631 matches
-
scoate. Adun diferitele songuri, le cerc la ureche, le transcriu pe curat în mapa de partituri pentru vechiul armoniu. Vă ies înainte. Nu-i stradă să nu-mi spună ceva: pe-aici îl plimbam pe Răducu, acolo am mângâiat genunchii crispați ai tinerei fete, dincolo - cu capul în mâini - am fredonat Sometimes I feel like a motherless Child; întâmplări mărunte, ce-i drept. Dar așez capacul pe mașina de scris, îi anin belciugul, cu sentimentul neliniștitor că m-am zăvorât și
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
de noapte celebrat de nemți, nimic altceva. Nu știu cum, spunea Reger ieri, de câte ori mă gândesc la Stifter, mă gândesc și la Heidegger, și invers. Și nu întâmplător, spunea Reger, Heidegger, ca și Stifter, a fost mai cu seamă îndrăgit de muierile crispate, și mai este și azi îndrăgit de ele, după cum călugărițele zeloase și surorile medicale zeloase îl mănâncă, să zicem, pe Stifter ca pe felul lor preferat, tot așa îl mănâncă și pe Heidegger. Heidegger este și astăzi filosoful favorit al
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
azi are de făcut un experiment simplu: să-și fixeze un punct de observație luni dimineața, la ,sosirile interne" de pe Aeroportul Otopeni. Indiferent de unde vine cursa, va avea prilejul să studieze în liniște cel puțin zece indivizi cu un aer crispat - ceva între oboseală și resemnare -, de învinși fără glorie. Sunt parlamentarii puterii. Dacă mai și stai cu ei de vorbă - cum mi se întâmplă adeseori -, ai să constați că impresia primă e dublată de alta: nu sunt doar deprimați, ci
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
de decizie: "Problema conținuturilor învățământului și cea a metodelor de natură a le asigura transmiterea către elevi diferiți că temperament și ca mediu face obiectul întrebărilor anterioare, al disputelor fără sfârșit și al conflictelor legate de confuzia noastră obișnuită. Conservatorism crispat sau progresism exaltat, declarații absolutiste sau temporizări relativiste, elitism sau democratism, pesimism vizavi de elevi sau de studenți, apărători ai științelor și tehnicii, uniformitatea autoritara și iacobina sau pluralism girondin, clasicism sau baroc, între altele, nu încetează să inspire în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Constantin Țoiu Ochii inginerului fiind foarte obosiți de atâta veghe și de calcule, el își trece des mâna peste fața stoarsă, crispată. Ciudat lucru în fizionomia unui om. Când cineva intră grăbit în baracă, să-i pună o întrebare, întinerește speriat, ca și când, știind în ce formă proastă este, s-ar teme să nu fie prins cu reflexele creierului slăbite. Iar asta, mișcarea
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
se ceartă și se duc, așa că un absolvent ori un elev mai nou nu i-ar mai recunoaște, dincolo de numele de cod (presupun...), pe vreunii din profesorii ,încondeiați" aici. Însă ar ,prinde", cu siguranță, atmosfera. Aceeași. Este, dincolo de mina ușor crispată, în dialoguri, în lungi paranteze ,tehnice"- deh, fixuri de filolog... - a unei proze, altminteri, întru totul onorabile, principalul merit al cărții lui Adrian Costache. Poate suna, ,ascultată" cu atenție, pe porțiuni, forțat, dar citită de la cap la coadă e ,documentul
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
cu vitejii născuți în urmă războiului. Ce te faci însă că un bun prieten al ei o turnă încrezător la Securitate între 1961-1968. El s-a numit Oskar Pastior, despre care scriitoarea Nora Iuga, la aflarea veștii, a rămas muta, crispata. Consolându se cumva, a spus într-un interviu: El trăia cu o frică dublă: aceea a minoritarului etnic, fiind de origine germană (n.n. când era în România) și aceea a minoritarului sexual, fiind homosexual. Totuși, această întâmplare foarte neplăcută nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
a dispărut, așa cum s-ar putea crede, sub apăsarea unei globaliză ri geopolitice, al unui entuziasm al europenizării. Motiv major al literelor noastre, sugerînd dimensiunea virtuală a eternității (Blaga nu s-a înșelat), ea supraviețuiește la acest început de mileniu crispat de anomalii și, după toate probabilitățile, va dăinui dincolo de ele. Deoarece satul dă măsura unui tip de umanitate aparte, încă prezent între noi, cu o voce proprie nu mai puțin îndreptățită decît cea intelectualizantă ori stradală, jemanfișistă, în vogă acum
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
