349 matches
-
de multe ori, o serie de șarlatani. Medelnicerul Șerban Andronescu descoperă din întâmplare un astfel de șarlatan, o femeie ce se intitula „doftoreasă“, dar care este căutată pentru infanticid. Documentul este de o importanță capitală, pentru că scoate în evidență atât credulitatea și naivitatea oamenilor, cât și disperarea în fața numeroaselor boli care-i bântuie. Ce poate crede un om simplu lovit de crize de epilepsie, o femeie care orbește brusc sau o alta care de la o zi la alta nu-și mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
poate exprima, plenitudinea inepuizabilă își găsește exteriorizarea cea mai perfectă, expresia bunătății nealterate de lume și de nedreptatea ei: "Iartă-i că nu știu ce fac". Împlinirea este atît de inegalabilă, încît ne putem întreba dacă nu ar fi o dovadă de credulitate extremă să admitem că eroul mitului a trăit cu adevărat; dacă nu cumva el nu este ca toți ceilalți eroi mitici o viziune a sufletului omenesc, supraconștient concepută și veridic dezvoltată. Dar, dacă înțelegem transparența surprinzătoare a simbolismului mitic, ipoteza
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un adevărat portret de familie al scriitorului. Câmpul arhetipal Don Quijote are ca enunț emergent secvența "În craniul meu se mișcă spezele unei mori de vânt". Reprezentările arhetipale consecutive acestui câmp sunt moartea ca panaceu al nebuniei, eroismul ca formă a credulității, târfa angelică și banalitatea fatală. Ladima, am conchis noi, este dublul arhetipal al celebrului Hidalgo, un cavaler utopic din Bucureștiul interbelic. Următorul câmp este cel al lui Hamlet. Enunțul emergent sugerează un vag complex al Ofeliei: "Mă trag gândurile ca
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Sébastien Bohler 150 de experimente în psihologie pentru a înțelege manipularea media Traducere de DanaMaria Cimpoi Cuvânt înainte Capitolul 1 Massmedia și convingeri De ce dați crezare informațiilor reluate în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
gustul, preferința, ura și invidia. Manipulare de masă la îndemâna fiecăruia! O carte... pentru a fi mai puțin înșelați de discursul mediatic! Mass-media și convingeri Cuprins De ce dăm crezare informațiilor reluate de mai multe ori în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Nu o îndreptăm spre ce vrem noi, ne este impusă de camerele de luat vederi. De altfel, privirea este deformată, deoarece reportajele acordă o mai mare importanță anumitor teme, în funcție de disponibilitatea informației, de hotărârile luate în redacție, de contractele publicitare. Credulitate, angoasă și paranoia Din cauza acestui spectacol continuu și agitat ne schimbăm noi înșine, dovedind o credulitate totală. Experimentele au arătat că în momentul în care informația devine prea rapidă, creierul uman are tendința să o considere, din ce în ce mai mult, adevărată, fără
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
altfel, privirea este deformată, deoarece reportajele acordă o mai mare importanță anumitor teme, în funcție de disponibilitatea informației, de hotărârile luate în redacție, de contractele publicitare. Credulitate, angoasă și paranoia Din cauza acestui spectacol continuu și agitat ne schimbăm noi înșine, dovedind o credulitate totală. Experimentele au arătat că în momentul în care informația devine prea rapidă, creierul uman are tendința să o considere, din ce în ce mai mult, adevărată, fără a-i pune la îndoială veridicitatea. Mass-media ne supraîncarcă într-atât creierul cu informații, încât nu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acceptăm un astfel de interlocutor în viața noastră cotidiană, și dacă da, care ar fi cea mai bună metodă de a reașeza discursurile livrate de acesta la locul potrivit. De ce dăm crezare informațiilor reluate în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea Mass-media ne oferă ceea ce noi considerăm a fi o reprezentare concretă a lumii. Rar se întâmplă să punem la îndoială versiunea lor asupra faptelor și, cel mai adesea, suntem convinși că lumea este așa cum o descrie jurnalul televizat. Terorism, greve
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
adevărat pentru că „apare pe ecran”. Dar în spatele acestei construcții se ascunde uneori o realitate foarte diferită. Reportajele presupun adesea aproximări, uneori chiar invenții. În ciuda acestor lucruri, le credem, cel mai adesea și ne manifestăm întotdeauna spiritul critic necesar. De ce această credulitate? Se pare că anumite informații, mai ales cele difuzate într-un mod rapid și în flux tensionat sunt considerate adevărate pentru că sunt mai bine înțelese, fapt demonstrat în următorul experiment: Trei psihologi, Daniel Gilbert, Ramin Tafarodi și Patrick Malone de la
