394 matches
-
grotescă a botului broaștei sau a orăcăitului ei. La fel mă supraestimase și pe mine florăreasa cu câteva minute mai târziu. De câte ori până acum n-a trebuit să răspund în Germania la întrebarea de unde vin! La chioșcul de ziare, la croitoreasă, la cizmar ori la brutar, la farmacie. Intru, dau bună ziua, spun ce doresc, vânzătorii mă servesc și-mi spun cât costă - și-apoi, mai înghițind o gură chioară de aer: „De unde veniți?“. Cât durează să pun banii pe tejghea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
LUCA, Remus (25.V.1923, Târgu Mureș), prozator. Este fiul Zamfirei Luca (n. Pop), croitoreasă, și al lui Ștefan Luca, ofițer de poliție; este frate cu scriitorul Ștefan Luca. Învață la Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș, apoi la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, unde familia se refugiază în 1940, după Dictatul de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
lor, frumusețea lor și fizică nu numai morală, te impresionează profund. Cei mai mulți dintre copii lui au învățat meserii. Unii sunt și acum șofei. Au plecat toți din Corbeni la Brăila sau la Galați. O fiică de a lui a rămas, croitoreasă în Corbeni. Crește cinci copii. Am mers cu unchiul Constantin prin 1985-86 de am făcut pomenire pentru bunici la cimitirul din Corbeni și am găsit-o pe fiica unchiului Scarlat, femeie de peste 40 de ani. Am fost surprins de vocabularul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a dat alarma la părinți. Situația s-a agravat pentru că a fost dat afară din croitoria colectivă. Rămas fără condiții de trai, sora a adus copiii la mămica, la Râmnicelu și a intrat în fabrica de confecții pe post de croitoreasă. Tata a alegat ca o fiară să-și apere fiica. S-a ajuns la divorț. A refuzat să dea pensie alimentară la copii. Pentru aceasta a fugit din Brăila și mult timp nu s-a știut adresa lui. Copii lui
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
necesitatea dezvoltării meșteșugarilor și meseriașilor în lumea satelor, acordând, pentru aceasta, burse elevilor din școlile profesionale și tehnice. La sfârșit, când absolvenții primeau diploma, primeau și o parte sau toate uneltele necesare practicării meseriei lor. Așa au apărut croitorii și croitoresele, dulgherii, stolerii, fierarii etc., peisajul meseriilor diversificându-se pe măsura dezvoltării economico-sociale Moara, morăritul și morarii La români, toate instalațiile tehnice au purtat numele general de moară-mori: moară de hârtie, moară de arpacaș, moară de postav, de oloi, de tăbăcit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a mai avut scărmănătoare de lân plutonierul în rezervă Ion D. Bârgăoanu, ginerele lui Toader Ignătescu (Chifan) 3.1 Alte meserii și meseriași - Dulgherie și binale, fierarii, olșritul, cioplitori în piatrș, meșteri cojocari și sumanari, ciubotari și cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a dependințelor, un grajd, o bucătărie de vară. Să ne amintim că la venirea bejenarilor bucovineni în lunca Dunavățului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu se găsea talpă de bovină pentru pusă pingele, dar la cooperativă se aduceau opinci din piele tăbăcită, groasă ca talpa. Îmi amintescă că opincile costau 22 de lei și din fiecare opincă ieșea o pereche de pingele. Croitori și croitorese Despre aceste meserii se poate vorbi numai după primul război mondial, când apar pe piață în cantitate mai mare stofe și țesături de tip industrial, procurate de la târguri și din orașul Bacău. Tot în perioada interbelică au fost trimiși la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău. Tot în perioada interbelică au fost trimiși la școli profesionale mai mulți elevi, care și-au deschisă ateliere în sate. Nu se găseau haine de gata, trebuia să mergi cu stofa și furniturile la croitor, pentru lenjerie te adresai croitoresei. toate obiectele de îmbrăcăminte: haina și pantalonii, vesta,paltonul pentru bărbați și rochii, fuste polci pentru femei, erau confecționate de croitori și croitorese la care se duceau materialele și așteptai să-ți vină rândul, de la Crăciun, la Paști. Eu îl
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
