52,560 matches
-
de cel mediu." În pofida comediei jucate la TVR1, pe tema așa-numitei identificări a cauzelor, cu variațiunile promisiunilor de tot soiul (sancționată de Cornel Nistorescu în Evenimentul zilei), Puterea se confruntă cu o criză de fond în această privință. O criză în care promisiunile frumoase se bat cap în cap cu sumele exorbitante pe care omul obișnuit trebuie să le plătească pentru căldura din casă și pentru apa de la robinet. O căldură care, și în această iarnă blîndă, a venit pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
l-a părăsit, iar homosexualitatea lui se pare că n-a fost un secret. Ce face filmul cu această materie de viață? O întoarce pe dos. Nevasta nu-l părăsește nici o clipă (cel mult sparge oglinda de la baie într-o criză de isterie și neputință), refuză să-l reinterneze, îl ajută să-și domine boala, să se "reintegreze în societate", și, la bătrînețe, după o viață de iubire, lăcrimează, la decernarea premiilor Nobel, cînd, de pe scenă, El i se adresează direct
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
ocupă cu noi premieri de racolaj, iar CNC-ul anunță festivități de "Oscar românesc" și chiar iminența unui "bal al cineaștilor", cele două firme private ne pun în față nu doar rezultatele inițiativelor lor meritorii, ci și probele dramatice ale crizei culturale a rețelei de cinematografe, însoțind falimentarea morală și profesională, sub aceleași auspicii, a producției proprii (noile știri din ziare care lungesc aproape săptămînal lista premiilor internaționale obținute de Marfa și banii nu au nici o legătură cu sistemul, ci doar
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
cocârjat de grijile zilei de azi - pentru că "mâine" nu e pentru el decât un punct negru dintr-o zare cețoasă. Ceasul scadenței, de-atâtea ori amânat, a sosit și el și cam seamănă a gong funerar. Guvernul a intrat în criză de timp pentru că în 2001 n-a făcut decât să-și zâmbească în oglinzi, încântat că opoziția a dispărut ca potârnichile la sosirea vânătorului. Ce n-au înțeles șefii actuali ai țării, cum n-au înțeles nici foștii stăpâni, e
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
dramei, În vreme ce ăștia, banalii pofticioși de bani de la Siegmaringen, au coborât-o la nivel de afaceri meschine: Carol, Îndrăgostitul, a jucat la bursă ca să se-mbogătească și a pierdut vreo cincinzecisicinci de mii de franci; Anton, tatăl zgârcit, a făcut o criză și l-a consemnat În domiciliu obligator, cu un paznic-contabil obligându-l să scoată bani din piatră seaca; totul s-a redus, după firea lor uscată, la bani și la afaceri, fără nimic din Înaltele trăiri ale lui Goethe! Nemți
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
de evaziune, în planul mare al existenței speciei el se comportă similar. Umanitatea lui, densă și precară în aceeași măsură, plină de o vitalitate primară și marcată simultan de oboselile extincției, este și ea așezată inconfortabil în acel punct de criză absolută în care vectorul mitic se intersectează cu cel apocaliptic. între naștere și expiere, momente aflate într-o perfectă relație de contiguitate, Omul lui Brauner nu are decît răgazul tragic al conștientizării propriului impas metafizic și al abisalei sale stări
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
pentru informația indirectă, mediatizată, în detrimentul observației directe (inclusiv în știință, unde rezultatele experimentelor sînt citite și interpretate de instrumente perfecționate, observația directă fiind din ce în ce mai rară) are efecte stranii asupra percepției în sine: "efectul de real suplinește, se pare, realitatea imediată". Criza marilor narațiuni în favoarea micro-narațiunilor se dovedește a fi o mai generală criză a noțiunii de dimensiune "ca discurs de măsurare a unui real oferit la toți în mod vizibil". Universul mare și microuniversul se confundă dintr-o prea mare profuziune
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
experimentelor sînt citite și interpretate de instrumente perfecționate, observația directă fiind din ce în ce mai rară) are efecte stranii asupra percepției în sine: "efectul de real suplinește, se pare, realitatea imediată". Criza marilor narațiuni în favoarea micro-narațiunilor se dovedește a fi o mai generală criză a noțiunii de dimensiune "ca discurs de măsurare a unui real oferit la toți în mod vizibil". Universul mare și microuniversul se confundă dintr-o prea mare profuziune a datelor, într-o "criză a întregului, criză a unui spațiu substanțial
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
