385 matches
-
Nouă Guinee (unserdeutsch); - hindi (1): India (andaman); - iberica (1): Curaçao (papiamentu); - swahili (1): Tanzania (cutchi-swahili); - tetun (1): Timorul de Est (tetun dili); - asameză (1): India (naga pidgin). Dintre limbile creole cele mai importante sau mai interesante putem aminti: - papiamentu - este de departe creola cu cea mai bogată bibliografie.337 Este limba oficială în trei insule din Marea Caraibelor: Aruba (papiamento), Bonaire (papiamen) și Curaçao (papiamentu), toate trei regiuni autonome ale Regatului Țărilor de Jos. Această limbă creola are o structură foarte complexă: baza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
putem aminti: - papiamentu - este de departe creola cu cea mai bogată bibliografie.337 Este limba oficială în trei insule din Marea Caraibelor: Aruba (papiamento), Bonaire (papiamen) și Curaçao (papiamentu), toate trei regiuni autonome ale Regatului Țărilor de Jos. Această limbă creola are o structură foarte complexă: baza lexicala este spaniolo-portugheză, dar și cu elemente din arawak (familie de limbi amerindiene) și diverse limbi negro-africane; - bislama (bichelamar, bichlamar) este o creola cu baza engleză, devenită limba oficială alături de franceză și engleză în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
toate trei regiuni autonome ale Regatului Țărilor de Jos. Această limbă creola are o structură foarte complexă: baza lexicala este spaniolo-portugheză, dar și cu elemente din arawak (familie de limbi amerindiene) și diverse limbi negro-africane; - bislama (bichelamar, bichlamar) este o creola cu baza engleză, devenită limba oficială alături de franceză și engleză în 1980, o dată cu dobîndirea independenței de către Vanuatu (Noile Hebride); - tok pîșin (tok = "vorbire" + pîșin = "pidgin") - creola cu baza lexicala engleză, limba oficială în Papua Nouă Guinee, alături de engleză și hiri
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
arawak (familie de limbi amerindiene) și diverse limbi negro-africane; - bislama (bichelamar, bichlamar) este o creola cu baza engleză, devenită limba oficială alături de franceză și engleză în 1980, o dată cu dobîndirea independenței de către Vanuatu (Noile Hebride); - tok pîșin (tok = "vorbire" + pîșin = "pidgin") - creola cu baza lexicala engleză, limba oficială în Papua Nouă Guinee, alături de engleză și hiri motu (police motu), ultima ea însăși un pidgin cu baza lexicala motu (limba austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
independenței de către Vanuatu (Noile Hebride); - tok pîșin (tok = "vorbire" + pîșin = "pidgin") - creola cu baza lexicala engleză, limba oficială în Papua Nouă Guinee, alături de engleză și hiri motu (police motu), ultima ea însăși un pidgin cu baza lexicala motu (limba austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în Haiti alături de franceză, are aproximativ 12 milioane de vorbitori; este o creola complexă pentru că alături de bază franceză are elemente din portugheză, spaniolă, taíno (limba moartă din familia amerindiana arawak
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tok pîșin (tok = "vorbire" + pîșin = "pidgin") - creola cu baza lexicala engleză, limba oficială în Papua Nouă Guinee, alături de engleză și hiri motu (police motu), ultima ea însăși un pidgin cu baza lexicala motu (limba austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în Haiti alături de franceză, are aproximativ 12 milioane de vorbitori; este o creola complexă pentru că alături de bază franceză are elemente din portugheză, spaniolă, taíno (limba moartă din familia amerindiana arawak), dar și dintr-o serie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
engleză și hiri motu (police motu), ultima ea însăși un pidgin cu baza lexicala motu (limba austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în Haiti alături de franceză, are aproximativ 12 milioane de vorbitori; este o creola complexă pentru că alături de bază franceză are elemente din portugheză, spaniolă, taíno (limba moartă din familia amerindiana arawak), dar și dintr-o serie de limbi africane, printre care wolof, fon, ewé, kikongo, yoruba și igbo; - cabuverdianu, creola din Cabo Verde (Capul-Verde
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori; este o creola complexă pentru că alături de bază franceză are elemente din portugheză, spaniolă, taíno (limba moartă din familia amerindiana arawak), dar și dintr-o serie de limbi africane, printre care wolof, fon, ewé, kikongo, yoruba și igbo; - cabuverdianu, creola din Cabo Verde (Capul-Verde), cu aproximativ 1 milion de vorbitori nativi, este extrem de interesantă pentru că este cea mai veche limba creola. Dacă nu ar exista concurență cu limba oficială, portugheză, probabil că procesul ei de transformare într-o nouă limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