găseau haine de gata, trebuia să mergi cu stofa și furniturile la croitor, pentru lenjerie te adresai croitoresei. toate obiectele de îmbrăcăminte: haina și pantalonii, vesta,paltonul pentru bărbați și rochii, fuste polci pentru femei, erau confecționate de croitori și croitorese la care se duceau materialele și așteptai să-ți vină rândul, de la Crăciun, la Paști. Eu îl știu mai bine pe croitorul Savin din Fruntești, care, pe lângă multe altele, că te amâna pânăă îți trecea răbdarea (nevastă-sa spunea că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se rezolva! Erau și alți croitori, dar lumea se obișnuise cu Savin, care nu se simțea concurat și a lucrat pânăă prin anii 1960. În Lunca, croitori buni erau Dumitru Romedea, Ion Palade Romedea, Dumitru Iordache Bârgăoanu, Costică Bârgăoanu, iar croitorese erau Floarea V. Pușcuță, Elena Miron Boca, Maria Bârgăoanu, Ileana D. Romedea, Tudora Bontaș. Cred că Maria Bârgăoanu era cu mai multă căutare, avea mână și „croi”, era pedantă și nu te purta cu vorba. Stătea lângă casa bunicii mele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
modă - ca fetele de la țară să învețe croitoia; apăruser mașinile de cusut „Ileana” și, când se măritau, aveau în zestre o mașină de cusut - era ceva de distincție - deși nu șștiau să coase, șștiau să tragă la mașină. A fi croitoreasă înseamnă și ochi de artist, să știi forma corpului acoperit de îmbrăcăminte. Despre mașinile de cusut „Ileana”, făcute la Cugir, unde era de fapt fabrică de armament, se spunea în glumă că oricum ai întoarce-o, tot mitralier iese! Când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcute la Cugir, unde era de fapt fabrică de armament, se spunea în glumă că oricum ai întoarce-o, tot mitralier iese! Când fabricile de confecții au produsă îmbrăcăminte de serie, a căzut în uitare și meseria de croitor și croitoreasă. 3.2 Alte activitșți neagricole. Comerțul și comercianții Producția gospodăriei țărănești nu era o producție pentru piață, deoarece în toată perioada evului mediu și pânăă în prima jumătate a secolului al XIX-lea au avut o economie închisă. Puține dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și eu o rochie galbenă din triplu voal, spun eu încrun tată, ducându-mi mâna la fruntea care mă doare îngrozitor (cred că nu numai din cauza loviturii ăleia tâmpite, mai trebuie să mi vină și ciclul). Mi-a făcut-o croitoreasa după un model din Neckermann. Da’ n-am purtat-o până acum și-o să mă simt ca naiba în ea! Păi vino mai devreme la mine și ne aranjăm amândouă! A, nu ți-am spus: am pus cerneală în oja
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
tot felul de agrafe. Poartă o fustă midi în carouri, strânsă pe corp, cu mulți nasturi într-o parte, și o bluză aurie de mătase, cu decolteu „bărcuță“. Eu mi-am pus rochia galbenă cu decolteu en cœur („anchior“, zice croitoreasa noastră; multă vreme nu am priceput cum poate un an să fie chior și ce legătură are anul chior, dacă o exista, cu un decolteu în formă de V). Nu mă simt bine în rochia asta. Și, în general, mi-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
la celălalt, iar Zoe era un astfel de suflet, legat cu adevărat și cu dragoste de sufletul oamenilor. A privit-o din toate unghiurile și cu toți ochii care i-au stat la dispoziție. A văzut-o din cameriste și croitorese, cu ochii femeilor, dar și cu ai bărbaților care jucau stos pe masa de fag, pusă special pentru ei în pavilionul cel mare, care era un fel de chioșc acoperit cu o cupolă înaltă și care făcea legătura între două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
drumul lui Porfiri. Acum că se afla printre ei, Porfiri înțelegea că privitorii nu se aflau acolo din curiozitate, ci erau atrași de altceva. O spaimă profană și rea le era evidentă tuturor pe față. Majoritatea erau oameni săraci, servitori, croitorese, prostituate, gunioeri și servitori civili de rang inferior, tremurând cu toții în haine zdrențuite. Părea că pentru o clipă își găsiseră izbăvire din propria lor mizerie contemplând soarta unuia mai amărât decât ei. Cu toate astea, în ochii lor se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
rândul părinților. Mătușile, plecate de dimineață, se întoarseră spre prânz coafate, cu acele frizuri crețe și țepene al căror farmec fetița nu reușea să-l priceapă. Sanda renunțase și ea la amorțeala obișnuită, întinsese pe pat costumașul nou adus de la croitoreasă și se foia prin casă căutând pantoful și poșeta care se potriveau cel mai bine. Bica mătura curtea, aranja straturile cu flori și striga la copii să nu deranjeze nimic din ceea ce ea încerca să pună în ordine. Nepoții o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