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
credem că „afrontul” adus tovarășilor nu s-a „reparat” numai cu atât! Începuse era marilor răzbunări personale și a nemilosului război dus de comuniști împotriva celor care, într-un fel sau altul, se opuneau dezastruoasei lor doctrine. Lipsa noastră de credulitate se bazează pe continuarea „raportului”: „...sa dovedit că acest tovarăș este fiu de legionar și este educat și el la fel ca tatăl său”. Cu această grea etichetă lipită pe frunte, probabil Cârciu a avut de suportat gravele consecințe ale
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a gravității actului său. Dar, din moment ce poetul își recunoaște vina, se simte nevoia de a-i diminua proporțiile. În primul rând, el crede că poate găsi anumite circumstanțe atenuante la vina lui, recunoscând în ceea ce-l privește un fel de "credulitate, naivitate, prostie"82. În al doilea rând, poetul subliniază că vina lui nu implică "vărsare de sânge"83. Pe plan juridic, s-ar putea deduce că Ovidiu ținea să precizeze că vina lui nu avea caracteristicile unui omucideri în sensul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ci, ca să ne exprimăm cu o terminologie juridică modernă, antecedentele faptei, care, dacă nu pot anula delictul, cel puțin îi pot schimba încadrarea, diminuându-i astfel gravitatea, proporțiile. În acest fel, ca premiză pentru error poetul prezintă propria-i "neatenție, credulitate, naivitate", cum s-a văzut. Dar această "neatenție, prostie" sau cum i s-o mai fi zicând, nu poate fi separată, după cum ne informează Ovidiu, de o stare "de timiditate, de frică"109. Nu este vorba, deci, de o "simplă
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și acceptat aproape întâmplător, la contrariul ostil al acesteia -, sub aspectul imaginii, operația era excelentă, generând un cuplu complementar de o forță de persuasiune remarcabilă. Disjuncția bine controlată dintre puterea reală și imaginarul puterii alimentată masiv de continuitatea sterotipurilor, de credulitatea inocentă și de statutul de spectator al imensei majorități a societății inaugurează astfel o eră nouă a reprezentărilor sociale și a imaginarului puterii politice, ambele dominate de spectacolul televizat. Consecințele acestui proces pot fi urmărite până azi: caracterul precumpănitor mimetic
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
feminin", el era conștient de această nevoie firească a sufletului său și o accepta ca pe o fatalitate, convins de precaritatea tuturor sentimentelor. Angajându-se într-o afacere amoroasă, se amăgea, de fapt, cu luciditate. Neîncrezător, devenea totuși "de o credulitate naivă". Așa fusese Andrei dintotdeauna. Prin urmare, recursul la "dogmatism" nu constituie propriu-zis o "convertire" (criticul Lovinescu atrăgea atenția asupra faptului că "impresionismul" conține în el însuși principiul "dogmatismului"!). Chiar dacă închide ochii și fuge de lume, eroul lovinescian continuă să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Uraaa! Uraaa! Zi-le, domnu` Geo! Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acaaaaasăăăă! Oameni cu suflete pătate, oameni negri În cerul gurii, m au indus În eroare cu multă vreme În urmă și au profitat de bunătatea și de credulitatea mea... Gore și Gicu cască gurile. Sandu Îi arată cu degetul. M-am uitat În gura lui Băsescu așa cum se uită ăștia doi În gura mea. I-am acordat credit când l am văzut cu șampania În mână, la Universitate
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
anima cu fiecare nelămurire a lui, însă deodată revine în cameră Florin; ascultă uimit dialogul care capta atenția camerei, avu un moment de ezitare, nu pricepea ce se întâmplă însă îi lăsă în pace. Toți erau veseli de neștiința și credulitatea lui, prilej pentru mai târziu să se amuze și dialogul continuă cu o nouă întrebare stupidă, - Este adevărat că putem rămâne corijenți la seminarii... tot ne primesc la examene ? Unul vine repede cu explicația, - Da, că facem orele cu asistenții
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
oamenilor. Textul suna în felul următor: "...escrocheria care ruinează familiile și îmbogățește oameni fără scrupule este principalul delict de care magistrații înșiși nu au cunoștință. [...] Cu toate acestea, aceștia formează niște "cabale" de șarlatani care abuzează pur și simplu de credulitatea publicului. Aproximativ douăzeci dintre aceste grupuri acționează în regiunea pariziană și fac în fiecare zi victime"2. Această poziție oficială, juridică, în fața fenomenului divinatoriu de pe malurile Senei aduce în prim-plan o conotație negativă a practicilor. Este evidențiată, în primul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Atitudinea liberală, profund reformatoare, se opune atitudinii moralizatoare și protectoare de sorginte creștină: "Reglementarea și prigonirea divinației ar constitui o atingere a libertății profesiunilor, și dacă ar fi să pedepsim pe toți cei care-și fac o meserie din exploatarea credulității publice, unde ar trebui să ne oprim? Se exploatează la Bursă, în adunările politice și chiar în biserici"46 susține liberalul Hymans. Această secvență ni se pare ilustrativă pentru schimbarea radicală de mentalitate ce se va produce în anii următori
