730 matches
-
Articolul 1 Numărul maxim de posturi prevăzut pe anul 2002 în bugetul Ministerului Justiției se suplimentează cu 23 de posturi pentru Institutul Național de Criminologie, prin diminuarea cu 15 posturi și, respectiv, 8 posturi a numărului maxim de posturi prevăzut pe anul 2002 în bugetele Ministerului de Interne și Ministerului Public. Articolul 2 În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 133 din 10 octombrie 2002 pentru modificarea numărului maxim de posturi pentru anul 2002 la Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145201_a_146530]
-
din Centrul de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, consilierii juridici din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, specialiștii de înaltă calificare din cadrul Parchetului Național Anticorupție, precum și personalul de specialitate al Institutului Național de Criminologie se salarizează în raport cu vechimea în magistratură sau, după caz, în specialitate, potrivit prevederilor cap. B al anexei nr. 1. Articolul 13 Indemnizațiile de încadrare brute lunare și celelalte drepturi ale magistraților se stabilesc, potrivit legii, de ministrul justiției sau de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 6 decembrie 2002 (*actualizata*) privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146741_a_148070]
-
din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, din Centrul de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, a specialiștilor cu înaltă calificare din Parchetul Național Anticorupție și a personalului de specialitate din Institutul Național de Criminologie ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Nivelul Salarizarea crt. Funcția studiilor asimilată 1. Secretar general, director general, consilier al ministrului justiției S Coeficientul �� de multiplicare prevăzut la cap. A nr. crt. 4 2. Director la direcții de specialitate juridică, secretar general adjunct, S Coeficientul directorul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 6 decembrie 2002 (*actualizata*) privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146741_a_148070]
-
ministrului justiției S Coeficientul �� de multiplicare prevăzut la cap. A nr. crt. 4 2. Director la direcții de specialitate juridică, secretar general adjunct, S Coeficientul directorul Institutului Național al de multiplicare Magistraturii, directorul Institutului prevăzut la cap. A Național de Criminologie, directorul nr. crt. 5 Centrului de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate 3. Director adjunct la direcții de specialitate S Coeficientul juridică, director adjunct al Institutului de multiplicare Național al Magistraturii, director adjunct prevăzut
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 6 decembrie 2002 (*actualizata*) privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146741_a_148070]
-
și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate 3. Director adjunct la direcții de specialitate S Coeficientul juridică, director adjunct al Institutului de multiplicare Național al Magistraturii, director adjunct prevăzut la cap. A al Institutului Național de Criminologie, nr. crt. 6 director adjunct al Centrului de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate 4. Inspector general judecătoresc șef*) S Coeficientul de multiplicare prevăzut la cap. A nr. crt. 7 5. Inspector general judecătoresc
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 6 decembrie 2002 (*actualizata*) privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146741_a_148070]
-
Institutul Național al prevăzut la cap. A Magistraturii și Centrul de Pregătire nr.crt. 11, 18, 23, si Perfecționare a Grefierilor și a 24, 28-32, Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, în raport personal de specialitate la Institutul cu vechimea Național de Criminologie în magistratură prevăzută de Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992, republicata, cu modificările �� și completările ulterioare, sau, după caz, în specialitate 9. Abrogat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ Punctul 9 al Cap. B din anexă 1 a fost abrogat de art. ÎI din LEGEA
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 6 decembrie 2002 (*actualizata*) privind salarizarea şi alte drepturi ale magistratilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146741_a_148070]
-
Articolul 1 În vederea realizării activităților specifice, se aproba suplimentarea dotării Ministerului Justiției cu trei autoturisme pentru: Centrul de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, pentru Institutul Național al Magistraturii, precum și pentru Institutul Național de Criminologie. Articolul 2 Achiziționarea autoturismelor prevăzute la art. 1 se face în limita sumelor aprobate în bugetul Ministerului Justiției, la Titlul "Cheltuieli de capital", pentru Centrul de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate și pentru
HOTĂRÂRE nr. 1.406 din 6 decembrie 2002 privind suplimentarea parcului auto, precum şi a consumului de carburanţi ale Ministerului Justiţiei, pentru realizarea activităţilor specifice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146656_a_147985]
-
bugetul Ministerului Justiției, la Titlul "Cheltuieli de capital", pentru Centrul de Pregătire și Perfecționare a Grefierilor și a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate și pentru Institutul Național al Magistraturii din sumele alocate pe anul 2002, iar pentru Institutul Național de Criminologie din sumele aprobate pe anul 2003. Articolul 3 Pentru autoturismele prevăzute la art. 1 se aproba un consum de carburanți de maximum 300 litri/luna pentru fiecare vehicul. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: ---------------- Ministrul justiției, Rodica Mihaela Stanoiu Ministrul finanțelor
