362 matches
-
cromozomul 15 de șoarece este cel mai frecvent implicat în trisomii și translocații, dar astfel de modele nu sunt reproductibile, pe linii celulare umane, transformate malign, deși Welen și Arnstein (1986) au raportat duplicarea neîntâmplătoare a cromozomului 8 în aberațiile cromozomale generate în asemenea linii celulare umane. Dar, rolul modificărilor cromozomale în etapele primare ale transformării maligne, în celulele umane nu a fost suficient de bine înțeles și argumentat, prin studii experimentale standardizate. Cercetările lui Mitelman (1986) au identificat și anomalii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
trisomii și translocații, dar astfel de modele nu sunt reproductibile, pe linii celulare umane, transformate malign, deși Welen și Arnstein (1986) au raportat duplicarea neîntâmplătoare a cromozomului 8 în aberațiile cromozomale generate în asemenea linii celulare umane. Dar, rolul modificărilor cromozomale în etapele primare ale transformării maligne, în celulele umane nu a fost suficient de bine înțeles și argumentat, prin studii experimentale standardizate. Cercetările lui Mitelman (1986) au identificat și anomalii structural cromozomale singulare în celulele neoplazice, ceea ce sugerează rolul pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în asemenea linii celulare umane. Dar, rolul modificărilor cromozomale în etapele primare ale transformării maligne, în celulele umane nu a fost suficient de bine înțeles și argumentat, prin studii experimentale standardizate. Cercetările lui Mitelman (1986) au identificat și anomalii structural cromozomale singulare în celulele neoplazice, ceea ce sugerează rolul pe care îl joacă modificările cromozomale specifice, în procesul de transformare. De un interes particular sunt rearanjările comune, întâlnite în diferite neoplazii cu origine în diferite tipuri celulare, așa cum sunt 1q 21 - 23
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transformării maligne, în celulele umane nu a fost suficient de bine înțeles și argumentat, prin studii experimentale standardizate. Cercetările lui Mitelman (1986) au identificat și anomalii structural cromozomale singulare în celulele neoplazice, ceea ce sugerează rolul pe care îl joacă modificările cromozomale specifice, în procesul de transformare. De un interes particular sunt rearanjările comune, întâlnite în diferite neoplazii cu origine în diferite tipuri celulare, așa cum sunt 1q 21 - 23; 3p 21 - 25; 8q 21 - 24; 11q 22 - 24 și 22q 11 - 12
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
21 - 24; 11q 22 - 24 și 22q 11 - 12 și care ar putea avea importanță deosebită în procesul transformării maligne. Rolul lor poate fi amplificat de coincidența sau vecinătatea imediată a situsurilor de localizare a protooncogenelor cu punctele de rupere cromozomală. Rolul instabilității cromozomale ca indicator al riscului pentru neoplazie și în definirea populațiilor umane aflate în risc mare pentru aceste somatoeredopatologii, posibilitățile de utilizare a tehnicilor citogenetice pentru măsuri de diagnostic și prognosticare, precum și pentru monitorizarea terapiei, interrelațiile situsurilor fragile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
22 - 24 și 22q 11 - 12 și care ar putea avea importanță deosebită în procesul transformării maligne. Rolul lor poate fi amplificat de coincidența sau vecinătatea imediată a situsurilor de localizare a protooncogenelor cu punctele de rupere cromozomală. Rolul instabilității cromozomale ca indicator al riscului pentru neoplazie și în definirea populațiilor umane aflate în risc mare pentru aceste somatoeredopatologii, posibilitățile de utilizare a tehnicilor citogenetice pentru măsuri de diagnostic și prognosticare, precum și pentru monitorizarea terapiei, interrelațiile situsurilor fragile, a situsurilor specifice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
definirea populațiilor umane aflate în risc mare pentru aceste somatoeredopatologii, posibilitățile de utilizare a tehnicilor citogenetice pentru măsuri de diagnostic și prognosticare, precum și pentru monitorizarea terapiei, interrelațiile situsurilor fragile, a situsurilor specifice de formare a markerilor, rolul petelor fierbinți mutaționale cromozomale asupra cărora se exercită acțiunea agenților clastogeni și efectul localizării protooncogenelor nu sunt pe deplin elucidate, astfel că citogenetica tumorală rămâne un domeniu în plină dezvoltare, fascinant și deosebit de util, pentru monitorizarea neoplaziilor. Activarea protooncogenelor se poate realiza prin variate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nu sunt pe deplin elucidate, astfel că citogenetica tumorală rămâne un domeniu în plină dezvoltare, fascinant și deosebit de util, pentru monitorizarea neoplaziilor. Activarea protooncogenelor se poate realiza prin variate mecanisme, dintre care, în prezent bine conturate și confirmate sunt: remanierile cromozomale, inserția genomului viral și mutația punctiformă. Remanierile cromozomale, incluzând erori de recombinare, pot determina fracturarea protooncogenelor și/sau fuziuni genice anormale. Mitelman și colaboratorii (1991) au identificat în genomul