11,160 matches
-
a originarului estetic: „Atîta vreme cît critica reprezintă «o intuiție originară, dezvoltată ulterior» în legătură cu o anumită operă, înseamnă că «a comunica o emoție e totuna cu a o putea produce din nou, și atunci criticul trebuie să fie un spirit creator, în stare să prindă „sufletul” operei într-o metaforă»”. Așadar, Nicolae Manolescu e pe o latură un „gînditor” asupra creației, iar pe de alta un creator grație verbului critic ce-și asumă opera în temeiul inefabil al „talentului”. În ambele
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
nivel epocal, a axiologiei schimbate în angrenarea sa de ansamblu, astfel încît factorul național nu mai apare exterior celui estetic, ci înglobat acestuia ca valoare specifică. Angajamentul în sine nu e relevant, atîta vreme cît se exercită pe un palier creator minor, ceea ce face ca opțiunile politic-morale salutare să se piardă împreună cu cele ideologice, firește reprobabile, în flăcările aceluiași Purgatoriu al deficitului de creație. Un Blaga, un Doinaș, un Negoițescu, un Balotă sînt mult mai relevanți în spațiul transilvan decît autorii
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
argentinian, Ștefan Aug. Doinaș amintește un articol 2), din deja celebrul număr special L’Herne din 1964, al lui Maurice-Jean Lefèbvre care, la rându-i, descoperea în Tlön... un mit al civilizației și culturii, în sensul că la Borges fantezia creatoare a spiritului devine agent al realului. Pe cât de cunoscută, metafora din Tlön... este pe atât de superbă: savanții de pe planeta inventată de cei din organizația care nega existența lui Dumnezeu scriu o enciclopedie la fel de fictivă (ficțiune de gradul doi) care
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
Prin urmare, scrisul lui Cornel Mihai Ungureanu pare deseori plat, liniar, fără strălucire, într-un cuvânt (poate prea dur) bătrânicios și, dacă nu neapărat plictisitor, prea puțin antrenant. Dacă unii prozatori tineri experimentează cu acribie dintr-un prea mare orgoliu creator și/sau teribilism specific vârstei, iată că alții sunt prea transparenți și lipsiți de ambițiile meșteșugului stilistic și al unor mărci personale. Pentru a mai colora narațiunea, personajele au deseori reverii, numai că prea des (date fiind convențiile acestui tip
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
în mod umanist interesele (poate și ele tot umaniste). Statutul auctorial al profesorului universitar mi se pare, într-adevăr ambiguu. De ce? Pentru că textele sale nu sînt produse ale unor stări intempestive sau ale unui proiect permanent desfășurat de o vitalitate creatoare conjugată cu o cultură asimilată, ci rezultate ale unor comenzi, opționale, desigur, dar care impun ele data acțiunii scripturale. E drept, majoritatea scriitorilor este chiar ea departe de proiectul amintit, dar asta nu se întîmplă din vina, așa-zicînd, indivizilor. Opera
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
de la Minima moralia), iar aceste lumi sînt fermecătoare tocmai pentru că nu pot fi pipăite, cîntărite, măsurate. Ei sînt simultan aproape de om și de Dumnezeu, le aparțin amîndurora. Prin ființele intervalului devenim conștienți că modelul dihotomic al lumii e reductiv și creator de confuzii. Portretul îngerului, așa cum se încheagă de la o pagină la alta, depășește, desigur, imaginea lui plastică (se recurge rareori, în carte, la exemple din pictură sau mozaicuri) și e nevoie mai degrabă de o imaginație științifică pentru a-l
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
lui Brâncuși (sunt de semnalat, de pildă, preocupările pentru "aforismele" sau pentru artă fotografică a sculptorului român), iar, pe de altă parte, insistența de a sublinia modelul pe care viziunea brîncușiană îl poate oferi postmodernității, în special în ceea ce privește integrarea profundă, creatoare a tradițiilor (ontologice, culturale, folclorice). Pentru exemplificarea acestora, semnalam în continuare șapte recente repere ale exegezei brâncușiene, care reconfirmă, cu asupra de măsură, posteritatea vie, în continuă efervescenta reinterpretativă și reevaluatoare, a personalității și operei sculptorului român în secolul XXI
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
propriile texte în variante succesive, preocupați ca lucrul lor să nu rămână nedesăvârșit. l în primul rând, din interviul domnului profesor Mihai Zamfir, câteva considerații utile și uimitoare, o lecție importantă, de fapt, despre exercițiul eminescian continuu: "Foarte puțini mari creatori sunt mulțumiți de ei-înșiși. Automulțumirea, în general, nu intră în individualitatea excepțională. Vorbind de Eminescu, el visa, probabil, la o formidabilă operă viitoare pe care n-a mai apucat s-o scrie. Tot ce ne-a lăsat el, toate versurile
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
