407 matches
-
apoi se frământă cu mâinile, până când aluatul devine omogen și nu se mai lipește de planșetă. În continuare, se frământă aluatul de mai multe ori, apoi se modelează o sferă care se pune într-o cratiță tapetată cu făină, se crestează în formă de cruce, se acoperă cu un ștergar umed și se lasă la dospit într-un loc cald. După aproximativ o oră, coca își va dubla volumul, devenind pufoasă și briséeă. Se transferă aluatul pe planșeta presărată cu făină
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
3 mm care se taie în două. Se pune o jumătate din foaia de aluat într-o formă pătrată cu latura de 24 cm, în prealabil unsă cu unt, se dispun deasupra legumele călite și se acoperă cu foaia rămasă, crestată în așa fel încât să semene cu o plasă. Se lipesc marginile celor două foi și se îndoaie înspre interior, formând un brâu de aluat. Se unge plăcinta cu ou bătut și se coace aproximativ 30 de minute în cuptorul
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
pe planșetă într-o foaie de grosime potrivită, care se pune într-o formă pentru tarte cu diametrul de 22 cm, tapetată cu hârtie pentru copt, apoi se adaugă umplutura. Se întinde pe planșetă cantitatea de cocă rămasă și se crestează astfel încât să semene cu o plasă, folosind dispozitivul pentru tăiat aluatul sau un cuțit cu zimți lungi. Se acoperă tarta cu „plasa” de aluat, se unge cu ou și se coace 30 de minute în cuptorul încins la 175°. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu parmezan ras și se dau la cuptor, să se rumenească. Supa se servește în castronele, împreună cu feliile de pâine calde. Știați că... Datorită dimensiunilor mici pe care le au, verzele de Bruxelles pot fi servite întregi: odată curățate și crestate în cruce, se opăresc 5-6 minute în apă clocotită, într-o oală neacoperită, apoi se călesc în tigaie sau se gratinează la cuptor. Dacă nu, se pot desface verzele crude în foi, până când se ajunge la miez, apoi se călesc
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
în puțin ulei de măsline cald, se stinge cu un deget de vin și se fierbe, adăugând pe parcurs o cantitate suficientă de supă vegetală fierbinte. Cu puțin timp înainte de a fi gata, se adaugă legumele călite. Între timp, se crestează pălăriile ciupercilor realizând un model decorativ, apoi se prăjesc în tigaie, în mult ulei cald, aromatizat cu un cățel de usturoi. Se asezonează orezul cu uleiul în care s-au prăjit ciupercile, se adaugă parmezan din abundență, sare, piper proaspăt
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
60 g zahăr tos • sirop de mentă • făină albă și unt pentru tapetat tava Timp de preparare: 30 min Conținut caloric: 670 kcal/ porție Exotică și savuroasă Mod de preparare: Se întinde foitajul pe planșeta presărată cu făină și se crestează simetric, folosind un cuțit sau dispozitivul pentru tăiat aluatul. Se dispune foaia de aluat de jur-împrejurul unei forme înalte pentru șarlotă, întoarsă cu gura în jos, în prealabil unsă cu unt și îmbrăcată în hârtie pentru copt. Se întinde aluatul în
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
unei prietenii durabile, tinerii și tinerele de odinioară, se legau să fie surate sau fârtați, adică surori sau frați de cruce. Legământul trebuia să fie pe viață. Ritualul era simplu: flăcăii sau fetele care Își făceau un astfel de legământ, crestau pe mâna stângă semnul crucii cu o lamă de cuțit după care puneau mâinile astfel crestate una peste alta Încât sângele lor să se amestece, apoi beau Împreună un pahar de vin și se Îmbrățișau. De acum nu mai aveau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de la Hoisești - La Pod. Primul exemplar (Pl. 55/1) are capul slab individualizat, prevăzut cu două perforații, și este unit de corp printr-un gât. Corpul este de formă aproximativ ovală și nu este decorat, totuși, marginea piesei a fost crestată pe întregul contur. Al doilea exemplar, (Pl. 55/2) are capul slab individualizat, prevăzut cu două perforații și separat de corp prin două adâncituri simetrice. Corpul, de formă ovală, nu este decorat dar prezintă trei perforații: două, diametral opuse, situate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fi nicicând mâine.” Nu există mișcare pentru că nu există ieșire: totul este înăuntru și e vorba de un complex al lui Iona, un Iona poet, locuitor al chitului care este poezia-trup, din care nu se poate salva, în care se crestează pe sine pentru a ieși în afara sa. Argheziana unghie de la mâna stângă devine aici un simbol al încercării sisifice de sfâșiere a spațiului conținător, în mod paradoxal identic cu eul-conținut: „dar eu cioplesc la o unghie grozav de mare” sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
