de idei. Iată articolul: În România
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numește legea "barbară, ilegală, ucizătoare " Dar cine a propus-o, cine a votat-o? D. C. A. Rosetti și I. C. Brătianu, la 7 martie 1866, după căderea lui Vodă Cuza. Deși însă legea actuală e în cea mai mare parte creațiunea partidului pe care-l reprezentă "Romînul, nu vom numi-o astfel cum o numesc acei cărora li se cuvine paternitatea ei. E rea, dar ținta ei a fost bună. Producțiunea agricolă e legată de anume condiții de timp. Un obiect
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui Rafael fotografii și gravure, operele maiștrilor compozitori le putem avea și ne putem împrieteni cu ei mai bine decât cu cunoscuții și cu rudele, dar acești artiști al căror geniu consistă în priceperea adâncă și în execuțiunea măiastră a creațiunilor muzicale, aceștia ridică înainte-ne o lume proprie numai lor și, după ce ne-au îngînat un ceas în acea lume, ei o duc cu sine. La cel dentîi concert publicul n-a fost tocmai numeros, pentru că nu se dăduse, se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a topi într-o religie și într-o limbă toate naționalitățile -, vor face-o astăzi în chiar epoca naționalităților, vor face-o astăzi amenințând cu pumnul cele trei mari grupuri etnice ale Europei, latini, germani și slavi, a căror creațiune este Europa însăși, cu toată cultura și civilizația ei? Oricât de mari oameni ar fi maghiarii - și desigur vom fi cei din urmă de-a nu recunoaște calitățile acestui popor, în inima sa drept și generos -, față cu marea mișcare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
voiește eligibilitatea ei și proiectul în cestiune e și depus pe biroul Camerei. Un proiect voluminos, plin de cârciocuri, menit a face din justiție unealta de ocară a partidului roșu, o sclavă a patimelor momentane, o îngăduitoare a apetiturilor, o creațiune a stării timporare de corupție. Împărțirea țării în plaiuri și ocoale? Un alt proiect de lege șterge cincizeci de plaiuri c-o singură trăsătură de condei. Dar multe din aceste au istoria lor proprie; unele ascund începuturile legendare ale statului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și nouălor noastre oștiri teritoriale și a eroilor? Ce 'nsenmează toate acestea în ochii unor oameni pentru care România e numai din întîmplare o patrie, cărora formele ei moștenite nu vorbesc în nici o limbă și nu au nici un înțeles? Biserica? Creațiunea aceasta eminamente națională a unui Iuga Vodă, carele la a. 1399 încă o face neatârnată de orice ierarhie bisericească sau lumească, biserica Lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
literară însemnată cuprinde, pe lângă actul intelectual al observației și conceperei, o lucrare de resumțiune a unor elemente preexistente din viața poporului. Sunt scriitori - și numărul lor e legiune - cari sugîndu-și condeiul în gură, scornesc fel de fel de cai verzi, creațiuni ale fantaziei pure fără corelațiune cu realitatea, creațiuni ce, prin noutatea lor, atrag poate câtva timp publicul și sunt la modă. Descriind situații factice, personaje factice sau manierate, sentimente neadevărate sau simulate, umflând un sentimentalism bolnav - în volume întregi, acești
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și conceperei, o lucrare de resumțiune a unor elemente preexistente din viața poporului. Sunt scriitori - și numărul lor e legiune - cari sugîndu-și condeiul în gură, scornesc fel de fel de cai verzi, creațiuni ale fantaziei pure fără corelațiune cu realitatea, creațiuni ce, prin noutatea lor, atrag poate câtva timp publicul și sunt la modă. Descriind situații factice, personaje factice sau manierate, sentimente neadevărate sau simulate, umflând un sentimentalism bolnav - în volume întregi, acești autori - - numărul lor în străinătate e foarte mare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de seamă asupra novelelor lui Slavici; s-a supărat în realitate pe alt pasaj și sfârșește prin a mă face bulgar și a descrie după cum îi place esteriorul și deprinderile mele. Ceea ce spune d. N. Xenopulos în privirea mea sunt creațiunile unei fantazii nervoase, escitate prin lovirea ce i-am aplicat-o în darea mea de seamă. Căci dumnealui nu s-a supărat pe ceea ce citează "Telegraful'' ci pe-un pasaj pe care nu-l citează și care e următorul: "Și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]