55,229 matches
-
arborelui genealogic sau paradoxal, a ciocoilor-arendași parveniți prin demagogia democrată a doctrinelor politice. În acest fel, în acest sens și mod de slujire hristică, fiecare națiune creștină, ar deveni model pentru celelalte popoare, păstrându-și cu noblețe naționalismul său, spiritul-creator, credința sa, moșia sa, libertatea sa, cultura sa, tradiția sa, dreptatea sa, iubirea sa, crucea sa, veșnicia sa, întru Adevărul Învierii lui Hristos, întru mântuirea lor. Dar, culmea înjosirii și a stupidității, tocmai națiunile creștine, prin Aristocrația lor conducătoare și Ierarhia
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
mai creștini Fii ai ei, ca să păstreze de-apururi prin Marea Sfântă Jertfă, care a consființit idealul Unității, Identității și Demnității Neamului Ortodox Dacoromân, ca armonie între Fiii aceleiași Nații și între alți semeni purtători de omenie, prin Libertate, Dreptate, Adevăr, Credință, Nădejde și Dragoste întru Dumnezeu, dar s-au năpustit din toate părțile, toate năpârcile, toate hienele, toți șacalii, toate viperele, toate jivinele, toate târâtoarele, toate dihăniile feroce dinlăuntru, care au crescut la sânul aceluiași neam prea darnic, toți renegații și
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
lor mișelii, neaua iernii ninsă ca prolog al viitorului de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost boierul creștin Vasile
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
adevărul să nu mustri păcatul. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei, în acest fel ajungându-se la o relație simfonică dintre Biserica luptătoare și cea triumfătoare, de aceea trebuie să rămânem noi, pe mai departe în Cetatea Slavei Sale - „pe care nici porțile iadului nu o
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396007056.html [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > JURNAL DE TABĂRĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1313 din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului CREDINȚA ȘI COPILĂRIA Motto : "Căci Împărăția Cerurilor este asemenea acestui copil." (Biblia) Locația : undeva la marginea lumii. Mai precis ? Undeva, la marginea unei lumi. Poate, la marginea copilăriei. Poate la marginea politicii. Poate, undeva la marginea somnului rațiunii. Undeva, unde visul
JURNAL DE TABĂRĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1407268895.html [Corola-blog/BlogPost/343246_a_344575]
-
s-a subordonat un alt proiect, ceva mai terestru, însă la fel de delicat, și anume cel numit : TABĂRA DIN PRIDVORUL SATULUI . Inițiator : preot paroh Mihai Bernea. Beneficiară : Parohia Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril Sub oblăduirea ortodoxă a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Credință și Copilărie : două entități la fel de puternice, la fel de gingașe. Și inseparabile. Vă amintiți, probabil, că Însuși Iisus Hristos a cerut imperios : LĂSAȚI COPIII SĂ VINĂ LA MINE ! Orice săptămână de vis, chiar și cea cuprinsă între 28 iulie și 1 august
JURNAL DE TABĂRĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1407268895.html [Corola-blog/BlogPost/343246_a_344575]
-
TEODORA, anul I, master psihologie . PARASCHEVA, anul IV, psihologie. TEODORA... SIMONA... și VANDA. Prin urmare, 9 animatori au ținut vie , în sufletul celo 100 de copii din satul TUDOR VLADIMIRESCU, cât și din centrul de comună, ALBEȘTI, județul Botoșani - flacăra credinței, a jocului și a bunei dispoziții din preajma Bisericii închinate Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Programul fiecărei zile a fost compartimentat în zece ateliere de creație. Din mâinile și sufletele copiilor luând ființă : cruciulițe sau brățări , cântece din folclorul autentic românesc
JURNAL DE TABĂRĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1407268895.html [Corola-blog/BlogPost/343246_a_344575]
