431 matches
-
au răpit. Poate nu plângem la morminte, Sau lacrimi nu vărsăm ușor. Noi hohotim doar în cuvinte Când cei ce-s dragi se pierd, ori mor. Am plâns tăcut în foc și geruri Pe câmp de luptă, la oștiri. Așa crestatu-s-au în riduri, Pe chipuri, hărți de amintiri. De n-am mai plâns, e că izvorul Din care amândoi luau lacrimi, Secase scurs din ea, când dorul De el o asuprea. Și-n Patimi. *** Ciclul "Povești din veac" Referință
CÂND PLÂNG BĂRBAŢII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371967_a_373296]
-
din chimirul bătut cu ținte de alamă un șuriu cu plăsele de os din corn de cerb, învelit într-o treanță roșie, scuipă pe lama lucitoare și apoi o șterse bine cu acea cârpă. În liniște și cu atenție își crestă pielea de pe brațul stâng. Sângele începu să curgă și gestul fu urmat de toți lăieții, inclusiv de Trifu. Cu mâinile întinse, se ridicară în picioare, apoi pe rând își lipiră brațele, încrucișându-le unul peste altul, lipind tăieturile însângerate cu
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
cu care făcea găurile prin care avea să iasă sunetele instrumentului, ridică bagheta de alun Colecția de fluiere de câteva ori, măsurându-i parcă, din ochi, locurile unde aveau să fie orificiile, apoi luă o dăltiță concavă și începu să cresteze un dop în formă cilindrică, de vreo douăzeci de milimetri în lungime, trunchiat pe vertical. Lustrui bucata de lemn cu o pânză abrazivă, foarte fină, mai bău o cantitate destul de bună din cana de pământ ce se afla dată la
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
pradă să-ți descânte-n tăciunii aprinși o pirandă să ai preț de nimic printr-un calcul mizer cu cătușe la mâini, despuiat și stingher să hălădui pe câmpuri chinuit-arătare coapsă zămislită de zori neatinsă de soare din reflexe-azurii să crestezi un fetiș miez de noapte răsucit ca o lamă-n tăiș vin aezi deghizați cu arcuș și vioară - jurii falși dau verdictul condamnându-mă iară ... Deznădejde Mă cotropește cerul și întețește vântul sunt haina peticită buzunărită-ncet comorile-s ascunse
MEDITAŢII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371212_a_372541]
-
sertărașul magic își iau zborul amintiri minunate din anii trecuți, amintiri care-mi aduc o briză de...melancolie. Trecutul ne este prezentat de gândul nostru, într-o lumină melancolică, amestecată cu o bucurie înmuiată în...lacrimi. Da, anii tinereții au crestat în gând melancolia primei iubiri, melancolie pe care o păstrăm cu sfințenie în acel sertăraș al sufletului nostru. Gândurile, dacă le lași de capul lor, devin din ce în ce mai triste și mai obosite; am dori să le dăm răgaz să se odihnească
VIAŢA ESTE MULT PREA SCURTĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347287_a_348616]
-
lucrarea " CAUZELE AGRESIVITĂȚII LA ADOLESCENT ȘI CONTROLUL PRIN EDUCAȚIE - Ghid de bune practici educaționale "-Editură ETNOUS/ ISBN 978-606-712-189-6, în 2016, Revista "GHIDUL NATURII", ISSN-L2343-9106 Cuvinte pentru pădure Pieptăn pădurile cu palme răsfirate, Frunzelor le cânt din fluierele degetelor, Deasupra vârfurilor crestând ceruri Și printre crengi lăcrimând peste ape; În jurul sufletului m-adun mai aproape, Mereu mai aproape... Sapă adâncimi frunze ce cad, Cu rodul arborilor îngemănându-mă, Rădăcinile se satura pline de seva În culcușuri moi de soare cald; Pe culmile
CUVINTE PENTRU PĂDURE de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348520_a_349849]
-
conturul unui cactus-butoi, verde-albăstrui, năltuț cât un pitic, înhăimurat cu o pelerină de spini curbați. Și, fără veste, o undă veselă îi netezise matern fruntea dârată de îngrijorări, dându-i mare imbold la mers. Găsise Fântâna-deșertului! Când fusese lângă ea, crestase cu vârful cuțitului cât borta cuibului de pițigoi din învelișul cerat, sorbind cu nesaț din răcoritoarea sevă, simțindu-se alinat, puternic, gata de drum. Drept e, nădăjduia și-n ploile răcoroase... Nădăjduia... Ce dor i se făcuse după căderile astea
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
venit? -Ce cați în livadă? mă-ntrebă sositul. Mărunțit e de vreme, gândesc în clipită. Oftez de durere, încolțit de regret. Bravez ca un pici: -Bunule, vreau să bat nucul ăsta! Trist zâmbește și-și ascunde trăirea. Un fior îi crestează durerea pe față. Și-aruncă pe dată-nlăcrimatul azur al privirii deoparte. Îi mângâi cu ochii părul și cimpii albi și pufoși din barbă, luxuriantă invazie de colilie... Dibuiesc prăjina printre ierburi arse de toamnă și, neostoit, dau în crengi. Nucile
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
