226 matches
-
răspund (trecerea la act) unor stimuli ale căror valențe interpretative presupun o anumită semnificație dată de internalizarea acestora, altele pe complexul/binomul „personalitate - situație" (cu care, în mare măsură, sunt și eu de acord) șamd. În volumul „Criminologie și psihologie criminologică. Delincvență. Psihopatologie. Criminalitate" am afirmat că dragostea este scopul ascuns al crimei. Robert Ressler, agent în rezervă al Federal Bureau of Investigation (FBI), după ce-a investigat renumiții 36 de criminali care au comis crime cu motivație sexuală, care aveau
Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34702_a_36027]
-
în cea de-a doua ne-a zis de ce moartea este cel de-al doilea nostru nume. DC News: Ce este crima? Alin Leș: Dificil de răspuns. Și totuși, depinde de perspectivă! Dacă v-aș răspunde din punct de vedere criminologic, crima reprezintă acțiunea antisocială a unei persoane de a suprima fizic viața altei/altor persoane. Ce ne interesează aici? În subsidiar, „polimorfismul trecerii la actul violent incită la o lectură integrativă luînd în considerare aspectele legate de personalitatea subiectului și
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
unei alte persoane, un drept, o atitudine, un punct de vedere și care se finalizează cu răspundere penală dacă fapta este prevăzută de legea penală. Dacă v-aș răspunde din punct de vedere psihologic-criminologic, v-aș spune mai amplu: psihologia criminologică ia în calcul (pentru moment, din păcate, doar teoretic în România) toate datele fenomenului criminal: „mediul (fizic, geografic, social, istoric, familial, personal); terenul (factor biologic, ereditar, congenital, constituțional); personalitatea (tendințele reacționale ale subiectului, trăsăturile psihologice); contextul (punctul de plecare al
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
de periculozitate este recunoscută științific (în Occident) ca fiind de două feluri: psihiatrică, ce are legătură cu boala psihică diagnosticată psihiatric (deci cu patologia/psihopatologia), interesându-ne legătura ei cu mecanismul trecerii la act (o minoritate din sânul populației) și criminologică, ce are legătură cu mecanismul trecerii la actul criminal din partea unei persoane care, cu sau fără boală psihică în momentul comiterii actului criminal, indiferent că este la primul act criminal pasibil de a fi pedepsit de legea penală, sau nu
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
Anca Murgoci Psihologul Alin Leș a lansat volumul "Criminologie și Psihologie criminologică", o lucrare caracterizată ca fiind una "atipică", în sensul în care cele două părți care o compun sunt prezentate sub forma beletristic-științifică. Este o carte mai mult decât binevenită pentru că în peisajul românesc lucrările despre acest domeniu lipsesc cu desăvărșire
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
mult decât binevenită pentru că în peisajul românesc lucrările despre acest domeniu lipsesc cu desăvărșire. Expertul Alin Leș a vorbit - pentru - despre această carte. Această carte nu și-a propus de la bun început să devină un volum de criminologie și psihologie criminologică. Abia din momentul în care am început să tratez, în partea a doua a acesteia, aspecte ce țin de spațiul criminologiei și al psihologiei criminologice, mi-am dat seama că ea tinde „să devină" ceva, și încă ceva atipic. Atipic
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
nu și-a propus de la bun început să devină un volum de criminologie și psihologie criminologică. Abia din momentul în care am început să tratez, în partea a doua a acesteia, aspecte ce țin de spațiul criminologiei și al psihologiei criminologice, mi-am dat seama că ea tinde „să devină" ceva, și încă ceva atipic. Atipic pentru c-am îmbinat stilul beletristic cu cel științific rezultând o prezentare beletristic-științifică a informațiilor (marca Baruch Spinoza). Este evident că în domeniul criminologiei lucrările
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
atipic. Atipic pentru c-am îmbinat stilul beletristic cu cel științific rezultând o prezentare beletristic-științifică a informațiilor (marca Baruch Spinoza). Este evident că în domeniul criminologiei lucrările sunt destul de rare... și originale în România. Nu mai vorbesc de domeniul psihologiei criminologice, absolut nou pentru mulți (O scurtă mențiune: din punctul nostru de vedere, psihologia criminologică sau psiho-criminologia și criminologia clinică reprezintă în esență, ca fond, același lucru. Care este, însă, diferența ca formă? Pe când perspectiva criminologiei clinice este aceea de a
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