uman peste 150 de puncte de rupere cromozomală, cu specificitate tumorală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorală rămâne un domeniu în plină dezvoltare, fascinant și deosebit de util, pentru monitorizarea neoplaziilor. Activarea protooncogenelor se poate realiza prin variate mecanisme, dintre care, în prezent bine conturate și confirmate sunt: remanierile cromozomale, inserția genomului viral și mutația punctiformă. Remanierile cromozomale, incluzând erori de recombinare, pot determina fracturarea protooncogenelor și/sau fuziuni genice anormale. Mitelman și colaboratorii (1991) au identificat în genomul uman peste 150 de puncte de rupere cromozomală, cu specificitate tumorală. Cea mai obișnuită consecință a translocațiilor cromozomale din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
confirmate sunt: remanierile cromozomale, inserția genomului viral și mutația punctiformă. Remanierile cromozomale, incluzând erori de recombinare, pot determina fracturarea protooncogenelor și/sau fuziuni genice anormale. Mitelman și colaboratorii (1991) au identificat în genomul uman peste 150 de puncte de rupere cromozomală, cu specificitate tumorală. Cea mai obișnuită consecință a translocațiilor cromozomale din neoplaziile umane (leucemii și tumori solide) este fuziunea genică. În acest caz, punctele de rupere cromozomală fracturează secvența genelor ambilor cromozomi participanți în translocație, ajungându-se la juxtapoziționarea a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Remanierile cromozomale, incluzând erori de recombinare, pot determina fracturarea protooncogenelor și/sau fuziuni genice anormale. Mitelman și colaboratorii (1991) au identificat în genomul uman peste 150 de puncte de rupere cromozomală, cu specificitate tumorală. Cea mai obișnuită consecință a translocațiilor cromozomale din neoplaziile umane (leucemii și tumori solide) este fuziunea genică. În acest caz, punctele de rupere cromozomală fracturează secvența genelor ambilor cromozomi participanți în translocație, ajungându-se la juxtapoziționarea a câte unei părți din fiecare genă în segmentul cromozomal reunit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
colaboratorii (1991) au identificat în genomul uman peste 150 de puncte de rupere cromozomală, cu specificitate tumorală. Cea mai obișnuită consecință a translocațiilor cromozomale din neoplaziile umane (leucemii și tumori solide) este fuziunea genică. În acest caz, punctele de rupere cromozomală fracturează secvența genelor ambilor cromozomi participanți în translocație, ajungându-se la juxtapoziționarea a câte unei părți din fiecare genă în segmentul cromozomal reunit, ceea ce conduce la crearea unei gene mixte, himerice, compuse sau de fuziune. Cum de regulă, ruperea celor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
translocațiilor cromozomale din neoplaziile umane (leucemii și tumori solide) este fuziunea genică. În acest caz, punctele de rupere cromozomală fracturează secvența genelor ambilor cromozomi participanți în translocație, ajungându-se la juxtapoziționarea a câte unei părți din fiecare genă în segmentul cromozomal reunit, ceea ce conduce la crearea unei gene mixte, himerice, compuse sau de fuziune. Cum de regulă, ruperea celor două gene are loc la nivelul intronilor, secvențele codificatoare ale fiecărei gene sunt păstrate și în urma fuziunii ele vor fi aduse într-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genei bcr, se sintetizează proteine himerice alternative BCR-ABLp210 și BCR-ABLp190, caracteristice, leucemiei mielogene cronice (LMC) și, respectiv, leucemiei limfoblastice acute (LLA). Ulterior, în neoplaziile hematopoietice și în tumori solide au fost identificate multe alte proteine fuzionate, generate consecutiv diferitelor translocații cromozomale (tabelul 23.6). Recent, s-a descris o nouă oncogenă de fuziune în care este implicată c-abl. Ea rezultă din translocația t(9;12) care condiționează fuziunea unei părți a genei tel, din familia ets, cu gena c-abl. Ambele oncogene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
frecvent întâlnită translocația t(11;14) în cadrul căreia gena bcl-1, localizată 11q13 este adusă în juxtapozițiune cu locusul genic pentru catena grea a imunoglobulinelor (Croce și colab, 1986). În tabelul 23.6 sunt redate consecințele fuziunilor genice rezultate în urma translocațiilor cromozomale care modifică poziția numeroaselor protooncogene ce devin oncogene celulare în noul context genic, consecutiv translocației (Sanchez-Garcia, 1997). În leucemia limfoblastică și limfom Burkitt, translocațiile cromozomale t(8:14); t(2:8) și t(8:22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc, din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și colab, 1986). În tabelul 23.6 sunt redate consecințele fuziunilor genice rezultate în urma translocațiilor cromozomale care modifică poziția numeroaselor protooncogene ce devin oncogene celulare în noul context genic, consecutiv translocației (Sanchez-Garcia, 1997). În leucemia limfoblastică și limfom Burkitt, translocațiile cromozomale t(8:14); t(2:8) și t(8:22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc, din cromozomul 8, și a genelor care codifică pentru catene imunoglobulinice, localizate în cromozomii umani 2, 14 și 22. În aceste cazuri, nu se realizează o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a acestor celule. Analiza translocației t(8;14), caracteristică limfomului Burkitt, în care protooncogena c-myc, din cromozomul 8, vine în juxtapozițiune cu gena pentru catena grea a imunoglobulinei, din cromozomul 14, a adus prima dovadă genetică referitoare la implicarea translocațiilor cromozomale în geneza limfoamelor și a leucemiilor. Translocația t(8; 14)(q24; q32) apare la 75-85% dintre pacienți, restul având alte rearanjări cromozomale cum ar fi t(2; 8)(q12; q24) sau t(8; 22)(q24; q11). Fiecare eveniment de translocație