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe parcursul acestei aventuri"122. Fără a accepta provocarea unei astfel de încercări de "a te pune în situație" și ocupând o poziție oarecum distantă în fața fenomenului divinatoriu, am ținut cont în interpretările și analizele noastre de ceea ce Jeanne Favret-Saada numea "credulitate", "anacronism", "originea răului", "tentația imposibilului", "cuvântul și puterea sa", "atingerea", "privirea", "delir individual", "delir colectiv" etc. Totuși, spre deosebire de cercetarea vrăjitoriei, în care "cuvântul înseamnă război" și nu informație, în analiza socioantropologică a divinației accentul cade tocmai invers, pe informație și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
am fi așteptat la exces de raționalism, descoperim ampla conlucrare cu dracul. Lucrurile stau la fel și în Italia: acolo numai Vanna Marchi, o matroană cu tupeu, a rulat sute de milioane de dolari în profitabila industrie a vrăjitoriei. Ignoranța, credulitatea, disperarea, dar și dorința de câștig duc oamenii către asemenea practici"179. La toate acestea, Dan Ciachir are un răspuns ferm, profund marcat de dogmele creștine. Reacția este mai degrabă a creștinului din el și nu a omului de cultură
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
doar câteva dintre formele practicate de aceștia. Aproape că nu există țigan care să nu cunoască o formă de ghicit sau să nu știe un descântec. Din nefericire, multe dintre aceste practici sunt transformate în escrocherii, mizându-se mult pe credulitatea, naivitatea și ignoranța clientului. Am putea spune că țiganii au creat o întreagă industrie în acest sens, oferind servicii care îi ajută să acumuleze sume fabuloase. La nivelul reprezentărilor sociale actuale, alături de categoriile sociale marginale, tiganii manifestă o mare predispoziție
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
afirmații autentice plauzibile (e.g. "Nigel Mansell trebuie să-l întreacă pe Ayrton Senna în cursa de Grand Prix care are loc astăzi în Belgia"). Statutul altor afirmații (e.g. "Am aranjat patruzeci de directori de bancă") rămîne astfel deschis imaginației și credulității cititorilor (Sunday Sport 1991). Chiar dezmințirile convenționale pot fi folosite pentru a ataca noțiuni uzuale legate de adevăr, realitate și ficțiune. De exemplu, într-o "Notă introductivă", romancierul Oakley Hall (1973:5 ) spune: Însă orice similaritate între personaje și persoane
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vizuală, dintre care cea mai recentă ne face să-l socotim pe înțeleptul chinez un nebun, iar pe Alberti un găgăuță. Și poate să ghicim râsul stingher pe care-l va inspira, peste un secol sau două, privirea noastră de credulitate candidă pe care timpul nostru așa-zis incredul o așează pe ecranele lui. Sarcină exagerată și pariu periculos. Nu-mi scapă faptul că e o anumită înfumurare în dorința de a acoperi epoci, stiluri și țări atâtea teritorii lucrate deja
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
doar amabilitate ci de-a dreptul sfințenie, nu doar cunoaștere, ci omnisciență), așteptându-se să fie în viață precum pe ecran, vocabularul folosit în relație cu ei denotând fascinația și adorația, iar admiratorii refuzând să vadă eventualele defecte nu din credulitate, ci din acea dorință de care vorbeau Winnicot și chiar Huizinga în legătură cu jocul, de "a face să fie", de "ca și cum". Cinematograful este unul dintre mediile în care mitul se combină cu ritualul într-o simbioză aproape perfectă, care "blochează lumea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Jocul cu trecutul, p. 25. 391 Idem, Pentru o istorie a imaginarului, p. 165. Istoricul "împrumută mai multă rigoare și o anumită raționalitate unei conștiințe mtice difuze", iar dacă istoria medievală este impregnată de miraculos, aceasta nu are drept cauză credulitatea, rațiunea lor nefiind mai fragilă decât a noastră, ci un anume mod de gândire. Raționalismul nu distruge miticul, ci îl secularizează. Iar Iskander, Ioana d'Arc, Napoleon, sunt atât personaje reale, cât și mitice, lămurește autorul român. 392 Claude Lévi-Strauss
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]