HOTĂRÂRE nr. 1.406 din 6 decembrie 2002 privind suplimentarea parcului auto, precum şi a consumului de carburanţi ale Ministerului Justiţiei, pentru realizarea activităţilor specifice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146656_a_147985]
-
I din HOTĂRÂREA nr. 1.873 din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 5 ianuarie 2007. d) Direcția de combatere a criminalității organizate și antidrog din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție; ... e) Institutul Național de Criminologie; ... f) formațiunea de specialitate din cadrul Direcției Generale a Vămilor; ... g) formațiunea de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră; ... h) direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății și Familiei; ... i) direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Educației și Cercetării; ... j) direcțiile
HOTĂRÂRE nr. 1.489 din 18 decembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146976_a_148305]
-
b) când încetează funcția de judecător sau procuror; ... c) prin demisie din funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii." ... Consiliul Superior al Magistraturii va aduce la cunoștința magistraților motivele pentru care nu au fost numiți. Ion Argesanu - șef birou criminologie din Parchetul General Cornel Bădoiu - președintele Secției militare a Curții Supreme de Justiție Constantin Furtună - președintele Curții de Apel Craiova Radu Giroveanu - președintele Curții de Apel București Cornel Iacob - președintele Curții de Apel Bacău Costache Alexe Ivanov - președintele Secției civile
HOTĂRÎRE Nr. 11 din 22 noiembrie 1995 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111794_a_113123]
-
fie menționate lucrările: „Pedagogia recuperării minorului delicvent, coordonatele metodologice ale recuperării minorului inadaptat”; „Deficiența mintală și organizarea personalității”; „Limbaj și intelect”; „Nervozitatea copilului”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociației Psihologilor din România, al Societății Române de Criminologie și Criminalistică. Biografia sa este înscrisă în: The International WHO’S WHO of intelectuals / vol. V, Cambridge / England, 1983; International Register of Biographies by „Universal Intelligence Data Bank of America” - 1985; Community Leaders of The World, First Edition, U.S.A
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
linie", și anume recuzita retorico-stilistică a criticii decadenței. Din această simbioză estetico-ideologică a unor dicursuri cu vârste diferite, de la cel degeneraționist postdarwinist al unui Spencer sau Haeckel, la cel al igieniștilor francezi, începând cu Augustin Morel, al membrilor școlii de criminologie italiană, avându-l ca personalitate unanim recunoscută pe Cesare Lombroso, sau cel al unor semicalificați precum Max Nordau, la cel al ideologilor marxiști avem un spectru mult mai larg al configurării unui tablou apocaliptic al societății burgheze, amenințată cu "descompunerea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lucrarea lui Tom Wolf The Kanady-Kolored Tangerine-Flake Streamline Baby14 poate fi inclusă în secțiunea societatea și cultura americană, iar The Right Stuff la aerospațiale. În același timp, lucrarea In Cold Blood a lui Truman Capote poate fi inclusă în secțiunea criminologie, și Hiroshima lui John Hersey 15 în secțiunea fizică și energie atomică. Consecința este că jurnalismul literar american nu se regăsește în categoriile discrete inventate de bibliotecari. Așa cum observa Alberto Manguel, "fiecare bibliotecă este o bibliotecă a preferințelor și fiecare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
legale meditațiile dacă nu au ca rezultat și plata taxelor către bugetul statului. — Apoi, se cam știa: Dacă înveți cu profesorul cutărică, ai șanse mai mari să intri. — Odată cu mine a susținut examen și a picat fata unui profesor de criminologie, Victor Ursa, Felicia Ursa. A intrat a patra oară la facultate. A picat și ea cu 9,15, cum am picat eu. Dar ea mai avea două examene în față. Deci, dacă s ar fi putut, dacă sistemul ar fi
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
sociale. În același timp, predau într-unul din colegiile universității statului New York într-un departament care combină sociologia cu dreptul. Predau o varietate de cursuri precum sociologie politică, sociologia dreptului, drept internațional și drepturile omului și un seminar în domeniul criminologiei. Deci, în cazul meu, găsirea unui post în sistemul universitar american a depins de abilitatea mea de a demonstra că sunt capabilă să ofer o gamă mai variată de cursuri și nu mă limitez numai la România sau la Europa de Est
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Franța. Este Doctor în științe medicale din 2008. Are atestat și supraspecializare în menagement sanitar și a îndeplinit funcția de Director Medical interimar al Spitalului Clinic de Urgență București în anul 2010. Este licențiat în drept, având un masterat în Criminologie și este doctorand în drept al Institutului de Cercetări al Academiei Române (2008); este expert al Departamentului de Jurisdicție Profesională și Litigii al Colegiului Medicilor din Municipiul București. Din 2009 este secretar al Comisiei de specialitate Chirurgie Generală a Colegiului Medicilor
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