nu prea pline dar frumos modelate, și cu o textură fină. (Cât de diferite pot fi buzele oamenilor!) Natura și nu fardul i le-a colorat într-un atrăgător roz de cărămidă arsă. Buza de sus e lungă și frumos crestată la mijloc. Există în vreo limbă o denumire pentru acel tandru canal ce unește gura cu nasul?) S-ar spune despre fața lui Lizzie că e inteligentă, dacă n-ar radia un aer de timiditate copilărească. Bănuiesc că tocmai această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
care-l descoperisem eu. Unele dintre ele aveau o frumusețe care întrecea viziunea oricărui artist: cenușiu deschis cu vinișoare subțiri trandafirii, negre cu cruci albe, elaborate, cafenii cu elipse purpurii, stropite și pătate și vărgate, de o extraordinară netezime, ușor crestate la margini și zimțate de milenara dăltuire a mării. Tot mai multe pietre își făceau acum drum în casă, pe masa din lemn de trandafir sau pe-pervazul ferestrei din dormitorul meu. Și lui Gilbert i-ar fi plăcut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
bătrânețea.!” Și ei ca și noi, sunt bătrâni... niște relicve ale vieții..!, murmură cu tristețe în glas, un alt coleg, și, tot el continuă un șir de reflecții... ...Viața trece. Timpul și sufletul se cufundă ca un val... Anii se crestează pe scoarța copacului care îmbătrânește... Picătură cu picătură viața se scurge,.. Da, așa este !... interveni altul. Valul vieții se duce, se îndepărtează de noi, te ia cu el, ori te lasă !... Câtă dreptate au..!”, mi-am zis eu. Frunzele îngălbenite
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
avut picioare de lut.. După o vreme, Bistriceanu, cu ochii blânzi și sfioși, porniți pe lacrimi murmură cu tremur în glas. Numai Dumnezeu știe câte se pot întâmpla până mâine !, gândindu-se, poate, la unii dintre noi cu mulți ani crestați pe răbojul vieții, și cu sănătatea șubrezită, ori, poate chiar la dânsul... O presimțire rea... mă cutremură. Mi se părea că ne vedem pentru ultima oară. Ne-am privit o clipă într-o tăcere tulburătoare, de parcă am fi măsurat tot
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
făcea în ceaune mari, cu apă din Dunăre atât de tulbure de nu se vedea fundul ceaunului (se steriliza prin fierbere), se făcea obligatoriu din 4-5 sorturi diferite de pește, curățiți de intestine dar fără să se spele sângele și crestați cu cuțitul pe exterior pentru a favoriza scoterea sucurilor la fierbere, se punea un minimum de legume, se acrea cu oțet și se dregea la urmă cu ardei iute zis „ciușcă”. Se mânca întâi peștele fiert, apoi ciorba. Și era
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
când nu vă trebuie. Deci nu câinele care-și vede de ale lui necazuri vă doare, ci egoismul. Sau antropocentrismul. Gata cu morala. Dar, pisicește - deși am la activ destule evadări În copac din pricina dulăului căruia nu i am putut cresta nasul (pardon, el are bot, doar eu am năsuc), - vă Întreb, Înainte de a hotărî o soartă, care-o fi ea, bună sau rea - ambele cu ghilimele, căci nici voi nu le puteți defini -, acestui intrus În viața voastră: Îi cunoașteți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tău asigurarea contra incendiilor. Așa că ai face bine să te cari de-aici numaidecât. Ești o borâtură Lennart, o muscă de căcat care se hrănește din lăturile rămase de la oamenii cumsecade. Piroman obsedat sexual ce ești! Ar trebui să te crestăm ca pe un porc! Data viitoare când te-ntorci acasă ai să găsești capul scorpiei de nevastă-ta tăiat și băgat în mașina de spălat. 27 iunie Am dus-o pe Margareta la primul dineu de reprezentare. Îi țin pumnii
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
tibetan, care nu se consideră chinez integral, Old Baliey - Curtea de Justiție, în care englezii aplică legea fără supraveghere de partid, Fleet Street - leagănul presei engleze scrise cu pana, tocul, mașina de scris, computerul și alte instrumente dintotdeauna slobode să cresteze adânc în pielea autorității politice, Greenwich - cartierul foios de parcuri și lentile astronomice în care gândirea e infidelă oricăruia și tuturor momentelor și puterilor, ca o metresă care știe că va fi întotdeauna mai tânără decât toți pretendenții în viață
