565 matches
-
În timpul acelor călătorii a intrat în legătură cu disidenți români din Occident, printre care Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. A rămas în legătură și cu vechii săi prieteni, fugiți, rămași, sau emigrați în vest: Camil Baciu, Noldi Bălănescu, Sergiu Huzum și Mioara Cremene, Gad Calmanovici, Alexandru Mirodan, Gelu Ionescu, pictorul George Tomaziu etc. Tot în acești ani devine un sarcastic critic, deseori exasperat, al abuzurilor regimului comunist și al marasmului de conștiință indus de cultul personalității lui Ceasusecu. În cea mai mare parte
Gheorghe Ursu () [Corola-website/Science/302381_a_303710]
-
pușcă sunt foarte bune (pentru aprinderea focului ele trebuie demontate). Încearcă și cu obiectivul fotografic demontat, sau cu dosul aparatului fotografic deschis. În poziția „B" obturatorul rămâne deschis cât timp se apasă pe butonul declanșator. Deschide diafragma la maxim. - Cu cremenea și amnarul: orice rocă dură (cremene, cuarț) care nu se sparge sau zgârie ușor, poate produce scântei - când e ciocănită cu o bucată de oțel: pix, cuțit, șurubelniță etc. Dificultatea constă în găsirea pietrei potrivite apoi în prinderea și utilizarea
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
focului ele trebuie demontate). Încearcă și cu obiectivul fotografic demontat, sau cu dosul aparatului fotografic deschis. În poziția „B" obturatorul rămâne deschis cât timp se apasă pe butonul declanșator. Deschide diafragma la maxim. - Cu cremenea și amnarul: orice rocă dură (cremene, cuarț) care nu se sparge sau zgârie ușor, poate produce scântei - când e ciocănită cu o bucată de oțel: pix, cuțit, șurubelniță etc. Dificultatea constă în găsirea pietrei potrivite apoi în prinderea și utilizarea scânteii. E nevoie de antrenament! Încearcă
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
tradițională, țăranul român și proprietățile lui de veacuri, Întreaga moștenire a neamului acumulată În milenii trecute prin foc și sabie. Viața mea a fost o luptă Când cu mine, când cu semeni, O-ndârjire ne-ntreruptă De-a ciopli statui din cremeni. Viața mea a fost o trântă și cu lumea și cu veacul, Dor și patimă-nfrântă De-ai găsi râvnirii leacul. „Moartea m-a izbit În primul rând la Aiud. Eram În cea dintâi noapte În această Închisoare În care singurul
Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
pentru a fi sacrificați la Tenochitlan în imensele piramide din centrul orașului, deoarece aztecii credeau că zeii cereau sânge uman pentru a le asigura fertilitatea. Prizonierii erau sacrificați cu forța de către preoți în cadrul unor ceremonii, folosind pumnale condecționate din calcedonie, cremene sau obsidian. La scurt timp după descoperirea continetelor americane de către navigatori, aventurierii spanioli-conchistadorii, au cucerit multe insule din Caraibe, au început explorarea Americii continentale fiindcă sperau să descopere comori. În 1519, 500 de soldați spanioli, conduși de Hernán Cortés, au
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
1,71%). Pentru 2,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,11%). Pentru 2,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primul sat al comunei purta denumirea de Cremenea; alături de el s-au stabilit pe la 1812 locuitori veniți de pe moșia Rotunda-Brădeanu, formând satul denumit inițial Rotunzeni și rebotezat "Gherăseni" după ce moșia pe care se afla a fost cumpărată de Ioan Emanuel Gherase. După aceea, a luat ființă și satul
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
de Ioan Emanuel Gherase. După aceea, a luat ființă și satul Sudiți, populat cu imigranți din Transilvania, scutiți de dări. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău era formată din satele Bălaia, Cremenea, Gherăseni și Sudiți, cu o populație de 2220 de locuitori, ce trăiau în 426 de case. În comună funcționau o stână, o moară cu aburi, o școală cu 106 elevi (din care 4 fete) și o biserică zidită în 1840
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
o stână, o moară cu aburi, o școală cu 106 elevi (din care 4 fete) și o biserică zidită în 1840 de Ioan Emanuel Gherase. În 1925, comuna este consemnată în plasa Glodeanurile din același județ, având în componență satele Cremenea, Gherăseni și Sudiți, și cătunele Bălaia și Brebeanca, cu o populație totală de 2789 de locuitori. În 1931, cătunul Bălaia a căpătat numele de Andrei Bărbulescu. Cătunele Andrei Bărbulescu și Brebeanca au fost în timp integrate în satul Gherăseni. În