-
de I.P.S. Teofan, Mitropolitul Moldovei și al Bucovinei , * 3 copii au revenit în sânul bisericii ortodoxe, fiind botezați, joi, 31 iulie 2014 - penultima zi de tabără ; * în seara aceleași zile - FOCUL DE TABĂRĂ - apogeul simbolic al acestei săptămâni dedicate jocului, credinței și bucuriei de a fi copil * LA REVEDERE , TABĂRĂ DRAGĂ ! * VĂ MULȚUMIM DIN SUFLET, DRAGI ANIMATORI ! * VĂ MULȚUMIM, PĂRINTE PAROH AL PAROHIEI GAZDĂ ! * VĂ MULȚUMIM, DRAGI COPII, CĂ EXISTAȚI ! * DOAMNE, ÎȚI MULȚUMIM CĂ NE-AI PERMIS SĂ NE BUCURĂM DE
JURNAL DE TABĂRĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1407268895.html [Corola-blog/BlogPost/343246_a_344575]
-
atinge pământul, pentru a nu-și pierde proprietățile tămăduitoare. Ei le atârnau apoi deasupra ușilor, pentru a-i proteja împotriva trăsnetelor și a altor rele... Mai târziu, grecii și apoi romanii, au considerat și ei vâscul, drept o plantă sacră, credința ajungând până în Evul Mediu, fiind răspândită în toată Europa. Toți cei care atârnau vâscul în casă, de Crăciun, aveau credința că planta aceasta atrage norocul și belșugul, îndepărtând certurile, ajutând la menținerea armoniei în familie, alungând bolile și demonii. Frunzele
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
trăsnetelor și a altor rele... Mai târziu, grecii și apoi romanii, au considerat și ei vâscul, drept o plantă sacră, credința ajungând până în Evul Mediu, fiind răspândită în toată Europa. Toți cei care atârnau vâscul în casă, de Crăciun, aveau credința că planta aceasta atrage norocul și belșugul, îndepărtând certurile, ajutând la menținerea armoniei în familie, alungând bolile și demonii. Frunzele verzi și strălucirea fructelor albe sunt legate de nașterea Mântuitorului. Cununa de vâsc este întruchiparea aureolei care înconjoară creștetul micului
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
din momentul nașterii Sale așa cum este reprezentat în icoane. Cununa din frunze uscate de vâsc se păstra tot anul, fiind protector al casei și leac pentru multe boli. De asemenea, se credea că vâscul poate stinge focul, idee născută din credința străveche conform căreia planta era adusă de fulgere pe ramurile copacilor. Încă din cele mai vechi timpuri, planta a fost considerată una din cele mai magice, misterioase și sacre din folclorul european. Vâscul era considerat un apărător al vieții, fertilității
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
istorie, elevul află despre lumi și compară, face cunoștință cu primele legi, constituții, culte religioase, află ce sunt stilurile arhitectonice, deosebește o simfonie de un concert, distinge valorile antice, medievale, moderne, află cum s-au purtat războaie în numele dragostei, al credinței și al bisericii, al libertății, egalității și democrației etc., poate prețui dialogul și informarea, poate evalua răsturnarea ordinii nedrepte dintr-o societate etc. Istoria, ca și alte discipline „învechite” promovau, pe lângă fapte, valori morale, artistice, umane, idei fundamentale generale, strategii
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc by https://republica.ro/sunt-generatia-zgoogle-zfacebook-zsms-sau-toate-la-un-loc [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
Centrul de bătrâni al Asociației „Smiles” din Salonta, pe tânăra, statornica și dedicata Diana, și pe exemplarii soți Melinda și Attila în puterea vindecătoare a Cuvântului Sfintei Scripturi, prin care cugetele lor au făcut Legământul cel Nou și Sfânt de credință veșnică, de ascultare și slujire în fața lui Dumnezeu. Serviciul divin din biserica păstorită de Domnul Isus Hristos prin încredințarea pastorului Florin Cociubei a fost încă un prilej de bucurie pentru adunarea creștinilor salontani care, prin acest Botez nou-testamentar au adus laudă
