950 matches
-
picioare și edificii din perioada apartenenței României răsăritene la Patria Mamă, după cum, ici colo au fost înălțate și construcții care reflectă o aliniere a acestui areal la lumea modernă în care aspiră să trăiască locuitorii săi. Dacă este să dau crezare unei voci credibile, din această parte înstrăinată a țării tuturor românilor, majoritatea moldovenilor scăpați, de un sfert de veac, de regimul sovietic, au credința că reunificarea va veni într-o toamnă. Enunț mai degrabă poetic, contrazis de evenimente recente și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92956_a_94248]
-
trage foloase mai mult sau mai puțin imorale sau ilegale, dar cred că dacă s-ar aplica și în România principiul european, tagma ziaristică ar fi mai puțin sulfuroasă, mai transparentă, mai onorabilă, mai respectată, iar presa, mai demnă de crezare. E drept că nimeni nu te împiedică să te exprimi public chiar dacă nu ai atestat de ziarist (atestat obligatoriu urmând a fi respectiva legitimație). Dar orice meserie de oarece responsabilitate pe lumea asta se practică în temeiul unei legitimări. Nu
Să vorbim despre… Condiția jurnalistului [Corola-blog/BlogPost/93053_a_94345]
-
pe când a plânge Încep să vărs din mine roșul sânge Pentru că mult și sincer te-am iubit Eu încercat voi fi de dorul care Te mistuie de câte ori oftezi Văpaia deveni-va tot mai mare Și-acuma recunosc, și-ți dau crezare De câte ori începi să lăcrimezi Iubita mea, propun ca toată viața Să nu mai luam a noastre inimi înapoi Să mă privești pe când îmi mângâi fața Eu de pe trup îți voi sorbi dulceața Rămâne-vom de-a pururi amândoi. Citește mai
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
ironia. Fetița din fotografiile aduse În Franța de iubitorul bunic, pe numele ei de botez Elvira, viitoare Eveline, a crescut și, Într-o zi, absolut, dar absolut din Întâmplare, a descoperit documentele pe care Sebastian Corbu, care nu prea dăduse crezare poveștilor Îndrugate de fratele său, le azvârlise neglijent În scrinul negru al familiei. Le-a parcurs cu aviditate și a aflat astfel despre tezaurul de la Rennes-le-Château și despre faptul că el nu e o simplă legendă, o poveste de adormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
întorci acolo cu cămilele? întrebă surprins Nené Dupré - și, în fața gestului mut de aprobare, întrebă: De ce? — Acum am nevoie de ele. — Pentru ce? Mă vor ajuta să lupt împotriva dușmanilor mei. — Trei cămile hămesite? se scandaliză celălalt, incapabil să dea crezare celor auzite. Când nu ai mai nimic, te mulțumești cu orice. Nu contează puterea armelor, ci felul cum știi să le folosești. — Cum dorești! spuse pilotul, derutat. Până la urmă, ar fi mai bine să nu mă abat prea mult din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să-i explice. Câțiva dintre tinerii ce s-au aventurat să înoate în larg au fost înghițiți de ape, s-au scufundat și niște bărci prinse de vârtejuri, însă totul s-a petrecut la lumina zilei și nimeni nu dădea crezare vorbelor din bătrâni. Oamenii sunt înghițiți de ape peste tot, nu numai aici. Acum însă mi-am schimbat părerea. Tot nu pot să cred! Ileana ridică din umeri: Treaba ta, doar ai fost cu mine acolo și ai văzut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
belșug. Ei bine, minerii nu se duc acolo să caute metalul galben. Nu se duc ai noștri, pentru că știu că nu e bine s-o facă și o bună perioadă de timp așa au stat lucrurile. Străinii însă nu dau crezare zvonurilor și câteodată își fac de lucru pe muntele blestemat. Atunci se întâmplă nenorocirea. Taică-meu vorbea de un neamț, Fritz Müller, care a venit în zonă, și s-a apucat să facă prospecțiuni. Îl știam și eu pe Fritz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la curent cu superstițiile, ori pur și simplu, nu credeau în ele. Chiar el fusese unul dintre aceștia. Atât Ileana cât și Calistrat se străduiseră din răsputeri să-l convingă dar, până ce nu văzuse cu ochii lui, nu le dăduse crezare. De asta trebuia să se ocupe Calistrat, paznicul lăsat acolo să vegheze. Nu credea în ruptul capului că bătrânul nu-și făcuse treaba. Îl știa foarte bine și era convins că acesta încercase din toate puterile să îi oprească. Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu Înghițituri mici, printre șopoteli. Așa se Înnădeau, unul după altul, propovăduitorii, de toate semințiile și graiurile, bărboși sau nu, rostind aceleași predici, dar Întrecîndu-se În Înfățișarea minunii și Învierii Nazarineanului. Treptat, popoarele Iudeii, Samariei și Anatoliei Începură să dea crezare tinerilor pașnici cu crepidele prăfuite, ce-și țineau brațele Încrucișate pe piept, glăsuind cu o voce feciorelnică și cu ochii Înălțați la cer. Le dădeau apă rece și un coltuc de pîine, iar ei le mulțumeau, promițîndu-le, În schimb, viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Kohn va prefigura cu o luciditate necruțătoare totalitarismele secolului douăzeci. „Tristă nemurire“, va adăuga el. 14 În privința perioadei de descompunere a rămășițelor pămîntești ale omului (problemă pe care o studiase Flaubert din motive pur literare, dacă este să-i dăm crezare), diverși autori vin cu diverse supoziții: de la cincisprezece luni pînă la patruzeci de ani. Deci În timp ce Graves descoperea cartea lui Maurice Joly și o Învia din morți, oasele autorului ei erau demult descompuse, amestecate cu țărînă și glod, căci de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
frica și nesiguranța În rîndul nostru. Am hotărît să nu-i fac jocul. Pe de altă parte, insinuările În privința trecutului lui Fermín mă alarmau. M-am rușinat de mine Însumi cînd mi-am dat seama că, o clipă, am dat crezare spuselor polițaiului. După ce m-am gîndit mai bine, am hotărît să Închid episodul Într-un ungher al memoriei și să-i ignor implicațiile. La Întoarcerea spre casă, am trecut pe dinaintea ceasornicăriei din cartier. Don Federico mă salută de la tejghea, făcîndu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
tocmai de aceea, potențial mai periculoase, căci era bine să contrasteze cu analiza minuțioasă a tonului cu care amintitele cuvinte fuseseră proferate și, mai ales cu gama de rezonanțe generate de ele, ne referim la subtonuri, fără de care, dacă dăm crezare recentelor teorii, gradul de înțelegere a oricărui discurs exprimat oral va fi întotdeauna insuficient, incomplet, limitat. Spionilor care se aflau acolo din întâmplare, la fel ca și tuturor colegilor lor, le fuseseră date instrucțiuni preventive foarte precise în legătură cu modul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Specialitatea mea e calculul rapoartelor fracționare, pe baza studiilor marelui Fibonacci. - Leonardo Fibonacci, cel care i-a oferit Împăratului Frederic secretul calculului indian? - Chiar el. Fabio se oprise. În glasul lui se ghicea groaza că nu i se va da crezare. Dădea din cap ca un animal Înnebunit, căutând ceva cu care să Îl poată mulțumi pe anchetator. - O singură dată mi-a făcut o mărturisire. Mi-a spus că cercul nostru urma să ascundă o comoară. Dante se uită În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
în Australia. Cărțile spun că în Australia există deșerturi, canguri, câini sălbatici, întinderi netede și nesfârșite, oameni care par să trăiască încă în epoca de piatră și orașe noi, curate și strălucitoare. Nu știu dacă ar trebui să le dăm crezare. Uneori, cărțile mint. Tot ce știu e că în Australia trăiește din 1923 văduva Blachart. Poate că s-a recăsătorit acolo. Poate că are și copii, o afacere. Poate că toată lumea o salută respectuos, cu un surâs larg. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Munchen, a făcut o remarcă asemănătoare. Într-un interviu acordat ziarului Die Zeit, Schunemann a confirmat că declarațiile martorilor, deși nedemne de încredere, constituie principalele probe: Aș spune că motivul tipic al erorilor de judecată este faptul că judecătorul dă crezare declarațiilor nedemne de încredere ale martorilor''. Prin urmare, în cine ne putem încrede că îi vor ocroti pe nevinovați? Putem spera că vom beneficia vreodată de o justiție adevărată? Și ce speranțe există pentru victimele erorilor judiciare? De ce am făcut
DUPĂ CE LE-AU CERŞIT VOTURILE PENTRU A ACCEDE LA PUTERE, GUVERNUL ŞI PREŞEDINŢIA, PRIN APARATUL REPRESIV AL JUSTIŢIEI, SE LEAPĂDĂ DE ROMÂNII DIN DIASPORA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 333 din 29 noi [Corola-blog/BlogPost/364569_a_365898]
-
Autorului 15 Ianuarie, mereu... Mihai întâi, pe urmă EMINESCU, Om și el aici, cum suntem noi, Biografia lui nu mai încape-n Biografia vieții de apoi... “Eu sunt Poet!”, așa spunea trimisul, “Eu sunt Poet!”, dar nu i-am dat crezare, Cât întuneric ne mai mustră, Doamne, Când luminează Steaua lui în zare! Acum, în Ianuarie, târziu, Când tulbure-i zăpada din cuvânt, Se naște iarăși Domnul Eminescu, În limba maicii- staulul cel sfânt! Om și el aici, cum suntem noi
SE NAŞTE IARĂŞI DOMNUL EMINESCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361296_a_362625]
-
Ralucăi, mama poetului, e dusă până la marele vornic Dumitrașcu Ștefan. Stolnicul Vasile Iurașcu, tatăl Ralucăi, avea o moșioară în Joldești, se căsătorește cu Paraschiva Brihulescu Donțu și au avut opt copii, Raluca fiind al șaselea copil. Dacă este să dăm crezare unor cercetători ( Maiorescu, Slavici, Caragiale, Kremnitz etc.), Vasile Iurașcu a transmis urmașilor lui, deci și Ralucăi, o boală pe care venerologia de atunci n-o putea vindeca. Această moștenire ereditară va fi ca un blestem în familia Eminovicilor. Deși Raluca
