51,468 matches
-
astfel că, raportat la criticile formulate, critica de neconstituționalitate privind încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi este neîntemeiată. ... 15. În sfârșit, referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate se aplică de la data intrării în vigoare a acestora pentru viitor, fără efecte retroactive. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul
DECIZIA nr. 686 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251232]
-
și modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor formulate de părți, de persoana vătămată sau invocate din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art. 345 din Codul de procedură penală. Faptul că dispozițiile legale criticate nu prevăd o cale de atac distinctă, separată și anterioară finalizării fazei de cameră preliminară, nu constituie, în opinia instanței, o încălcare a prevederilor art. 20, art. 21 și art. 24 din Constituție, inculpații având acces la o cale de
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
problemă de politică penală, care ține seama de economia procedurii. Așa încât, câtă vreme calea de atac împotriva încheierii date potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este expres prevăzută de lege, apreciază că textele de lege criticate nu sunt contrare dispozițiilor constituționale sau internaționale invocate de autor. ... 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
asupra excepției de neconstituționalitate. ... 18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
art. 246 și 248 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal, astfel cum acestea au fost reconfigurate prin Deciziile nr. 405 din 15 iunie 2016 și nr. 392 din 6 iunie 2017, dispoziția criticată fiind o normă incompletă, de trimitere. ... 21. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței instanței de control constituțional, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 22
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. “ ; ... – Art. 33: „La soluționarea excepției de neconstituționalitate, dispozițiile art. 29-31 se aplică în mod corespunzător. “ ... ... 20. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 124 - Înfăptuirea justiției, ale art. 126 - Instanțele judecătorești, ale art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și ale art. 146 lit.
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
Poporului în apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor. Prin urmare, soluționarea acestei excepții se face în cadrul unui control abstract de constituționalitate care nu implică o cauză dedusă judecății unei instanțe în care să fie aplicabile dispozițiile legale criticate, spre deosebire de controlul exercitat potrivit art. 29-31 din Legea nr. 47/1992 care presupune o anumită relație între judecătorul a quo și judecătorul ad quem (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011, publicată în
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). ... 25. Așadar, nefiind îndeplinită condiția de admisibilitate anterior referită, excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
a quo, verificarea condițiilor de admisibilitate ține de îndeplinirea condițiilor legale necesare pentru sesizarea Curții Constituționale, pentru instanța a quem această verificare are semnificația întrunirii condițiilor necesare declanșării controlului de constituționalitate, respectiv a cercetării prezumției de constituționalitate a textului legal criticat. Prin urmare, realizând această verificare, Curtea se asigură că exercitarea controlului de constituționalitate cu privire la textul criticat prin formularea unei excepții de neconstituționalitate prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei, ceea ce este de natură a valida faptul că examenul de
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
a quem această verificare are semnificația întrunirii condițiilor necesare declanșării controlului de constituționalitate, respectiv a cercetării prezumției de constituționalitate a textului legal criticat. Prin urmare, realizând această verificare, Curtea se asigură că exercitarea controlului de constituționalitate cu privire la textul criticat prin formularea unei excepții de neconstituționalitate prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei, ceea ce este de natură a valida faptul că examenul de verificare a conformității normei legale cu Constituția se plasează în cadrul controlului concret de constituționalitate (a se vedea
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării. ... 18. Or, având în vedere că, analizând critica de neconstituționalitate intrinsecă, nu a fost reținută afectarea vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, Curtea constată că prin adoptarea dispozițiilor legale criticate au fost respectate dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție. ... 19. În final, Curtea reține că, deși autorul excepției invocă în mod formal art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, în realitate, acesta nu motivează pretinsa contrarietate a
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
și ale art. 53 alin. (1) și (2) din Constituție. În Dosarul nr. 3.958/2/2018, se pronunță doar cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate. În dosarele nr. 5.471/2/2018, nr. 2.994/2/2018 și nr. 2.983/2/2018, aceeași instanță apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor din Constituție invocate. ... 14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... 15. Avocatul Poporului, în dosarele nr. 716D/2019 și nr. 717D/2019, apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, arată că acestea nu creează inegalități în drepturi între cetățeni și nici discriminări între persoane aflate în situații similare, de vreme ce se aplică, deopotrivă, tuturor persoanelor beneficiare ale drepturilor bănești menționate. În fapt, dispozițiile de lege
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
drepturi sau libertăți cetățenești. ... 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
nr. 134 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 30 iunie 2020, pronunțându-se în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Astfel, Curtea a reținut că stabilirea prin prevederile de lege criticate a anumitor valori ale salariului de bază și ale coeficienților pentru funcțiile specifice personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. ... 25. Curtea a statuat că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
același timp, obligația statului de a asigura un nivel de trai decent trebuie adusă la îndeplinire în mod egal, față de toți cetățenii săi, indiferent de ipostaza juridică în care se află aceștia. Or, măsura stabilită prin textele de lege criticate se integrează ansamblului de acțiuni ale statului de adaptare la resursele financiare existente, neputându-se reține o afectare a nivelului de trai decent, contrară Constituției. ... 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate“. Susține, în esență, că dispozițiile criticate trebuie să fie subordonate principiului constituțional al responsabilității statului față de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare, consacrat de art. 52 alin. (3) teza întâi din Legea fundamentală, în concordanță cu reglementarea de la art. 5 paragraful
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
și al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește dispozițiile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, face o comparație între regimul juridic al răspunderii civile delictuale și ipoteza reglementată de norma criticată, reținând că cele două instituții juridice au puncte comune, precum scopul și procedura în fața instanțelor civile, fiind diferit termenul în care se poate exercita acțiunea. Susține, în esență, că termenul diferit în care se poate formula acțiunea civilă în
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Consideră, în esență, că norma procesual penală criticată este neconstituțională, fiind de natură să îngrădească liberul acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, cu consecința directă a încălcării dreptului la un proces echitabil. Apreciază, de asemenea, că textul criticat inhibă complet posibilitatea reparării prejudiciului cauzat prin privarea nelegală de libertate, dacă nelegalitatea nu a fost constatată explicit prin acte jurisdicționale întocmite în cursul procesului penal, astfel că în situația în care împrejurările din care rezultă prejudiciul se ivesc ulterior
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
cu judecarea cauzei, fapt care, așa cum a apreciat Curtea Constituțională în soluționarea excepției de neconstituționalitate a aceluiași text de lege, dă naștere, în sarcina organelor judiciare anterior menționate, unei obligații de a se pronunța prin încheieri definitive, conform textului criticat, cu privire la caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate dispuse pe parcursul procesului penal, inclusiv în etapele anterioare celei în care se pronunță hotărârea definitivă, și care au făcut obiectul controlului pe calea contestației sau care ar fi
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
309D/2019 și nr. 2.565D/2019) nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului exprimat în Dosarul Curții nr. 2.358D/2019, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în raport cu motivele de neconstituționalitate formulate de autori, dispozițiile art. 538 alin. (1), ale art. 539 alin. (2) și ale art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală. Textele de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 538 alin. (1): „Persoana care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă în executare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). ... 38. Față de aceste considerente de principiu, Curtea constată că eventualele critici referitoare la o interpretare într-un sens
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]