-l scape. Într-adevăr, «spectacolul» pe care-l oferea cadavrul lui Ionică Vindecătorul, căci el trebuie să fi fost, era înfiorător. (...) Ochiul stâng îi fusese scos, probabil cu un briceag sau cuțit, iar dreptul rămăsese deschis, neatins, sticlos. Petre Nebunul crestase cu un cuțit sau un briceag pe pieptul Vindecătorului o cruce. De ce-ai făcut asta? îl întrebă comisarul-șef adjunct. Crucea?! Păru să se mire ucigașul. Aaaa, da, crucea. Pentru că se credea Dumnezeu, dar era fals, un prefăcut. Am
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
cocorii prin magnolii reci, adăpostind în cochilii de tunet frunzișul pângărit de sub poteci! Grădini zâmbesc de sub mătănii stinse adulmecând sub lungi povești pieirea, din bulbi de rouă veșnicii prelinse se-agață-n rugi îngenunchindu-și firea. Un mag îmbracă pe sub giulgi iertarea crestând sub aripi cruci de patimi mii, și pe mormintele de flori așează marea cu valuri ninse-n ierni de păpădii! Referință Bibliografică: IERNI DE PĂPĂDII / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016. Drepturi
IERNI DE PĂPĂDII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378817_a_380146]
-
Din singura iubire în care-am locuit, O noapte cât o viață, mă hăituiește încă. Nu ți-am fost niciodată nici mire, nici iubit, Te port ca pe o rană frumoasă și adâncă. Pecetea gurii mele pe talpă ți-a crestat, Sărutul de sub maluri de caldă-îmbrățișare Și cum te poartă viața, perfid, neașteptat, Iubita mea, ai grijă pe unde-ți faci cărare! Și grâul tău în palme, l-am semănat arzând, Sub patimi și sub creste de dor și-încrâncenare Și
SUB CERCUL CE SE-ÎNCHIDE de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377708_a_379037]
-
Microchiroptera ce cuprinde un singur gen, Rhinolophus cu 66 de specii, dintre care 5 trăiesc în Europa. Se caracterizează prin faptul că la nivelul nasului prezintă formațiuni cărnoase complicate. Acestea sunt formate din 4 elemente principale: potcoava, lancea, șaua și cresta, care servesc animalului la formarea unui fascicul îngust pentru captarea semnalului de ecolocație. Urechile sunt extrem de mobile, sunt late la baza și ascuțite la vârf. Tragusul lipsește și este înlocuit de o altă formațiune a pavilionului urechii - antitragusul. Femelele mature
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
eu la vârsta ta am avut același fel de întrebări. Dar le-am adresat cu respect și în limita rînduielilor! strigă Preotul, apoi schiță câțiva pași. Jorlee încercă să păstreze distanța față de pumnale. Văzuse destui tineri care, în timpul consacrării, fuseseră crestați zdravăn de atacuri prin surprindere. - Obiceiurile ne-au ajutat să supraviețuim aici, Jorlee. Numai disciplina în respectarea regulilor pentru deprinderea cărora au murit mii de înaintași ne țin în viață. Și regulile spun că, dacă vrei să-mi vorbești în timpul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
e tot un efort muscular și cerebral deopotrivă. Hedonism, mortificare, sau amîndouă. Eforturile scrierii, cînd corpul se cufundă în durere, extaz, sau amîndouă. A scrie pînă în zorii informațiilor computerizate, pînă la pagina electronică, în același timp: a săpa, a cresta, a încrusta. Înșiruire de semne pe o suprafață plană, un solid mai mult sau mai puțin rezistent. Fără să uităm manipularea și transportul acestor "grei" cărțile (fie ca eufemismul "lucrări ale spiritului" să nu le arate drept aeriene). Minciuna romantică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vizează o reformă politică susținută metafizic, întemeiată pe elementul central al metafizicii sale, teoria ideilor. O nouă cetate, „cetatea ideală”, în fond „cetatea filosofilor”, perfectă în toate articulațiile sale, urma să se substituie vechii cetăți, „cetatea reală”, populară, a maselor, crestată de imperfecțiuni de tot felul. Diferența ce se poate constata trecând de la Pitagora la Platon, oferă dovada cea mai clară a evoluțiilor petrecute în viața lumii grecești culminând cu epoca lui Platon, când democrația impune politicul ca cea mai înaltă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
neamul moldovean al Boeștilor, fiind fiică a vistiernicului Toader Boul, și, prin urmare, soră a Saftei, soția Voievodului Gheorghe Ștefan. Când soțul ei a schimbat boieria (sub Matei Basarab, Constantin Șerban fusese mare serdar, destituit însă de Vodă, care îl crestase și la nas) pe doamna țării Românești, viața acestei harnice ziditoare și dăruitoare de biserici (biserica Sfântul Gheorghe din Pitești este ctitoria perechii voievodale) s-a stins, în 1654. Și Constantin Șerban s-a însurat a doua oară cu Nedelea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi nicicând mâine.” Nu există mișcare pentru că nu există ieșire: totul este înăuntru și e vorba de un complex al lui Iona, un Iona poet, locuitor al chitului care este poezia-trup, din care nu se poate salva, în care se crestează pe sine pentru a ieși în afara sa. Argheziana unghie de la mâna stângă devine aici un simbol al încercării sisifice de sfâșiere a spațiului conținător, în mod paradoxal identic cu eul-conținut: „dar eu cioplesc la o unghie grozav de mare” sau