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
poa’ să te-agațe că porți la tine monedă americană. Zice cică-i falit. I-am spart falca și mi-am luat banii de la el. Erau acolo doi prieteni de-ai lui, da’ nu s-au băgat. I-aș fi crestat. Urcam pe-o scară de bloc. Treptele erau dintr-un metal negru, tocit. Ne-am oprit În fața unei uși strîmte, Îmbrăcate În metal, și Jack a ciocănit Într-un fel elaborat, lăsîndu-și capul În jos ca un spărgător de seifuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
vizează o reformă politică susținută metafizic, întemeiată pe elementul central al metafizicii sale, teoria ideilor. O nouă cetate, „cetatea ideală”, în fond „cetatea filosofilor”, perfectă în toate articulațiile sale, urma să se substituie vechii cetăți, „cetatea reală”, populară, a maselor, crestată de imperfecțiuni de tot felul. Diferența ce se poate constata trecând de la Pitagora la Platon, oferă dovada cea mai clară a evoluțiilor petrecute în viața lumii grecești culminând cu epoca lui Platon, când democrația impune politicul ca cea mai înaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ouă cu plante medicinale: Ingrediente: două ouă, 7 g Ligusticum wallichi, două linguri de vin de gătit chinezesc. Preparare: puneți ouăle și Ligusticum într-o oală cu două căni de apă și fierbeți-le bine. Curățați ouăle de coajă și crestați-le din loc în loc cu cuțitul, apoi mai lăsați-le să fiarbă trei minute. Aruncați planta. Mâncați ouăle și beți zeama o dată pe zi, timp de 5-7 zile. Începeți cu trei zile înainte de ciclu. Dacă aveți durere cu distensie și
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
cu comandantul lor, căpitanul Tulea. Căpitanul Tulea primind ordinul să șarjeze pe alegători, unul dintre aceștia, un croitor, văzându-se amenințat ca să fie răsturnat de calul acestuia, îi apucă calul de dârlogi: căpitanul Tulea ripostă cu o lovitură de sabie, crestându-i urechea. Dându-se de știre la statul major al opoziției, Nicolae Fleva și Ion Câmpineanu veniră să restabilească liniștea. La culoarea de Roșu la ospelul comunal însă, au fost lucruri grave. Vestitul cap de bandă, fiorosul Ilie Geambașu, dimpreună
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
culoarea roșie; peste zi, e verde. (Gh.F.C.) Cînd caii împiedicați cu fiare pasc prin locuri unde crește iarba-fiarelor, piedica de la picioare li se desface. Lîngă fiarele desfăcute găsești iarba-fiarelor. O mai afli tîrînd prin iarbă lacăte încuiate. (Gh.F.C.) Hoții își crestează pielea degetului mic de la mîna stîngă și în crestătură pun un fir de iarba-fiarelor. Apoi lasă să se vindece rana. Degetul face minuni. (Gh.F.C.) Iarnă Lemnele care le-ai ars ziua își pun noaptea frunzele pe fereastră. Iască Cînd cuiva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pomană o strachină de făină și o mînă de sare, ca să nu-ți piară porcii de boale. în Ajunul Crăciunului, copiii se mînjesc pe față cu sînge de porc. Porcii care se taie la Crăciun după ce se pîrlesc se crestează mai întîi la ceafă, ca o cruce, apoi se presară sare, ca să fie carnea lui primită de Dumnezeu cînd va da din ea de pomană și să nu se strice. în Ajunul Crăciunului, popa citește molifta porcilor, ca să-i ferească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le pui în stratul de ceapă și de usturoi. (Gh.F.C.) De Crăciun și în cîșlegi, freacă-te pe tălpi și la subțiori cu usturoi. (Gh.F.C.) De Rusalii, poartă la brîu și la pălărie usturoi. (Gh.F.C.) Primăvara, cînd umblă ielele, copiii crestează un cățel de usturoi, se freacă cu el pe frunte, pe barbă, pe buci și îl pun apoi la căciulă. (Gh.F.C.) în noaptea de Sf. Andrei se ung cu usturoi țîțînele de la uși și pervazele de la ferestre. (Gh.F.C.) Femeile ung
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
revista Dracula, cuțite, un pistol artizanal din lemn cu capse, caiete cu însemnări, briciul cu sângele închegat al victimelor, un Testament satanic semnat cu degetul înmuiat în sânge. victimele aveau gâtul tăiat de trei ori, semnul crucii pe frunte, pentagrama crestată cu briciul pe obraz, frunte și abdomen. Din documentele Poliției române aflăm despre existența unor practici satanice și în unele școli generale și licee din municipiul Tulcea. Sataniștii tulceni s au remarcat în special prin profanări de cimitire. cei din
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]