se dovedește a fi o mai generală criză a noțiunii de dimensiune "ca discurs de măsurare a unui real oferit la toți în mod vizibil". Universul mare și microuniversul se confundă dintr-o prea mare profuziune a datelor, într-o "criză a întregului, criză a unui spațiu substanțial (continuu și omogen), moștenit de la geometria arhaică, în beneficiul relativității unui spațiu accidental (discontinuu și eterogen) în care părțile, fracțiile (puncte și fragmente diverse) redevin esențiale". Principalul efect al erei tehnologice este modificarea
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
fi o mai generală criză a noțiunii de dimensiune "ca discurs de măsurare a unui real oferit la toți în mod vizibil". Universul mare și microuniversul se confundă dintr-o prea mare profuziune a datelor, într-o "criză a întregului, criză a unui spațiu substanțial (continuu și omogen), moștenit de la geometria arhaică, în beneficiul relativității unui spațiu accidental (discontinuu și eterogen) în care părțile, fracțiile (puncte și fragmente diverse) redevin esențiale". Principalul efect al erei tehnologice este modificarea reperelor, realizat și
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
văd pe cineva îngrijorat, în trei categorii: incapabili de îndoieli, cinici și oportuniști. Cu alte cuvinte, cei mai mulți dintre “optimiștii” care sunt activi azi au, după părerea mea, probleme de caracter. Inclusiv ei îmi dovedesc că în societatea românească de azi criza e, în primul rând, morală. Uitați-vă cum arată televiziunile noastre. Vulgaritatea și prostul gust nu mai au nici un fel de trac. Mitocănia e curentă și fără complexe. Ca să nu mai vorbesc de secăturile și nulitățile care fac carieră în
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
70, stătea rezemat de un perete, în gară la Napoli, fredonând “O, sole mio”, iar când i-am propus să-mi ducă valizele, m-a refuzat: “Nu, domnule, am mâncat azi”. Impresia mea e că lumea de azi traversează o criză. Am și un nume pentru această criză: “neobarbarie”. Pentru prima oară, barbaria nu mai vine cu bâta, îmbrăcată în piei de animale și scoțând chiote sălbatece, să atace “cetatea”, civilizația, cum au făcut vizigoții lui Alaric și vandalii la Roma
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
gară la Napoli, fredonând “O, sole mio”, iar când i-am propus să-mi ducă valizele, m-a refuzat: “Nu, domnule, am mâncat azi”. Impresia mea e că lumea de azi traversează o criză. Am și un nume pentru această criză: “neobarbarie”. Pentru prima oară, barbaria nu mai vine cu bâta, îmbrăcată în piei de animale și scoțând chiote sălbatece, să atace “cetatea”, civilizația, cum au făcut vizigoții lui Alaric și vandalii la Roma. Neobarbaria e produsul civilizației, nu contrariul ei
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
problema pentru Romoșan e Andrei Pleșu. Adică unul din cei care au încercat să aducă CNSAS la rosturile lui... Sau poate tocmai aceste rosturi îl supără pe Romoșan? Senatorul răsculativilor Sus în fruntea subcomisiei parlamentare desemnate să dea de cap crizei din CNSAS, senatorul Ion Predescu - PSD - și-a început cercetările avînd concluziile gata pregătite. Iată ce credea dl Predescu despre gruparea condusă de Andrei Pleșu, Mircea Dinescu și Horia Roman Patapievici, citat de ZIUA: "Dă interviuri în ziare și în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
Cristian Teodorescu Acest an începe ca în bunele vremuri ale regimului Constantinescu. Relațiile dintre Cotroceni și Palatul Victoria s-au scurtcircuitat, vorba unor analiști politici. Deosebirile între actuala criză și cele care duceau la demiterea premierilor în timpul d-lui Constantinescu nu țin de vreo evoluție a mentalităților politice. Pur și simplu aici avem de-a face cu o relație de familie politică. Dl Iliescu n-a avut nimic împotrivă
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
Așa se explică de ce premierul a acceptat să fie pus la colț de dl Iliescu, dar de acolo a răbufnit că despre alegerile anticipate se va mai vorbi, chiar dacă deocamdată nu mai e cazul. Sînt analiști care consideră că această criză va fi urmată de mari cutremure dinspre Palatul Victoria, deoarece premierul nu se va împăca deloc cu înfrîngerea pe care a suferit-o. Să facem un mic calcul. Își poate permite dl Năstase o ruptură totală cu dl Iliescu, fără
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
contestat din PSD? Dacă dl Năstase va risca pe ideea unicității sale inestimabile ca premier, înaintîndu-și totuși demisia, nu va exista o superofertă din PSD pentru această funcție? Lucrurile astea le știe și dl Năstase, așa că el nu va împinge criza mai departe de simple bombăneli pentru uzul presei și al, de fapt, micilor sale satisfacții tolerate de președinte. În ceea ce privește mentalitățile, crizele de personalitate ale premierilor, ca și reacția dură dinspre Cotroceni, repetată indiferent cine s-a aflat pe post acolo