provincialismului său o notă de extravaganță și noblețe, savuroasă în amprenta retro a culegerii sale de articole Despre șapcă și alte lucruri demodate (2001). Însă cu pasiunea sa pentru Bacovia, dusă până în pânzele albe, s-a ridicat deasupra oricărui localism creator, inevitabil mărginit ca orizont, și s-a impus ca un specialist de neocolit într-un subiect de importanță națională. Căci Bacovia a devenit - după cum o arată evoluția postumă a operei sale - unul dintre primii trei-patru poeți români, atât în ierarhia
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
brute. Un mit. "Vigoarea omului, a speciei umane constă în capacitatea de a crea mit, noi mituri" scrisese în Bunavestire. Nicolae, "tinerelul frumușel", era provincial dar muncitor și ambițios, "imprudent" și "stângaci" dar orgolios și "irațional" de încrezător în destinul creator, solitar dar "neînfricat", visând gloria, "domnișoarele" cădeau în extaz când le vorbea de idealismul german (misoginia lui Breban se dovedește aici o dată în plus), se va lupta cu cenzura, se va înscrie în partid din credința că Ceaușescu va fi
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
de Arte Vizuale, atunci avem semnale serioase că ceva nu este în ordine și se perpetuează inadmisibil confuzia dintre funcționarul ministerial, cel care gestionează informația și asigură comunicarea, și mediul profesional care construiește și avansează proiecte. Funcționarul bîntuit de elanuri creatoare, care încearcă să genereze cultura pe care tot el urmează să o arbitreze, poate fi orice, dar în nici un caz administrator și artist în același timp.
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
Poporului și spiritul ceaușist devin exponat borgesian, poate singurul, în propria lor realitate. Acest triumf al Casei Poporului constituie, din nefericite, și eșecul major al Muzeului de Artă Contemporană. Păcat, pentru că.... ...în loc de Epilog: Titu Maiorescu spunea cîndva cam așa: energiile creatoare ale unui popor sînt limitate, asemenea unui bloc de marmură, și depinde esențial de ceea ce, își propune sculptorul. S-o realizeze pe Venus din Millo sau să imagineze o ,,statuă caricată". La noi, energiile rezervate Muzeului de Artă Contemporană, o
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
fluentă, erotică fără un grăunte de vulgaritate, cu o densă și rafinată atmosferă psihologică și umană. Dar Clujul, mai ales, va ști el să "profite" de această carte și de un romancier de prima mână pentru a-și demonstra valențele creatoare față de un București blazat și orgolios?!... Iată câteva "idei" despre critică și despre starea actuală a "noastră", noi cei care ne învârtim în această lume literară oarecum închisă - și din fericire "închisă", în sensul că nu se mai amestecă printre
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
astfel un proces de hibridizare, originalitatea conchistadorului fiind, în acest caz, interferențială. De la impresioniști încoace compozitorul-conchistador s-a agitat tot mai mult în muzica savantă, aducînd de peste mări inflexiuni cu iz de mirodenii, care au condimentat meniurile sonore servite de creatorii europeni get-beget. în sfîrșit, compozitorul-peregrin funcționează ca un bumerang cu acțiune lentă: odată atinsă ținta, se întoarce acasă; în peregrinările sale, fiecare eveniment constituie o țintă virtuală; e avid după impresii, pe care le adună din toate muzicile întîlnite pe
Originalitatea călătorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12077_a_13402]
-
animale și nu știe dacă să intre ori ba. Sau ca un Atlas ce suportă apăsarea greutății, dar care tânjește și după folosul ei. 4. Normalitate datorită aprecierii conform căreia istoria muzicii ar fi o succesiune de fraze consimile epocilor creatoare, perioadelor stilistico-estetice, fraze aflate în consecuție și conexate cu ajutorul semnelor de punctuație. 5. Stranietate căci întotdeauna există un aspect patologic al originalității, dar și căci diacronia artei sunetelor nu este altceva decât o propoziție care, chiar dacă tot ce se transformă
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
le depășească. Din nefericire, puțini dintre ei aveau mijloacele de expresie necesare pentru a îndeplini un asemenea proiect. Dar pentru un grup de scriitori în jurul vârstei de 25 de ani conta enorm declanșarea unui elan constructiv și a unui entuziasm creator. Solidaritatea de generație tânără orientată ferm spre Europa își construia inspirat premisele marii creații. Pentru a găsi o direcție proprie, Vintilă Horia nu avea prea mare spațiu de întors între "Gândirea" și "Criterion", dar a încercat, cu fervoarea specifică vârstei
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
compatibilitatea) "impresionismului" de-atîtea ori suspectat, dacă nu de-a dreptul rejectat, cu "ideea literară". Mai mult, întru spaima pedanților, patronul Sburătorului nu se dă în lături de la utilizarea noțiunii de "transă". Marcînd profunditatea "inspirației", "transa" ar fi indispensabilă funcționării condeiului creator, deoarece îl eliberează de automatizarea inhibantă a convenției: "Neputința transpunerii cu orice prilej într-o astfel de transă, precizează E. Lovinescu, sau disproporția efortului față de rezultate e fatal, prin urmare, să trezească o revulsie aproape categorică dinaintea Ťmaterialului ocazionalť într-