arawak), dar și dintr-o serie de limbi africane, printre care wolof, fon, ewé, kikongo, yoruba și igbo; - cabuverdianu, creola din Cabo Verde (Capul-Verde), cu aproximativ 1 milion de vorbitori nativi, este extrem de interesantă pentru că este cea mai veche limba creola. Dacă nu ar exista concurență cu limba oficială, portugheză, probabil că procesul ei de transformare într-o nouă limbă ar fi accelerat. Acest fapt se va întîmpla dacă va deveni singură limba oficială a țarii. - dintre creolele cu baza spaniolă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai veche limba creola. Dacă nu ar exista concurență cu limba oficială, portugheză, probabil că procesul ei de transformare într-o nouă limbă ar fi accelerat. Acest fapt se va întîmpla dacă va deveni singură limba oficială a țarii. - dintre creolele cu baza spaniolă, alături de papiamento (cu un statut controversat, după cum am văzut) trebuie amintite și chabacano (limba oficială regională în Filipine și Malaezia) și mai ales palenquero (oficială regională în Columbia), o creola extrem de interesantă și complexă: baza lexicala spaniolă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deveni singură limba oficială a țarii. - dintre creolele cu baza spaniolă, alături de papiamento (cu un statut controversat, după cum am văzut) trebuie amintite și chabacano (limba oficială regională în Filipine și Malaezia) și mai ales palenquero (oficială regională în Columbia), o creola extrem de interesantă și complexă: baza lexicala spaniolă, substrat din portugheză veche, puternică influență bantu. Un proces de "decreolizare" este suferit de limbă creola aflată în situație de diglosie 338 cu limba lexificatoare. Bibliografie specială: Avram, Andrei A., Arabic pidgins and
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chabacano (limba oficială regională în Filipine și Malaezia) și mai ales palenquero (oficială regională în Columbia), o creola extrem de interesantă și complexă: baza lexicala spaniolă, substrat din portugheză veche, puternică influență bantu. Un proces de "decreolizare" este suferit de limbă creola aflată în situație de diglosie 338 cu limba lexificatoare. Bibliografie specială: Avram, Andrei A., Arabic pidgins and creoles from a comparative perspective, în rev. "Romano-Arabica" (editori Nadia Anghelescu și George Grigore), New Series, nr. 3, Editura Universității, București, 2004, pp.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu limba lexificatoare. Bibliografie specială: Avram, Andrei A., Arabic pidgins and creoles from a comparative perspective, în rev. "Romano-Arabica" (editori Nadia Anghelescu și George Grigore), New Series, nr. 3, Editura Universității, București, 2004, pp. 25-40. Avram, Andrei A., Pidginurile și creolele cu baza engleză și franceză că tip particular de contact lingvistic, Editura Universității, București, 2000. Chaudenson, Robert, La Créolisation. Théorie, Applications, Implications, L'Harmattan, Paris, 2003. Chaudenson, Robert, La genèse des créoles de l'Océan Indien, L'Harmattan, Paris, 2010
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ionescu-Ruxăndoiu, Dumitru Chițoran, Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975, pp. 135-146). Francescato, Giuseppe, À propos du mélange des langues et des langues mixtes, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XXVI, nr. 5, 1975, pp. 493-497. Lefebvre, Clăire, Creole Genesis and the Acquisition of Grammar. The Case of Haitian Creole, Cambridge University Press, Cambridge, 1998. Michaelis, Susanne Maria; Maurer, Philippe; Haspelmath, Martin; Huber, Magnus (editori), The Atlas of Pidgin and Creole Language Structures, Oxford University Press, Oxford, 2013. Michaelis
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1975, pp. 135-146). Francescato, Giuseppe, À propos du mélange des langues et des langues mixtes, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XXVI, nr. 5, 1975, pp. 493-497. Lefebvre, Clăire, Creole Genesis and the Acquisition of Grammar. The Case of Haitian Creole, Cambridge University Press, Cambridge, 1998. Michaelis, Susanne Maria; Maurer, Philippe; Haspelmath, Martin; Huber, Magnus (editori), The Atlas of Pidgin and Creole Language Structures, Oxford University Press, Oxford, 2013. Michaelis, Susanne Maria; Maurer, Philippe; Haspelmath, Martin; Huber, Magnus (editori), The Survey
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
XXVI, nr. 5, 1975, pp. 493-497. Lefebvre, Clăire, Creole Genesis and the Acquisition of Grammar. The Case of Haitian Creole, Cambridge University Press, Cambridge, 1998. Michaelis, Susanne Maria; Maurer, Philippe; Haspelmath, Martin; Huber, Magnus (editori), The Atlas of Pidgin and Creole Language Structures, Oxford University Press, Oxford, 2013. Michaelis, Susanne Maria; Maurer, Philippe; Haspelmath, Martin; Huber, Magnus (editori), The Survey of Pidgin and Creole Languages, vol. 1: English-based and Dutch-based Languages, vol. 2: Portuguese-based, Spanish-based, and French-based Languages, vol. 3: Contact