NOUL LEGĂMÂNT MĂRTURISIT DE CINCI CUGETE CURATE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1432469769.html [Corola-blog/BlogPost/367597_a_368926]
-
corul adunării creștine au adus slavă și mulțumire Numelui Tatălui Ceresc - Dumnezeu. Evanghelia Mântuirii Domnului Isus Hristos a fost predicată de pastorul Mihai Cociubei care le-a mărturist credincioșilor importanța împlinirii poruncilor lăsate întregii omeniri de Fiul lui Dumnezeu prin harul credinței în ascultarea și împlinirea Cuvântului Sfânt. „Printr-o trăire autentică în pocăință, Domnul Isus Hristos ne cheamă la părtășie frățească în veșnicia vieții din Împărăția Tatălui Ceresc, cunună dobândită de fiecare în parte prin nașterea din nou în fapte de pocăință
NOUL LEGĂMÂNT MĂRTURISIT DE CINCI CUGETE CURATE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1432469769.html [Corola-blog/BlogPost/367597_a_368926]
-
în ascultarea și împlinirea Cuvântului Sfânt. „Printr-o trăire autentică în pocăință, Domnul Isus Hristos ne cheamă la părtășie frățească în veșnicia vieții din Împărăția Tatălui Ceresc, cunună dobândită de fiecare în parte prin nașterea din nou în fapte de pocăință, credință și botez, purtând astfel, încă de pe acest pământ, în smerenie, neprihănire și sfințenie mărturia darurilor și roadelor Duhului Sfânt”, a subliniat slujitorul Domnului în îndemnul adresat tutuor celor preocupați de gândul veșniciei. Alături de frații păstori Cociubei, au slujit Bisericii Domnului
NOUL LEGĂMÂNT MĂRTURISIT DE CINCI CUGETE CURATE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1432469769.html [Corola-blog/BlogPost/367597_a_368926]
-
Ed. Tip Naste, Pitești, 2008; Fântâna Sângeroasă, roman, București, 2009; Edenul și infernul unei lumi, teatru, vol. III, București, 2009; Arhimandritul Mina Stan - un slujitor devotat Domnului, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 2011; Arhimandritul Mina Stan - omul rugăciunii, omul suferinței, Ed. Credința Strămoșească, Iași, 2012; Comoara blestemată, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 1012. În 2013 a publicat un ciclul de reportaje intitulat România - Catedrala din Carpați în Starpress, Slova creștină, Confluențe literare, Republica artelor și Radiometafora. În 2013/2014 a publicat scenariul de
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
adică: autorul depolitizează și dezideologizează tema globalizării, convertind tot ce aparține de ea în uman și valorizând-o, pe ansamblu, pozitiv, după o axiologie realistă, însă, lucidă, deloc idilizantă sau triumfalistă. Spre exemplu, doctorul Ovidiu Rucăreanu (“frate”, întru etnicitate și credință), mort pe meleaguri străine, și a cărui “umbră” o caută protagoniștii, soții Tiberiu și Minodora Chendea, nu este o victimă a pomenitei globalizări, ci dimpotrivă: el a părăsit, cândva, demult, România, o societate închisă, opresivă, pe atunci, s-a stabilit
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
drumul lor spre Mariestad, Tiberiu și Minodora vizitează anume români și anume comunități românești, la Helsinki (Alexandru Berevoianu), la Espoo (Minu Boțoi), la Stockholm (Ioana și un grup de prieteni), integrați convenabil în mediul de adopție, dar fideli tradițiilor, obiceiurilor, credințelor și religiozității naționale: “Desigur că numai cei tari înving, indifferent de unde vine tăria sau pe ce se întemeiază ea. În definitiv toți sunt niște învingători”. La al treilea nivel de lectură, s-ar situa antiteza, adică, potrivit traseului analitic pe
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
am adoptat (la sugestia imperioasă a textului), preeminența componentei spirituale a persoanei și a înfăptuirilor sale. Toți cei răspândiți printre străini, ca și soții Chendea, trăiesc, neclintit, în zariștea ortodoxiei, completând, împlinind nelimitarea orizontalității civilizatorii cu verticalitatea abisalității luminoase a credinței: mama s-a emoționat, se uimi Bogdan, care nu o mai văzuse așa de la moartea tatălui lui. Înseamnă că mai are acolo în sufletul ei ceva din cele zece zări ale spiritului românesc despre care scria Mircea Vulcănescu”. Pentru a
