185 matches
-
libertatea și arta. Datorită faptului că grecii aveau o cultură mult mai Înaltă și mai veche decât romanii, aceștia din urmă au preluat multe lucruri de la cei Învinși: poezia, teatrul, sculptura, dansul și muzica. Au Învățat multe de la etrusci și cretani. Ulterior a existat și la Roma o epocă de Înflorire a artelor, Însă ea nu a atins niciodată culmile artei grecești. Cu Roma se Încheie istoria lumii antice și Începe totodată aceea a Europei, perioadă denumită evul mediu. Considerându-se
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
nou cucerită de Ahei, ea, care dăduse vestita ceramică minoică se pare și roata — preluată de la alte popoare, Creta orașelor înfloritoare, e transformată de învingători, în ruine. Dar spiritul ei creator e preluat de întreaga lume elenă. După Herodot, participarea cretanilor cu 80 de corăbii la războiul Troiei, a însemnat și începutul declinului lor. Cei care au rămas dintre insulari, tot Herodot o spune, au fost asimilați. În acest timp, puterea grecilor se concentrează la Atena a cărei strălucire avea să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Solon, în 594 î.H. Ea simbolizează dragostea pasională, capricioasă, erotismul sub toate formele de manifestare. Alături de fiul ei, Eros, simbolizează forța cosmică a iubirii. Aphrodita își făcea simțită prezența și prin răutăți premeditate. Spre exemplu, pe Pasiphae, soția regelui cretan Minos, a determinat-o să se împerecheze cu un taur, ceea ce a dus la nașterea Minotaurului. Monstrul se hrănea cu tineri atenieni, jertfe ale războiului. El va fi răpus de Thezeu cu ajutorul Ariadnei, fiica regelui Minos. Alt exemplu este, fără
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
amenințări ale magului pentru zeii care nu acceptă cererea (vor rămâne fără ofrande; lumea va fi răsturnată); există, În sfârșit, și formule care valorează ca atare, unele În limbi străine (despre una dintre ele se spune că este În limba cretanilor)1, iar altele par a fi doar flatus vocis; există și numeroase amulete făcute uneori din materialele specificate În textele În care se vorbește despre ele, alteori din materiale variate. Unele au valențe particulare, dar cel mai răspândit dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
marcat Începutul perioadei neopalatine, În care civilizația cretană a cunoscut maxima ei strălucire. În această perioadă, controlul politic al insulei se concentrează În mâinile stăpânului din Cnossos și ar fi sugestiv să Îl identificăm cu Minosxe "Minos" din mitologia greacă. Cretanii se răspândesc În Mareaxe "Marea" Egee, la Melos, Kithira, Chios, Rodos, dar mai ales În Thera, astăzi Santorini; stabilesc raporturi comerciale cu Egiptul și Asia Mică și exercită o influență puternică și asupra Greciei continentale. Erupția și explozia vulcanului din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
orașului neolitic de la Çatal Hüyük, În Anatolia, unde taurul trebuie să fi fost obiectul de cult și unde, În interiorul unui edificiu interpretat drept sanctuar, s-au descoperit reproduceri de ornamente În formă de cranii cu coarne ce aminteau de tipul cretan 1, s-a postulat și pentru Creta un cult analog, importat din apropiata Anatolie. Nimic Însă nu atestă o identitate de funcție, chiar dacă tipul iconologic poate fi urmărit până În Mesopotamia de Sus, traversând prin Cipru și Anatolia. Oricum, rămâne valabil
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
răspândită ca ofrandă sau dar votiv În depozitele din peșterile cretane, dar apare și fixată pe socluri de piatră. Mareaxe "Marea" cantitate a acestor obiecte dusese În trecut la o asociere sugestivă a securilor cu două tăișuri cu miticul „labirint” cretan, care, din acest motiv, a fost interpretat ca „Palatul securilor”. Dar În greacă „securea cu două tăișuri” este numită pelekys, iar labrys este toporul cu o singură lamă. Mai mult, descifrarea scrierii miceniene a permis citirea, pe două tăblițe găsite
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
face să se ridice concreta bănuială a unui act de canibalism ritual care nu mai este, oricum, Întâlnit În restul insulei 1 și evocă, În același timp, spectrul Minotaurului devorator al adolescenților atenieni, situat de mitologia chiar greacă În „labirintul” cretan. Libațiile completau sacrificiile, dar, cu siguranță, puteau exista și independent de acestea. Mari „mese pentru libații”, din piatră sau lut ars, cu o deschizătură În centru, prin care să se scurgă lichidele, sunt obiecte frecvente. Serveau acestui scop și rhyta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ne face să credem că nu existau divinități de sex masculin, chiar dacă identificarea lor rămâne problematică. O funcție cultuală trebuie să fi avut coloanele și copacii, frecvent reprezentați pe sigilii, În timp ce rămân fără răspuns așa-numitele „geniixe "genii"” sau „demoni” cretani, figuri antropomorfe cu cap de animal gravate pe sigilii. 3. DE LA MINOICI LA MICENIENITC "3. DE LA MINOICI LA MICENIENI" 1. Civilizația micenianătc "1. Civilizația miceniană" Fie că dezastrul din Thera le-a deschis sau nu grecilor mincenieni porțile civilizației minoice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
specificitatea greacă a acestei culturi și, totodată, a făcut să apună tezele „pan-minoice” sau „cretocentrice”. Dar dacă micenienii, În care trebuie recunoscuți, Între anumite limite, aheii din expediția de la Troia, erau diferiți din punct de vedere cultural și etnic de cretani, acest fapt nu Înseamnă că nu au suferit influența lor și nici că Între cele două civilizații nu au intervenit procese de interacțiune. De altfel, documentația arheologică dezvăluie o puternică prezență cretană pe continent În secolul al XVI-lea și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]