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Cambridge, 1998. Michaelis, Susanne Maria; Maurer, Philippe; Haspelmath, Martin; Huber, Magnus (editori), The Atlas of Pidgin and Creole Language Structures, Oxford University Press, Oxford, 2013. Michaelis, Susanne Maria; Maurer, Philippe; Haspelmath, Martin; Huber, Magnus (editori), The Survey of Pidgin and Creole Languages, vol. 1: English-based and Dutch-based Languages, vol. 2: Portuguese-based, Spanish-based, and French-based Languages, vol. 3: Contact Languages Based on Languages from Africa, Asia, Australia, and the Americas, Oxford University Press, Oxford, 2013. Munteanu, Dan, Limbi în contact și limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Languages, vol. 1: English-based and Dutch-based Languages, vol. 2: Portuguese-based, Spanish-based, and French-based Languages, vol. 3: Contact Languages Based on Languages from Africa, Asia, Australia, and the Americas, Oxford University Press, Oxford, 2013. Munteanu, Dan, Limbi în contact și limbi creole. Un punct de vedere privind formarea idiomurilor creole, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XXVI, nr. 4, 1975, pp. 391-397. Munteanu Colán, Dan, Cohesión textual y relación genética: el caso del papiamento, în "Revue roumaine de linguistique", tom LIV, nr.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2: Portuguese-based, Spanish-based, and French-based Languages, vol. 3: Contact Languages Based on Languages from Africa, Asia, Australia, and the Americas, Oxford University Press, Oxford, 2013. Munteanu, Dan, Limbi în contact și limbi creole. Un punct de vedere privind formarea idiomurilor creole, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XXVI, nr. 4, 1975, pp. 391-397. Munteanu Colán, Dan, Cohesión textual y relación genética: el caso del papiamento, în "Revue roumaine de linguistique", tom LIV, nr. 3-4, 2009, pp. 307-318. Munteanu Colán, Dan, El
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Reína Bastardas i Rufat (coordonatori), Manual de lingüística románica, Ariel, Barcelona, 2007, pp. 427-451. Perrot, Jean (editor), Leș langues dans le monde ancien et modern. Afrique subsaharienne. Pidgins et créoles, Éditions du CNRS, Paris, 1981. *** Pidgins et Créoles / Pidgin and Creole Languages (număr tematic al revistei "Revue roumaine de linguistique", ed. Andrei A. Avram), tom LIV, nr. 3-4, 2009. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Le Créole Français (Janua linguarum. Series Critică 17), Mouton, Haga/Paris, 1976. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Remarques sur leș idiomes créoles, în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în ultimul timp s-a produs procesul de creolizare al pidginului cu baza engleză: bislama a devenit, în cele două zone urbane ale țării, prima limba pentru numeroși locuitori, care au încetat să-și vorbească limba de origine varietate de creola cu baza lexicala engleză latină 50. bosniacă (sîrbo-croată) O Bosnia și Herțegovina / N Muntenegru, Șerbia, Albania, Kosovo; bosniacă nu este o limbă separată, ci are la bază dialectul štokavian al limbii sîrbo-croate familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; SVO + ordine
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
J. Hus; trei etape: veche (sec. XI-XIV), medie (sec. XV-XVII), modernă (din sec. XVII); două grupe dialectale: boemiană și moraviană familia indo-europeană, ramura slavă, grupul slav occidental; SVO; accentuala latină 65. chamorro O Guam, Insulele Mariane (administrare SUA); unii o considera creola spaniolă (50% din vocabular de origine spaniolă); că și palauana, nu este o limbă microneziana, deși se vorbește în Micronezia; alți lingviști o considera limba mixtă (spaniolă + malayo-polineziană + japoneză + germană) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; aglutinanta; armonie vocalica; VSO
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Franța (Insula Corsica) dialect din grupul toscan al limbii italiene (indo-europeană, romanica) latină 81. cree OR Canada / N SUA familia amerindiana, ramura algică, grupul algonkin central; polisintetica; predominant SVO silabară originală, cree, creată în 1841, folosită și de inuktitut 82. creola franceză O Haiti (creola franceză haitiana), Seychelles (creola franceză seychelleza), vernaculara în Dominica (creola franceză dominicana) varietăți regionale formate în urmă contactului dintre franceză și limbi autohtone latină 83. croată (sîrbo-croată) O Croația, Bosnia și Herțegovina / OR Șerbia (Voivodina) / N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din grupul toscan al limbii italiene (indo-europeană, romanica) latină 81. cree OR Canada / N SUA familia amerindiana, ramura algică, grupul algonkin central; polisintetica; predominant SVO silabară originală, cree, creată în 1841, folosită și de inuktitut 82. creola franceză O Haiti (creola franceză haitiana), Seychelles (creola franceză seychelleza), vernaculara în Dominica (creola franceză dominicana) varietăți regionale formate în urmă contactului dintre franceză și limbi autohtone latină 83. croată (sîrbo-croată) O Croația, Bosnia și Herțegovina / OR Șerbia (Voivodina) / N Muntenegru; este doar o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbii italiene (indo-europeană, romanica) latină 81. cree OR Canada / N SUA familia amerindiana, ramura algică, grupul algonkin central; polisintetica; predominant SVO silabară originală, cree, creată în 1841, folosită și de inuktitut 82. creola franceză O Haiti (creola franceză haitiana), Seychelles (creola franceză seychelleza), vernaculara în Dominica (creola franceză dominicana) varietăți regionale formate în urmă contactului dintre franceză și limbi autohtone latină 83. croată (sîrbo-croată) O Croația, Bosnia și Herțegovina / OR Șerbia (Voivodina) / N Muntenegru; este doar o variantă a limbii sîrbo-croate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]