natură de satrap) e însoțită de o umoare labilă ce culminează în insolite dezordini sufletești, de unde și surpriza de a descoperi, sub mina serenă de cercetători impasibili, niște orgolioși dificili, năzuroși și imprevizibili. Wittgenstein e din această categorie arțăgoasă: un crispat impulsiv cu răbufniri colerice, la care altercațiile dau naștere unor dureroase remușcări tardive. Mai mult, un pudic cu înclinații spre autoflagelare, genul de rușinos pentru care viața e un șir de mizerii insuportabile. Sub acest unghi, meritul corespondenței e de
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
André Gide, dar și alții!), imediat înainte și în timpul Primului Război Mondial, noua platformă absolut revoluționară, noul continent al romanului contemporan; l-am numit pe Marcel Proust. Între aceste nume, se înțelege, autoarea noastră se mișcă, aș zice, cu o dezinvoltură oarecum crispată - dovadă unele sintagme riscate sau frazele încărcate cu o topică nu foarte familiară celor neobișnuiți cu textele baroce rusești. Noi preferăm însă aceste false stângăcii și acest exces de precauții metodologice unor clișee așa-zis rafinate sau acelor analize și
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
Madi cea cu un destin infelice. Ce se întîmplă cu (Paul) Vinicius? D-sa pare a reface legătura cu zona Stelaru, cea a licorii magice care cuvîntează ca-n transă, nepăsătoare la convenții. Poetul are aerul a oficia cu o crispată grandoare propriul său solipsism: „în țara vinicius chiar și dimineața cade noaptea./ iar în rest/ mult prea mult/ zgomot de inimi”. Localul devine o țară, excesul e suveran, grijile materiale curente nu contează, animalele iau locul oamenilor, diferențele dintre zi
Poezia alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3967_a_5292]
-
Deja începuse să îmi crească tesiunea. Începusem să mă gândesc să merg la recepție să spun că vreau banii înapoi și să plec. Cand asistență trece pe lângă mine, îi zic: “O să fiu sănătoasă, să știți!”. Înțelege că am auzit, zâmbește crispata și se îndepărtează. În fine, în timp ce mă tot măcinam dacă să plec și să declanșez un scandal, cerând banii înapoi, iese marele profesor și mă invită în cabinet. Consultația a durat 2 minute cu tot cu descaltat-incaltat-scris rețetă: - Care e problema? - Am
Când pe medic îl doare în călcâi de pacientul pe care îl doare în călcâi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18896_a_20221]
-
în care cuvintele mele ca niște baloane de săpun s-au spart solemn, unul câte unul, în noaptea din jur, luminată discret de lumina prăfoasă a lunii, a schimbat vorba, nu-mi mai amintesc ce a spus. Așteptasem reacția lui crispată, îl știam nemilos, am răsuflat ușurată când i-am auzit vocea indiferentă, rostind cuvinte indiferente. I-am fost recunoscătoare atunci pentru felul în care a trecut peste grandilocvența mea copilărească. Trebuia să bănuiesc că nu scăpasem atât de ușor, că
O proză de Bianca Balotă () [Corola-journal/Imaginative/13367_a_14692]
-
sudoare. Dante mai lăsă o clipă să se scurgă Înainte să răspundă. — Este posibil să fi avut intenția de a fixa În piatră un simbol al familiei imperiale de Hohenstaufen. Cardinalul Își redeschise brusc ochii, pe buze cu un zâmbet crispat și disprețuitor. — Această ipoteză nenorocită e rodul minții dumitale strălucite? Acestea sunt rezultatele cercetărilor domniei tale? Și ce pagubă i s-ar trage moștenitoarei triumfătoare a lui Hristos dintr-o Înșiruire de morți deja Înfrânți și eliminați din veac? Tonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Neobișnuit era că Burkeviț, elev de notele doi și trei, începea să se deplaseze, la început foarte lent, apoi din ce în ce mai vertiginos, dinspre mijlocul potcoavei clasei noastre spre capătul ocupat de Eisenberg și de Stein. La început, Burkeviț înainta încet și crispat. E de prisos să spun că, atunci când pune notă, profesorul se ghidează, de obicei, nu atât după cunoștințele elevului care răspunde la lecție, cât după reputația de elev bun pe care acesta a reușit să și-o creeze de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
să se miște își roti ochii în jur, speriat. La început nu pricepea cine i se află alături, apoi o recunoscu pe Ileana. Nu știa însă cine e bărbatul în vârstă cu care ea stătea de vorbă. Femeia avea fața crispată și îl privea fără a schița nici un gest. Inspectorul îi privea neajutorat, căutând cu disperare ajutor. În ochii lui se citea o întrebare nerostită, în timp ce un tremurat nervos îi cuprindea trupul. Nu-i nimic, rosti Ileana duios, e muntele. Liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