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
Brebeanca au fost în timp integrate în satul Gherăseni. În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat, cu această ocazie satul Cremenea fiind desființat și inclus în satul Gherăseni. Patru obiective din comuna Gherăseni sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente istorice de interes local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
desființat și inclus în satul Gherăseni. Patru obiective din comuna Gherăseni sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente istorice de interes local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la movila Cremenea de lângă Gherăseni (în zona fostului sat Cremenea), pe malul drept al Călmățuiului, s-au descoperit o așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II-lea-al IV-lea
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
obiective din comuna Gherăseni sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente istorice de interes local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la movila Cremenea de lângă Gherăseni (în zona fostului sat Cremenea), pe malul drept al Călmățuiului, s-au descoperit o așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II-lea-al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
cultura Cerneahov (secolele al II-lea-al IV-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolul al V-lea e.n.) și epoca medievală (secolul al XV-lea-al XVII-lea). Un al treilea sit se află în colțul de nord al fostului sat Cremenea, și cuprinde o altă așezare de tip tell din cultura Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.), o așezare aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală din secolele al XV-lea- al
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
Acest zeu este, însa htonian, de aceea, mâna devine, în arta mexicană, un simbol al morții. Într-adevăr, o găsim alături de capete de mort, de inimi, de picioare sângerânde, alături de scorpion, de cuțitul sacrificial cu tăiș de obsidian sau de cremene. În limba yucatec, acest cuțit este numit ‘mâna zeului’”. În ceea ce privește legătura ei cu ochiul, asemănarea se datorează faptului că amândouă ajută la peceperea obiectelor înconjurătoare. Simțul pipăitului devine mai intens la orbi, mâinile devenind cel mai de nădejde mijlocitor între
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
Henri Breuil, între anii 1925-1927 ea a întreprins o expediție de cercetări într-o fisură din stânca numită Turnul diavolului din Gibraltar, descoperind la 11 iunie 1926 cinci fragmente din craniul unui copil de om de Neanderthal și unelte de cremene (silex) din cultura mousteriană, de asemenea fosile din fauna preistorică contemporană. Ea a dat copilului neanderthalian regăsit după 50,000 de ani, numele de "Abel". Începând din ianuarie 1928 Dorothy Garrod a efectuat săpături în Palestina, aflată pe atunci sub
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
In general la săpături a angajat femei din satele din partea locului. Ea a excavat peștera Shukbah din nordul Wadi An Natuf (ebr.Nahal Natuf), la sud de satul Shukbah,nu departe de Ramalla, unde a descoperit unelte de piatră, de cremene și os, podoabe de mărgele - urmele a ceea ce ea a numit mai târziu (1957) "Cultura natufiană". Această cultură, existentă în Palestina între mileniile al X-lea și al VIII-lea î.H., după alte aprecieri - mai devreme - între 12,800
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
Aceste false acuzații sunt infirmate de mărturia celor 127 de persoane care au participat la proces." Motivele adevărate al arestării generalului Dumitrache sunt: comportarea eroică a ostașilor Diviziei 2 Munte în Caucaz, fapt pentru care a fost supranumită „Divizia de cremene”, refuzul său de a continua luptele pe teritoriul Ungariei și criticarea unor ordine de luptă date de comandanți din armata sovietică. La 15 august 1946 a fost reabilitat și trecut la comanda Corpului de Munte. La 1 septembrie 1947 a
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
cu incizii geo-florale, apoi ceramică dacica și română în zona de «Baltă», s-a găsit o săpăliga de grădinărit cu vârful de piatră iar partea cu gaură de înmănușare din argilă arsă. S-au mai găsit opaițe din lut și cremene, tot în «Baltă» din perioada preromana, primele urme numismatice între care dinari imperiali români de argint din anul 79 e.n bătuți de împăratul Titus Flavius. Populația a început în parte să urce pe terasa de pe vremea lui Alexandru cel