beletristic-științifică a informațiilor (marca Baruch Spinoza). Este evident că în domeniul criminologiei lucrările sunt destul de rare... și originale în România. Nu mai vorbesc de domeniul psihologiei criminologice, absolut nou pentru mulți (O scurtă mențiune: din punctul nostru de vedere, psihologia criminologică sau psiho-criminologia și criminologia clinică reprezintă în esență, ca fond, același lucru. Care este, însă, diferența ca formă? Pe când perspectiva criminologiei clinice este aceea de a analiza juridic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza juridic-criminologică
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
clinică reprezintă în esență, ca fond, același lucru. Care este, însă, diferența ca formă? Pe când perspectiva criminologiei clinice este aceea de a analiza juridic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza juridic-criminologică a acestora, perspectiva psihologiei criminologice este aceea de a analiza psihologic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș. În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică. "Mai aprofundat
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
perspectiva psihologiei criminologice este aceea de a analiza psihologic procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș. În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică. "Mai aprofundat, confuzia între psihologie criminalistică și psihologie criminologică persistă, adesea, la nivel instituțional și universitar din cel puțin trei motive principale: (1) neștiință; (2) ignoranță; (3) neștiință și ignoranță. Aidoma se întâmplă și în cazul psihologiei judiciare cu a
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
procesul devianței și al delincvenței, deci cu accent îndeosebi pe analiza psihologic-criminologică a acestora)", ne-a spus Alin Leș. În plus, expertul a explicat și diferența între psihologia criminalistică și psihologia criminologică. "Mai aprofundat, confuzia între psihologie criminalistică și psihologie criminologică persistă, adesea, la nivel instituțional și universitar din cel puțin trei motive principale: (1) neștiință; (2) ignoranță; (3) neștiință și ignoranță. Aidoma se întâmplă și în cazul psihologiei judiciare cu a celei juridice. Pe de altă parte, lucrările de criminologie
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
neștiință și ignoranță. Aidoma se întâmplă și în cazul psihologiei judiciare cu a celei juridice. Pe de altă parte, lucrările de criminologie din România sunt atât de puține pentru că încă de timpuriu (1967-1968) s-a încercat „sovietizarea prevenției" din perspectivă criminologică", a zis Alin Leș. "Din păcate, în prezent, atitudinea politică și a marii majorități a cadrelor universitare, de „întreținere a sovietismului conceptual și, implicit, atitudinal" (și pentru faptul că nu sunt specializați în Criminologie, cu diplomă de absolvire și prerogative
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
cu diplomă de absolvire și prerogative) față de o disciplină precum Criminologia, de anvergură în Occident (inclusiv Ungaria), cu o desființare a Institutului Național de Criminologie (2007) ne predispune, ca societate, la a înțelege tot mai denaturat sensul și efectul prevenției criminologice. În concluzie, nu doar că marea majoritate a lucrărilor de criminologie românești nu au substanță (lipsa aproape totală a vreunei viziuni profesionale originale), dar nu oferă nici măcar un model inventiv de soluție sau perspectivă, cu atât mai puțin o impunere
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
în spațiul legii penale sau civile. Sunt scrise doar pentru a justifica postul din X sau Y Universitate", a conchis expertul criminolog. Printre subiectele abordate în carte puteți găsi: "Un profil psiho-criminologic al psihopatului în societatea românească", "Eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologică", "Singurătatea poate premedita psiho-criminologic", " Boala fizică. Sau despre „trăsătura principală de caracter” a morții", "„Drogul” uman: părinții". VEZI AICI mai multe detalii despre volumul "Criminologie și Psihologie criminologică"
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
profil psiho-criminologic al psihopatului în societatea românească", "Eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologică", "Singurătatea poate premedita psiho-criminologic", " Boala fizică. Sau despre „trăsătura principală de caracter” a morții", "„Drogul” uman: părinții". VEZI AICI mai multe detalii despre volumul "Criminologie și Psihologie criminologică"
Exclusiv. Cum se comportă un psihopat în România. Detalii neștiute din "Criminologie și Psihologie criminologică" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32521_a_33846]