acolo câțiva oameni importanți, după cum mi-a mărturisit, și s-a dus în recunoaștere, Nu putem nici noi sta cu mâinile în sân, așa s-a exprimat părintele Dumitru urcându-se în mașina dacia roșie, preoteasa e în sat la croitoreasă, își coase haine, Diana m-a informat că suntem singuri în toată casa, s-a și instalat lângă mine pe pat, eu acoperit până la gât și ea stând turcește pe deasupra cuverturii (ce citești, m-a întrebat văzând caietul lui Theo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mei copii, eu preferam să-mi pierd timpul umblând pe coclauri, adunând crengi și cioturi de lemn, sau Închisă În camera mea, scriind tot felul de prostii ori ciopârțind diverse stofe sustrase din șifonierul mamei (ah, nu mai ajungea la croitoreasă !) pen- tru a-mi face zdrențe pe care să le port pe stradă, În locul hainelor de la magazin. Drept pentru care el nu avea să mă Învețe niciodată să cos la mașina de cusut - aceasta avea să rămână În exclusivitate a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Indiferența boierilor pentru administrarea afacerilor lor nu e egalată decât de aversiunea față de muncă a claselor inferioare din orașe. Femeile din popor, atât de îndemânatice în a-și împleti părul, nu știu să coasă o rochie; croitorii evrei fac pe croitoresele și cu asta am spus tot. E drept că marile doamne se îmbracă la croitoresele de la Paris, stabilite la București; dar acestea nu găsesc să angajeze muncitoare. Aici munca dezonorează femeia; strică mâinile, strică talia și dăunează dezvoltării formelor; o
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
claselor inferioare din orașe. Femeile din popor, atât de îndemânatice în a-și împleti părul, nu știu să coasă o rochie; croitorii evrei fac pe croitoresele și cu asta am spus tot. E drept că marile doamne se îmbracă la croitoresele de la Paris, stabilite la București; dar acestea nu găsesc să angajeze muncitoare. Aici munca dezonorează femeia; strică mâinile, strică talia și dăunează dezvoltării formelor; o fată care muncește pierde șansa de a găsi o partidă bogată. Ce rezultă din această
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
stare brută din porturile Dunării pentru a reintra în ele sub formă de confecții de toate felurile. Astfel, postavurile, încălțămintea, mobilele, trăsurile, hamurile, pânza, albiturile, cuverturile, hainele continuă să vină de la Paris, Viena, Leipzig; există totuși câteva ateliere și modiste, croitorese pariziene, obicei adoptat de curând pentru marile doamne. Coaforii parizieni au la fel de multă faimă. Croitorii evrei continuă totuși să îmbrace restul populației feminine. Încheiem cu: o cantitate considerabilă de copaci fructiferi, dar produse fără gust, neaspectuoase, culese înainte de vreme; băștinașii
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se zic ceaprat, de unde acel care pregătește astfel de lucruri de galanterie e cunoscut de acum înainte supt numele de ceaprăzar”) trebuie să se fi aflat și croitori ai Curții, probabil cei mai calificați (agenți ai „triumfului aparențelor”), și, indiscutabil, croitorese, cusătorese și lenjerese, răspunzătoare de straiele Doamnelor și domnițelor. La fel vor fi stat lucrurile și cu blănarii (mânuind, ca și croitorii, un lexicon cu multe turcisme - Nicolae Iorga - și prelucrând blănuri scumpe pentru Vodă, pentru Doamnă și pentru boieri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
6); arici(5); cojoc(5); împunge(5); înțepător(5); seringă(5); subțire(5); vîrf(5); frică(4); înțepa(4); obiect(4); fir(3); gaură(3); împuns(3); rupt(3); țesătură(3); albina (2), bunică(2); de cojoc(2); coș(2); croitoreasă(2); croșetare(2); dureros (2); gămălie(2); isteț(2); împunsătură (2); mac(2); mare(2); masă(2); pericol(2); reparație (2); ureche(2); verde(2); ac; ace; acuma; adună; ajutor; alb; armă; artă; asistent; atent; au; bac; baros; boală; broderie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
, Christian W. (11.XI.1951, Brașov), poet, eseist și traducător. Este fiul Gisellei (n. Engel), croitoreasă, și al lui Friedrich Wilhelm Schenk, economist, un timp director de mină. Face cursul primar la Vulcan, apoi învață la Codlea, luându-și bacalaureatul târziu, în 1973. Lucrează în răstimp ca operator la Buftea, țesător la Codlea etc. Ulterior e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]