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
în împrejurimi au fost descoperit 11 vetre de stațiuni umane cu o vechime de până la 14,000 ani, iar una dintre ele, amplasată în peștera „Mersâna” are peste 500000 ani vechime. Pe vetre au fost colectate așchii și unele din cremene datând din perioada târzie a paleozoicului (milen. XL-XII î.Hr.). Arheologii au determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În cele 8 vetre ale
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
determinat că peștera „Mersâna” a fost locuită în mezolitic, eneolotic și în epoca bronzului. Primele sate au apărut cu crica 3 mii ani î.e.n. În cele 8 vetre ale satelor, au fost descoperite urme de case, vase pictate, topoare de cremene și un toporaș de aramă, toate datând din milieniile IV-III î.Hr. La sfârșitul mileniului II î.Hr. au apărut alte două așezări umane, pe locul lor au rămas vase de argilă și alte obiecte casnice din epoca bronzului. În secolele X-VIII
Brînzeni, Edineț () [Corola-website/Science/302588_a_303917]
-
de locuitori. Orașul cu regiunea din jurul său are o climă temperat-oceanică, cu ierni blânde și veri umede și răcoroase. Regiunea orașului este locuită din timpuri străvechi, fapt atestat de urmele istorice din neoliticul timpuriu (3000 - 2500 î.e.n.) descoperite în Lousberg (cremene de aprins focul). În epoca bronzului și epoca timpurie a fierului, regiunea este locuită de celți, fapt atestat de mormintele descoperite în regiunea Aachen. După celți, regiunea este locuită de romani. S-au descoperit urme de băi militare romane din
Aachen () [Corola-website/Science/296773_a_298102]
-
fund). Prelucrarea în șteampuri primitive era cunoscută din timpuri vechi . O roată de moară obișnuită mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual („părăclit”) cu ciocanul era așezat în blocuri de fag întărite cu cremene , puse în dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era îndeobște abătut dintr-un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa în voie
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
moară obișnuită mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual („părăclit”) cu ciocanul era așezat în blocuri de fag întărite cu cremene , puse în dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era îndeobște abătut dintr-un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa în voie pisăloagele să cadă în blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul minereului
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
torrentium). Bordura și împrejurimile munților au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Dovezi materiale ale unei locuiri in perioada "paleolitică" s-au descoperit în peșteri ca Bordul Mare și Ciclovina Uscată-urme de vetre de foc, unelte de os și cremene, fragmente de schelete de Ursus spelaeus (Urs de peșteră), Equus caballuus (Cal), Canis lupus(Lup) care atestă așezări din comuna primitivă. Vestigii neolitice s-au descoperit în multe așezări de la poalele muntelui și în depresiuni( Turdaș, Tărtăria, Petrești). Elemente de
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
un metru și jumătate și lung de aproape 30 de metri. La început, roțile morilor au fost din lemn, apoi, în anii 1980, din metal. Practic, acestea sunt acționate de forța apei. Lagărul care susține mișcarea de rotație este din cremene albă. În 24 de ore, o moară a măcinat o cantitate de 130 de kilograme de făină. După revoluția din 1989 morile de la Rudăria au fost lăsate în paragină. Acum mai sunt doar 22, dintre care 13 în comună și
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
mitului acestui tărâm. Zona falezelor din este cuprinsă în programul OGS (Opérations Grands Sites), condusă de către Ministerul Ecologiei și al Dezvoltării durabile. Falezele din Étretat sunt constituite din calcar, mai exact din cretă. Se pot distinge aici straturi regulate de cremene, ceea ce explică prezența silexului pe plajă. Într-adevăr, calcarul și cremenele intră în contact direct cu apa mării care dizolvă calcarul, iar acțiunea valurilor face ca silexul să devină strălucitor. Mai este de notat absența gresiei, spre deosebire de nordul departamentului Seine-Maritime
Étretat () [Corola-website/Science/319268_a_320597]