-
potrivit Luju: - că există dovezi care mențin bănuiala că Berbeceanu a săvârșit faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa; - comisarul este un pericol pentru ordinea publică pentru că "evaluarea acestuia are la bază o analiză strict criminologică a datelor deja existente la dosar, nefiind necesară efectuarea unui probatoriu separat". Adaugă că un probatoriu separat cu privire la pericolul public reprezentat de Berbeceanu este "inadmisibil", argumentând că ar avea în vedere un "comportament viitor, imprevizibil și incert al acestuia". În
Zi decisivă pentru Berbeceanu. De Ce a rămas după gratii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/59999_a_61324]
-
acreditează: și eu am fost În Beoția. Înainte de a aborda fecunda analiză a marilor directive conținute În acest recueil, Îl rog pe cititor să-mi Îngăduie a mă felicita pentru faptul că, În fine, În pestrițul Musée Grevin al belleliterelor criminologice, Își face apariția un erou argentinian, În decoruri Întru totul argentiniene. Nu e plăcere mai insolită decât să savurezi, Între două rotocoale de fum Înmiresmat și alături de un irefrenabil coniac din vremea Primului Imperiu, un roman polițist care nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Înclinația, direcția și continuitatea semnelor grafice, și, În sfârșit, după ce clarifică faptul că obiectivul studiului său nu era un diagnostic clinic, nici o analiză a caracterului, nici un examen de aptitudine profesională, specialistul Își concentră atenția asupra probelor evidente ținând de domeniul criminologic pe care le revela scrisul la tot pasul, Cu toate acestea, scria frustrat și mâhnit, mă aflu În fața unei contradicții pentru care nu văd nici o modalitate de soluționare, pentru care mă Îndoiesc chiar că ar exista vreo rezolvare posibilă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
în perioada 1990-2000 Tipul de delict Bărbați (%) Femei (%) Omor 93,0 7,0 Loviri cauzatoare de moarte 96,7 3,3 Vătămare corporală gravă 96,4 3,6 Viol 99,8 0,2 Tâlhărie 96,4 3,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Rezultă că bărbații dețin ponderea covârșitoare în toate aceste tipuri de delicte comise cu violență, comparativ cu ponderea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
8 6,1 Vătămare corporală gravă 5,0 9,1 42,9 28,6 8,2 Viol 13,0 23,7 49,8 11,5 1,0 Tâlhărie 18,0 19,0 48,8 13,3 0,9 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, într-o proporție medie de aproximativ 50%, persoanele condamnate pentru delicte comise cu violență
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul rural, condamnate pentru omor, viol, vătămări corporale
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a concretizat în desfășurarea unor anchete și studii de victimologie realizate de diverse instituții și centre de cercetare sau de organizații guvernamentale și nonguvernamentale din România. În pofida unor contribuții teoretice și a unor date și informații relevante, cercetările sociologice și criminologice concrete în acest domeniu sunt încă destul de puține. Încercând să suplinească penuria unor cercetări în acest domeniu, studiul de față, care utilizează unele date statistice furnizate de Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, încearcă să demonstreze că se pot stabili
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a fenomenului criminalității, a delicvenței juvenile etc., care au la bază un defect de socializare din partea individului. Explicarea genezei sociabilității constituie, de altfel, unul din obiectivele principale ale mai multor discipline psihologice: psihologia copilului, psihologia socială, psihologia judiciară etc. Cercetările criminologice au evidențiat faptul că fenomenul infracțional în rândul minorilor are multiple ți variate cauze, unele comune cu ale criminalității adulților, dar multe din ele diferite de acestea. Astfel, spre deosebire de adult, care are o capacitate superioară de a prevedea rezultatul periculos
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mele. Într-adevăr, în seara aceea eram întrebat de Jean-Luc Hess, într-o emisiune la France Inter, despre prima mea carte La Violence dans la classe (Debarbieux, 1989). Cartea aceasta n-avea nimic de-a face cu o abordare sociologică, criminologică sau istorică a violenței în școală. Era cartea unui pedagog care povestește cum el și câțiva prieteni din mișcarea pedagogică Freinet întocmiseră strategii pentru a face față violenței anumitor copii, din clase dificile ale învățământului specializat. Această emisiune, Synergies, începea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]