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
piepteni din aluminiu și a primit instrucțiuni să aplice o presiune în profunzime cu ajutorul lor, pentru a ameliora durerile care încetinesc procesul nașterii. Pieptenii trebuiau folosiți cu precădere asupra degetului mare, arătătorului și a degetului mijlociu. Capetele pieptenilor au fost crestate special, pentru ca suprafața dură să stimuleze mai eficient părțile laterale ale degetului mare. Am fost chemat la 4 dimineața, am ajuns la 5.05. Copilul fusese deja născut. Pacienta a relatat că travaliul a durat doar 15 minute și că
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de scrisori. Ă N-o poți citi? exclamă Ahab. Dă-mi-o mie, omule! A, da, e o zmîngăleală cam ștearsă... Ce-i asta? în vreme ce căpitanul se străduia s-o descifreze, Starbuck apucă o prăjină lungă, de sapă și-i crestă vîrful cu un briceag, ca să vîre acolo scrisoarea și s-o predea astfel oamenilor din ambarcațiune, fără ca aceasta să se apropie și mai mult de vas. între timp, Ahab citea, parcă bombănind: Ă Domnul Har... da, domnul Harry - pun rămășag
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fură aduși grabnic pe puntea corabiei, dar Tashtego își reveni cu greu în fire. și nici Queequeg nu arăta prea grozav. Cum se desfășurase oare această nobilă operațiune de salvare? Scufundîndu-se după capul ce cobora încet în apă, Queequeg îl crestase cu sabia-i ascuțită, pentru a face o gaură mare la temelia lui; apoi, lepădînd sabia, își vîrîse brațul lung în gaură și-l scosese astfel pe bietul Tashtego, ținîndu-l de chică. Queequeg ne mărturisi că, la primul sondaj, nimerise
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care nu se mai termină! Ura! Balena asta e poștașul veșniciei! Dar fuga monstrului fu de scurtă durată: cu un horcăit, se scufundă brusc în valurile înspumate. Cele trei saule se desfășurau zbîrnîind pe tamburi, cu atîta putere, încît îi crestară adînc; temîndu-se să nu li se desfășoare toată parîma, harponiștii se siliră din răsputeri, cu întreaga lor dibăcie, să apuce saulele aburinde și făcură asta de cîteva ori, pînă cînd - din pricina presiunii perpendiculare a cavaleților cu vîrful de plumb, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lagăr, trei luni făceau cât zece ani. Nu exista ecuație mai bună pentru a descrie epoca în care trăiau. Ancora fu ucis după opt ani de război (egal: două luni și câteva zile). Pavel luă cu el cuțitul cu mânerul crestat de speranță. I se întâmpla să-și aducă aminte chipul femeii violate. Nu pentru a o plânge sau pentru a-și regreta gestul. Ceea ce nu-i dădea pace era asemănarea acelui chip cu niște trăsături pe care le mai văzuse
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mine forța unui pariu mortal. Dacă el nu avea nici un sens, nimic nu mai avea sens. Mai vedeam, în mine și foarte departe de mine, pe bărbatul și pe femeia care stăteau nemișcați, în beznă, pe malul unei ape. Munții crestau cu contururile lor transparența sonoră a aerului. Curgerea râului lua cu ea stelele, le împingea în umbra stâncilor, la adăpost de valuri. Bărbatul a întors capul, a privit îndelung ușa întredeschisă a unei case din lemn, văpaia roșiatică a focului
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care pe atunci avea șaptesprezece ani, se dusese jos, În bucătărie, ca să-și pregătească În toiul nopții ceva de mâncare. Găsise niște crenvurști În frigider. Neavând răbdare să-i pună la fiert, scosese o tigaie. Apoi se hotărâse să-i cresteze la jumătate. ― Voiam să le măresc suprafața, Îmi explicase el mai târziu. În loc să-i cresteze pe lungime, Capitolul Unsprezece Încercase diferite combinații, ca să se amuze. Îi crestase ici și Îi spintecase colo și apoi pusese toți crenvurștii Într-o tigaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
toiul nopții ceva de mâncare. Găsise niște crenvurști În frigider. Neavând răbdare să-i pună la fiert, scosese o tigaie. Apoi se hotărâse să-i cresteze la jumătate. ― Voiam să le măresc suprafața, Îmi explicase el mai târziu. În loc să-i cresteze pe lungime, Capitolul Unsprezece Încercase diferite combinații, ca să se amuze. Îi crestase ici și Îi spintecase colo și apoi pusese toți crenvurștii Într-o tigaie și privise ce se Întâmplă. Nu făcuse prea mult În acea primă seară. Dar câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]