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
Eseu despre supraviețuirea utopiei socialiste", cititorul român trăit nu numai sub obrocul marxismului, ci și a tuturor nenorocirilor practice, morale și caracterologice pe care le-a adus această filosofie, prinde curaj, constatând că există șanse ca, printre oamenii de bună credință ai occidentului, să fie minți care înțeleg la modul real aceste pericole prin care el a trecut, modul cum sufletul și conștiința i-au fost laminate spre pervertirea morală dorită de totalitarism. Că nu mai trebuie doar noi să facem
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_o_bibliografie_corneliu_leu_1360234810.html [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
consideră cu adevărat parteneri europeni și că îi preocupă cu adevărat soarta democrației în România. Precizez, așadar, cu tot respectul, că nu bag nimănui pe gât caracterizările socio-psihologice ale lui Rdulescu Motru sau Mircea Vulcănescu, nici cele de psihologie a credinței noastre care provin de la Nichifor Crainic și Mircea Eliade, nici măcar cele din poezia Eminesciană, spre a ne cunoaște mentalitatea și proveniența opiniilor față de strădania Cotrocenilor de a-și menține primatul asupra Procuraturii și serviciilor, asupra ascultărilor de convorbiri și întocmirilor
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_o_bibliografie_corneliu_leu_1360234810.html [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
fie ambasadoarea culurală a Teleormanului în Canada. Eu o citez: „Scrisul, prin cuvinte este o scară pe care poți urca oricât de sus sau în viitor, poți coborâ în adâncuri, chiar și în acela al sufletului omenesc”. E mărturia de credință a autoarei! De ziua numelui mi-a trimis o felicitare; „Dumnezeu să vă dea un curcubeu după fiecare furtună! Și un zâmbet după fiecare lacrimă! Credința mea este aceea că Zâmbetul are putere de vindecare a necazurilor noastre, de aceea
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
poți coborâ în adâncuri, chiar și în acela al sufletului omenesc”. E mărturia de credință a autoarei! De ziua numelui mi-a trimis o felicitare; „Dumnezeu să vă dea un curcubeu după fiecare furtună! Și un zâmbet după fiecare lacrimă! Credința mea este aceea că Zâmbetul are putere de vindecare a necazurilor noastre, de aceea l-am cultivat în scrierile mele, dar și în viața cotidină! Cartea care se lansează aici se numește „Zâmbind vieții”! No comments! Sper s-o facă
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
de frumos, nu știe ce este iubirea și nu știe să iubească. Or, sub acest aspect, Ioan Grămadă a dovedit, prin tot ce a făcut și a creat, că este o persoană sensibilă, că prețuiește și iubește oamenii, că are credință și-l iubește pe Dumnezeu și întreaga sa creație. Altfel, presupun, nici nu putea să scrie o poezie frumoasă, izvorâtă din sufletul său generos, din iubirea de neam și din credință. Firesc, emoțiile mele au revenit și mă presau deja
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
persoană sensibilă, că prețuiește și iubește oamenii, că are credință și-l iubește pe Dumnezeu și întreaga sa creație. Altfel, presupun, nici nu putea să scrie o poezie frumoasă, izvorâtă din sufletul său generos, din iubirea de neam și din credință. Firesc, emoțiile mele au revenit și mă presau deja, mai ales că, spre finalul discursului său, am văzut intrând în sală două prietene dragi - Mioara Băluță și Jeni Ursu - cunoscute pe siteul „Cleopatra - casa gândului” și, mai apoi, personal, la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]