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
era tot o formă, încă mai concentrată, a capacității de devotament". Altfel zis, o dăruire sublimată, însă avînd consecințe nu mai puțin palpabile, consistînd în rodul nespus de îmbelșugat al cenaclului ce l-a condus, implicînd o colaborare în substanță creatoare cu Celălalt. O mențiune specială merită, ca să ne exprimăm așa, racordul la prezent, al temei în chestiune, pe care-l stabilește... cu sau fără intenție, Lucian Raicu. Are încă circulație figura unui E. Lovinescu abstras, confiscat de "esteticul pur", făcînd
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
vindeca majoritatea bolilor cunoscute. în privința celei de-a doua liste, pretextele sunt ceva mai spectaculoase. Pe când se dorea infractor, hașișul era doar simbolul unei rebeliuni adolescentine pentru Rimbaud (în schimb, "dérčglement de tous les sens", celebra lui metodă de "impersonalizare" creatoare de poezie, ține de radicalitatea artei sale poetice), iar pentru Flaubert, același hașiș, reprezenta un soi modest de protest antiburghez. Aceste două exemple par o joacă de copii pe lângă viziunile extatice ale lui Allen Ginsberg, în timp ce se masturba, ori pe lângă
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
de la }icău a humuleșteanului genial și el, ajunse la cheremul unei înalte construcții sclipind de sticlărie și nichel și compătimită de un amfiteatru universitar scobit chiar în ograda sa. Oare nu e cu putință a-i cinsti pe marii noștri creatori decît dezrădăcinîndu-i, detașîndu-i prin tot felul de tertipuri ale "actualizării" de solul matern, de mediul de care s-au simțit vital atașați? Decît îmbrîncindu-i într-un no man' s land care cu siguranță mîhnește umbrele lor, așa cum ne mîhnește și
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
oprește în triadă, Sfânta Treime fiind, de fapt, acel unu al Dumnezeirii creștine. Dar numărul trei este și numărul echilibrului, numărul magic al alegerilor din basme și legende, numărul virtuților etice, precum speranța, credința și iubirea. Triada caracterizează orice act creator și unește autorul de procesul creației și de sursa acestuia. Dar tot prin triadă, muzica și sculptura se leagă definitiv de sufletul ascultătorului, într-un triunghi unde, cu ajutorul celor doi artiști, intră în rezonanță cu vibrația energiei divine. Dar cum
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
astăzi cartea este ceea ce este difuzarea sa, valoarea ei rezultând din cu totul altă ecuație. Calculul lui King este de un cinism absolut. Dacă ar fi tipărit romanul, ar fi vândut probabil o sută de mii de exemplare, dar travaliul creator ar fi fost complet, iar cheltuielile publicării, inclusiv de promovare (King este promovat ca pasta de dinți antitartru) ar fi redus substanțial profitul. Studiile de sociologie a lecturii arată că tirajul este un indice aproximativ al numărului de cititori reali
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
greu pragul supraviețuirii. De cînd se poate pleca în străinătate cu relativă facilitate, adică în ultimii 15 ani, aproape 3 milioane de români și-au părăsit țara; aceștia nu sînt elevi, studenți ori pensionari, ci oameni în floarea vîrstei, nucleul creator al societății. Dacă forța de muncă a României nu depășește cifra de 10 milioane de oameni, înseamnă că aproximativ a treia parte din ea s-a expatriat. Finanțele țării asigură supraviețuirea economică mai ales datorită valutei pe care expatriații o
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
dinainte stabilit, nu se înscriu într-o progresie de o neabătută coerență. Ceea ce ele ne oferă este starea de euforie resimțită atunci când ne lăsăm purtați la voia întâmplării și, în același timp, senzația reconfortantă dată de prezența unei excepționale forțe creatoare. Forță care, aflată într-o permanentă erupție, acționează. E ceva ce poate să nu ne placă defel sau, dimpotrivă, ceva ce ne cucerește, ne captivează. Zholdak nu-și construiește imaginile - imagini atât de personale! - cu ajutorul tehnologiilor moderne, al virtualului ori
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
Sîngele Mîntuitorului" (Psalmul 8). Avem a face astfel cu o estetizare a hierofaniei. Menționăm că aci opiniile teologilor sînt împărțite. Dacă unii se arată dispuși a vedea în artist un ins ce imită paradigma divină inclusiv, sub raportul capacității sale creatoare, alții îl suspectează de o trufie cu luciferice tangențe. Ultimii se pot bizui și pe următoarea glosă a Fericitului Augustin: "Dumnezeu nu ne-a spus: învățați de la Mine cum au fost făcute cerul și pămîntul, cum au fost create toate
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]