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
arme care dau putere celor ce se tem de dușmani vremelnici. A spus răspicat, curajos și fără teamă ce gândea și simțea mângîiat pe creștet de aripa sfântă a îngerului din poezia lui Goga. Iar îngerul, dacă e să dăm crezare poetului, sigur i-a povestit Moșului „ce copil și ce purtare” a întâlnit el în clasa I, în Ajunul Crăciunului, din anul.... „Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să vă-nspăimânt, cum veniră se făcură...”. Parcă așa spunea
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
care relatau acel lucru. Știa totuși că prietenul său, bătrânul fariseu care nu mai era în viață, era tot timpul foarte bine informat și de ce n-ar fi fost și fiul său la fel? gândi el. Avea deci să acorde crezare celor spuse. -Poate ți se pare ciudat că mă interesez de acest Baraba însă am avut de furcă cu acest om acum mai mulți ani în urmă când el și oamenii lui mi-au prădat caravana. Și mai știu că
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
-l spunea: Unde-i minte, e și prostie... Totdeauna il răstălmăceam. „Unde e minte cu carul, poate fi și puțină prostie”. Nu prea-i convenea, dar... îi dam dreptate, pentru că-l iubeam. Era tata. Numai Sofica nu i-a dat crezare lui Emil, când, puțin înfumurat; tânăr, frumos, inteligent, dar fără drept de a conduce autovehicule de categoriile A și B, s-a urcat la volanul unui Aro, fără ca proprietarul să știe și, avariându-l grav, părinții au plătit zeci de milioane
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
pe baza adevărului despre sine, despre lume, despre un altul; ► îndrăgostirea pleacă de la 'siretlicuri' și penumbre, de la seducția mai mult sau mai puțin conștient exercitată asupra omului îndrăgostit; pleacă câteodată de la lucruri banale, de aceea nici nu i se dă crezare câteodată când pune formulă magică; ► iubirea este alegere matura permanenta, o opțiune bazată pe acea conștientizare a alegerilor, de aceea nici nu acceptă cuvinte cu dublu înțeles, sau chiar triplu, dar le tolerează până le deslușește; ► îndrăgostirea este astfel starea
EGALITATE ÎNTRE IUBIRE ŞI ÎNDRĂGOSTIRE?? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361093_a_362422]
-
uitat de Tine Doamne M-am luat cu cele pămîntești Deși știu că peste tot sînt rele În locurile-n care Tu nu ești Chiar și necuratul cîteodată Face bine ca să dea dovadă Că e bun și noi îi dăm crezare Deși știm că vrea ca să ne piardă Si atît mă rog de Tine Doamne Să mă ajuți ca să-Ți găsesc cărarea Căci pe aici pe unde rătăcesc Nicidecum nu aflu Luminarea. Titina Nica Tene Referință Bibliografică: Luminarea / Al Florin Țene
LUMINAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360832_a_362161]
-
de apă vă poate fi de mare ajutor. Și, oricum, pentru buna funcționare a organismului, nu uitați să beți 1-2 pahare de apă, dimineața și un pahar de apă, seara. Având în vedere toate acestea, parcă tindem să-i dăm crezare tot mai mult poetului grec Pindar, care acum două milenii spunea un mare adevăr: "Apa este mai bună ca orice". Ștefan Popa Referință Bibliografică: Binecuvântările apei / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1140, Anul IV, 13 februarie 2014
BINECUVÂNTĂRILE APEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364107_a_365436]
-
de nedreaptă este lumea în care trăim, unde bârfa și veninul invidiei poartă „stigmatul” mondenității false... Persoana publică Marina Almășan a fost judecată de români strâmb, nefiresc de dur (în Țara unde lupu-i moralist, tu pui la zid mielul...), dând crezare tuturor afirmațiilor denigratoare, murdare, emise de presa care vrea cu orice preț scandal (chiar cu prețul distrugerii totale a sufletului celui incriminat; un fel de război total, de anihilare...). Publicul românesc, îndopat cu talk-show-uri, telenovele și concursuri de sorginte occidentală
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
aste neguroase vremuri, fără ca nimeni să-nțeleagă că de la vameș vine ori din petrol se umflă sau, în timpurile moderne, din „gripă porcină” și „gripă aviară”... Iar când acestea plictisit-au oameni ori și-au pierdut efectul, ne mai având crezare, s-a năpustit pe piață, ca o vijelie, „vaca nebună” - curată nebunie, sau o alta, mai înfricoșătoare, numită „limba albastră”, născută și ea, cumva, în neștiute și greu de depistat, laboratoare... Cât despre „Ebola”, o boală rea, infecțioasă, poate cea
FERIŢI-VĂ DE ALB! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367873_a_369202]