primit alimente din belșug și că au subtilizat chiar ei materialele de construcție cu ajutorul tovarășilor din afară). Cel mai adesea ele se petrec departe de ochii deținuților sau ai cadrelor inferioare, fiind puse la cale cu cît mai puțini complici. Criminologii au demonstrat că regulile din închisori creează posibilitatea infracțiunii, a miturii și a corupției și generează nu o piață neagră, ci o multitudine de piețe negre în penitenciare, la care au acces doar anumite categorii de indivizi: există o piață
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
foamei, ăștia îi spun refuz de hrană, dar încep numărătoarea zilelor abia cînd nu te mai ții pe picioare și deja miroși a hoit"110. Din aceeași perspectivă trebuie să înțelegem și celelalte ritualuri contestatare: greva foamei, sinuciderile, evadările, răscoalele. Criminologii au demonstrat de mult că regulile produc proteste, din cauza conceptualizării diferenței ca delincvență, regulile fiind, în fapt, expresia legitimării autorității celor ce dețin puterea în penitenciar. Greva foamei este ritualul de protest prin care un individ își exprimă nemulțumirea față de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
EUROSTAT de a elabora setul de indicatori statistici relevanți au fost sortite eșecului, Portrait social de l'Europe din 1993 fiind o lucrare mult prea sumară, reunind mai degrabă punctele de vedere ale politicienilor, decît pe cele ale specialiștilor în criminologie. Cu ocazia celei de-a șasea conferințe a directorilor administrațiilor penitenciare organizată la Strasbourg în 1983 sub egida Consiliului Europei, s-a decis elaborarea unor rapoarte anuale privind demografia carcerală, la inițiativa lui Pierre Tournier, cunoscut criminolog francez, primul raport
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
crește numărul deținuților străini și al celor din comunitățile marginalizate, ponderea minorilor în totalul persoanelor arestate urmînd să crească la peste 5%, iar în cifre absolute să depășească 1.500 persoane. Statutul juridic al deținuților Marcelo F. Aebi, profesor de criminologie la Universitățile din Sevilla și Lausanne, a coordonat în anul 2003 Ancheta Statistică Penală Anuală a Consiliului Europei SPACE I167. Conform analizelor prezentate de el, situația juridică a persoanelor aflate în detenție este un indicator important în evaluarea gradului de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
verificau permanent respectarea legilor, avînd putere de decizie în angajarea și disponibilizarea tuturor cadrelor, de la directorul general la cel mai nesemnificativ îngrijitor. Prestigiul lor a introdus România în circuitul științific penal internațional, prin participarea la cele mai importante congrese de criminologie. Regimul comunist Din momentul intrării țării în cel de-al doilea război mondial și pînă la dispariția comunismului, închisorile au fost plasate din nou sub autoritatea Ministerului de Interne. Acest fapt a coincis cu sporirea numărului deținuților politici, mai întîi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
societății. El se exprimă printr-un discurs despre "apelul la lege", "criza valorilor", "creșterea delincvenței", "toleranța zero" ca forme simbolice acceptabile prin care este insinuată ideologia securitară represivă. Previzibila expansiune a cîmpului penal în spațiul public va face ca penalitatea, criminologia să nu mai confiscate de discursul juridic și polițienesc, ci să devină apanajul unor multiple domenii ale cunoașterii științifice: psihologice, psihiatrice, medicale, sociologice, demografice, statistice, religioase, arhitecturale, istorice, politologice etc. Chiar dacă penalitatea este determinată de Codul Penal și Codul de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Minorul și legea penală, Editura All Beck, București, 1998. Brezeanu, Ortansa, Bazele legislative și psiho-sociale ale sistemului de reeducare a minorului delincvent, teză de doctorat, București, 1997. Brezeanu, Ortansa, Integrarea socială post-penalî a infractorilor. Între realitate și perspectivă. Studii de criminologie și penologie, Editura Fundația România de Mîine, București, 1999. Brodie, Allan; Croom, Jane, O'Davies, James, English Prisons: An Architectural History, English Heritage, Londra, 2002. Buffard, Simone, Le froid pénitentiaire: l'impossible réforme des prisons, Éditions du Seuil, Paris, 1973
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Paris, 1910. Kunstle, Mark; Vincent, Claude, Le crepuscule des prisons, Éditions Julliard, Paris, 1972. Lauderdal, Pat, A Political analysis of deviance, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1980. Lemère, Guy, Anatomie de la prison, Press de l'Université, Montreal, 1990. Leaute, Jacques, Criminologie et science pénitentiaire, PUF, Paris, 1972. Leaute, Jacques, Les prisons, PUF Paris, 1990. Lesage de la Haye, Jacques, La Guillotine du sexe, Éditions de l'Atelier, Paris, 1998. Lhuilier, Dominique; Lemiszewska, Aldona, Le choc carceral: survivre en prison, Éditions Bayard, Paris
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Paris, 1981. Morar, Ioana Cristina, Suspendarea condiționată a executării pedepsei: șansă sau capcană, Editura Lumina Lex, București, 2002. Morris, Harold, Iertat de două ori, Editura Noua Speranță, Timișoara, 1995. Mucchielli, Roger, Comment ils deviennent delinquants, Paris, 1972. Negrier-Dormont, Lygia, La criminologie, Les cours de droit, Paris, 1989. Newman, Graeme, The Punishment response, J.B. Lippincott Company, Philadelphia/New York/San José/Toronto, 1978. Niculae, Claudiu, Schimbarea organizației militare. O perspectivă (neo)instituționalistă, Editura Tritonic, București, 2004. Ogien, Albert, Sociologia devianței, Editura Polirom, Iași
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]