camera copilului de unde apăruse înapoi după numai câteva minute. Să mergem! îi șoptise ea, îndreptându-se spre ieșire. Drumul spre casa paznicului se desfășurase în liniște. Nici unul dintre ei nu scosese o vorbă. Cristian conducea concentrat iar Ileana, cu fața crispată, privea tăcută înainte, prin parbriz. Lăsaseră mașina la poalele dealului după care își continuaseră drumul pe jos. Odată ajunși acolo, Toma împinsese poarta și pătrunseseră în curte. Balamalele vechi scârțâiseră strident, ca și cum protestau în fața străinilor ce încercau să intre în lipsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cartier. Chiar și armurile greoaie ale câtorva mercenari teutoni se zăreau ici și colo, printre straiele grosolane ale țăranilor Înarmați cu furci. Pe caldarâm zăceau câteva trupuri acoperite de sânge. În fugă, se apropie de unul dintre ele, descărnat și crispat În ghearele morții. Era cu fața În jos. Se aplecă deasupra lui, Înăbușindu-și un geamăt. Bernardo fusese lovit pe la spate, cu două tăieturi sângerânde sub baza gâtului. Îi făcu repede semnul crucii, după care Îi Închise ochii. Așadar, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de ani, cu ochii un pic ridați, cu pielea moale. Auzind-o pe Keiko Kataoka cerându-și scuze și invitând-o să se simtă ca la ea acasă, Noriko se scuză la rândul ei pentru deranj, cu o atitudine puțin crispată. Purta un costum elegant, de firmă. — El mai are puțin de lucru cu niște documente, ce ziceți să stăm puțin de vorbă, ca Între femei? — Iartă-mă, Noriko, te rog să mă scuzi câteva minute, Îi spuse bărbatul, privindu-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Șuvoiul apei neîncăpătoare, - Șerpuitoare formă veșnic vie - Prin necuprinsa zărilor câmpie Se-ndreaptă către mări odihnitoare... COPACUL Hipnotizat de-adînca și limpedea lumină A bolților destinse deasupra lui, ar vrea Să sfarăme zenitul și-nnebunit să bea Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină. Nici vălurile nopții, nici umeda perdea De nouri, nu-i gonește imaginea senină: De-un strălucit albastru viziunea lui e plină, Oricât de multe neguri în juru-i vor cădea... Dar când augusta toamnă din nou îl înfășoară În
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
se încadrează ușor în perimetrul acestor "calitati"si cu care am relații excelente de ani de zile. Însă sunt și oameni care au celebrul morcov înfipt atât de adânc că ar trebui folosit un forceps pentru extracție. Și sunt oameni crispati.Care trăiesc cu absolută convingere că s-au nascut din "c... de grof",oameni cărora nimic nu le convine,înghețată e prea rece,cafeaua e prea fierbinte ,nimeni nu este îndeajuns de bun pentru a fi în preajma lor.Acesti oameni
D-ALE PERFECTIUNII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361536_a_362865]
-
că nu se poate, ochii, tot te dau de gol. Și mă-ntreb de ce-am ascunde-o?Dac-o fi la o adică, Nu-i mai bine să îți fure, fiecare-o bucățică? Este singura din lume, ce-mpărțită la crispați, Nu a sărăcit pe nimeni, ci ne face mai bogați. Fericirea te înalță și te face mai frumos, Unii spun că este-o boală, virus rău contagios, Eu, mă bucur când în cale, îmi apare pe neștire Și aș vrea
FERICIREA de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362953_a_364282]
-
adânc din miezul faptelor tale și toate toate liber curg după un atunci în care între tine și zbor aripa îngheață desprinsă de fire uitând să definească libertatea o trăiește lanț de colivii împlinești apoi taci nefiresc într-un zâmbet crispat sau rămâne fuga prin timp limita sacră sau frontiera unghiului absurd deschis permis de Domnul acel bilet aninat de tâmpla legilor pure și dacă în cântecul tău cuvintele își pierd limitele în fiecare literă crește fragmentul - ecou al cerului răsari
RĂSARI ÎN TĂCERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364081_a_365410]
-
care s-a născut soțul meu. Privirea bătrânului se îndreptă spre ea. Întâlnindu-i ochii își plecă privirea, prefăcându-se că-și strânge câteva foi răzlețe, care se aflau pe birou. Încordarea i se putea citi pe fața transpirată și crispată. Ana îi urmărea chipul, observându-i schimbările momentelor de cumpănă în care se afla cel cu care vorbea. Motivul pentru care am venit îl bănuiți, odată ce ați aflat că sunt nora dumneavoastră. La auzul cuvântului „noră”, Cristoroceanu tresări și privirea
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de unde ar fi pornit, erau un adevărat calvar pentru gloatele care scurgeau și luau în piept vântoasele pustiului, furtunile deșertului, unii pe jos, alții pe catâri, măgari și cămile, adesea priponiți la niște cotigi și ducându-și carabalâcul cum puteau, crispați și temători pentru puținul lor avut, asta pentru cei care aveau în grijă și gândul de a nu se mai întoarce de unde au plecat, să se stabilească unde-or vedea cu ochii după ce își vor fi achitat birurile pentru a
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]