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
o superofertă din PSD pentru această funcție? Lucrurile astea le știe și dl Năstase, așa că el nu va împinge criza mai departe de simple bombăneli pentru uzul presei și al, de fapt, micilor sale satisfacții tolerate de președinte. În ceea ce privește mentalitățile, crizele de personalitate ale premierilor, ca și reacția dură dinspre Cotroceni, repetată indiferent cine s-a aflat pe post acolo, de la demiterea lui Petre Roman cu sprijinul minerilor, în România nu s-a schimbat mare lucru. Cînd premierul nu mai convine
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
să spunem că aceste două ziare au început în București, alături de Evenimentul zilei, operațiunea vinderii ziarelor la intersecții, pentru cititorii din automobile. Vînzătorul de ziare printre mașinile de la intersecții e, dacă vreți, și o dovadă că presa scrisă e în criză de mușterii și că, în acest fel, ziarele încearcă să-și trimită emisarii printre cei care se urcă la volan mulțumindu-se cu știrile pe care le capătă de la radioul din mașină.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
în cazul dat, corespondențele subtile dintre macrocosm și microcosm. Modul liric se împletește, în această proză, cu modul dramatic, căci eroina izbucnește adesea în exclamații ce transcend eticheta ipocrită a stilului epistolar, împrumutînd, în schimb, accentele scriiturii confesive. Sfîșierea intimă, criza identitară sînt clamate prin invocarea urîtului copleșitor sau a visului ce compensează bovaric minusul de experiență concretă. Exhibarea contradicțiilor fecunde ale sinelui feminin se face, în textul acesta, cu o autenticitate sporită, dezvăluindu-ni-se holografic ceva esențial despre iubirea
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
variate ale acestei rezistențe, am spune globale, pe care a întrupat-o o bună parte a intelectualității autohtone la începuturile comunizării țării, ne vom opri, spre a-i degaja cîteva semnificații, la unul dintre ele și anume la dezbaterea asupra "crizei culturii". Meritul de-a o fi antamat îi revine lui Virgil Ierunca. Într-un articol publicat în România liberă din 30 septembrie 1946, criticul începe prin a-și exprima, într-o manieră abia voalată, dezamăgirile: În virtutea dreptului de a critica
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
începe prin a-și exprima, într-o manieră abia voalată, dezamăgirile: În virtutea dreptului de a critica - drept necesar și creator într-o societate democratică - vrem să însemnăm aici și astăzi cîteva din nedumeririle, din golurile și neîmplinirile care traversează - în criză - cultura și existența ei". Dl Ierunca adnotează o imaturitate a culturii românești a momentului, pîndite de alunecarea, naivă sau interesată, în abis: Maturitatea în cultură aparține drumului dintre esență și existență, în timp ce retragerea noastră strategică dincolo de miezul valabil de care
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
esență și existență, în timp ce retragerea noastră strategică dincolo de miezul valabil de care pomeneam, nu înseamnă decît refuzul de a crea, de a exista prin cultură. Invitația la maturitate e singura modalitate de salvare a culturii române în plină și reală criză". Dacă Virgil Ierunca n-a pus atunci, fățiș, accentele politice ale crizei semnalate, probabil din dialectice rațiuni, ele apar pe deplin în textele lui Ion Caraion, publicate, ca și mai multe alte intervenții ferme ale "criziștilor", în Jurnalul de dimineață
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
pomeneam, nu înseamnă decît refuzul de a crea, de a exista prin cultură. Invitația la maturitate e singura modalitate de salvare a culturii române în plină și reală criză". Dacă Virgil Ierunca n-a pus atunci, fățiș, accentele politice ale crizei semnalate, probabil din dialectice rațiuni, ele apar pe deplin în textele lui Ion Caraion, publicate, ca și mai multe alte intervenții ferme ale "criziștilor", în Jurnalul de dimineață. Poetul înfățișează cu fior tragic jugularea libertății care a început odată cu ocuparea
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
caute în cultură acela care n-a plecat de la ea întîi, pentru a trece apoi în viața politică. Fiindcă aceste două lucruri sînt două lucruri deosebite. Și cine le-ncurcă, încurcă mai mult decît atît". Sau cu un patetism sintetic: "Criza culturii e criza libertății individuale. A libertății pe care colegul nostru nu îndrăznește să și-o ia întreagă. A libertății poetului de a fi poet. A libertății criticului de a fi critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]