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gena pentru catena grea a imunoglobulinei, din cromozomul 14, a adus prima dovadă genetică referitoare la implicarea translocațiilor cromozomale în geneza limfoamelor și a leucemiilor. Translocația t(8; 14)(q24; q32) apare la 75-85% dintre pacienți, restul având alte rearanjări cromozomale cum ar fi t(2; 8)(q12; q24) sau t(8; 22)(q24; q11). Fiecare eveniment de translocație aduce protooncogena myc în vecinătatea unui locus Ig activ transcris în celule B, producătoare de anticorpi, și anume: IgH, la 14q32; IgLK
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
să fie lipsită de elementele sale de control normal, aflate în amonte de secvența genică, astfel că prin translocație, ea intră sub controlul unui alt domeniu cromatinic mult mai activ, fiind exprimată la nivele anormal de înalte. Multe alte rearanjări cromozomale aduc diferite alte protooncogene în vecinătatea unor gene, fie pentru o anumită catenă imunoglobulinică, fie o anumită catenă a TCR, gene care au promotori activi și enhanceri puternici. Se admite că rearanjările cromozomale sunt rezultatul funcționării defectuoase a recombinazelor care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nivele anormal de înalte. Multe alte rearanjări cromozomale aduc diferite alte protooncogene în vecinătatea unor gene, fie pentru o anumită catenă imunoglobulinică, fie o anumită catenă a TCR, gene care au promotori activi și enhanceri puternici. Se admite că rearanjările cromozomale sunt rezultatul funcționării defectuoase a recombinazelor care rearanjează genele imunoglobulinice sau genele TCR, în cursul maturării celulelor B și T, după care celulele cu asemenea deficiențe recombinaționale sunt selectate pentru avantajul lor în creștere. Inițial, s-a susținut eronat ideea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
funcționării defectuoase a recombinazelor care rearanjează genele imunoglobulinice sau genele TCR, în cursul maturării celulelor B și T, după care celulele cu asemenea deficiențe recombinaționale sunt selectate pentru avantajul lor în creștere. Inițial, s-a susținut eronat ideea că rearanjările cromozomale sunt caracteristice doar leucemiilor și limfoamelor, nu însă și tumorilor solide. În anul 1982, Croce și Leder au reușit clonarea genelor translocate din t(8;14), pentru ca, ulterior, să fie clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorilor solide. În anul 1982, Croce și Leder au reușit clonarea genelor translocate din t(8;14), pentru ca, ulterior, să fie clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Deși proteina MYC nu este modificată după translocație, reprogramarea expresiei sale într-un moment nepotrivit pentru celulă, precum și nivelul de expresie dramatic amplificat sub influența promotorului genei pentru imunoglobulină, se constituie în factori perturbatori ai mecanismelor de control al proliferării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
folicular cu celule B are la bază o translocație între cromozomii 14 și 18. Situsul de translocație din cromozomul 14 este locus genic pentru catena grea a imunoglobulinei, ceea ce sugerează că translocația activează o oncogenă aflată la locul de rupere cromozomală din cromozomul 18. Clonarea moleculară a indicat faptul că punctele de rupere sunt grupate într-o regiune mică a cromozomului 18. Probele moleculare din această regiune au evidențiat existența unei unități active de transcriere, identificându-se aici o nouă genă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
bcl-2 și care este anormal exprimată, ca urmare a translocației sale în locusul genic al catenei grele a imunoglobulinei. Analiza funcțională a dovedit că bcl-2 este la origine o protooncogenă. Ulterior, au fost identificate numeroase alte protooncogene activate prin translocație cromozomală și devenite astfel oncogene celulare, în diferite neoplazii umane. Gena care codifică interleukina-3 este translocată și exprimată anormal în unele leucemii. Se consideră că sistemele enzimatice care mediază recombinarea normală V(D)J, în geneza genelor funcționale pentru catenele imunoglobulinice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulare, în diferite neoplazii umane. Gena care codifică interleukina-3 este translocată și exprimată anormal în unele leucemii. Se consideră că sistemele enzimatice care mediază recombinarea normală V(D)J, în geneza genelor funcționale pentru catenele imunoglobulinice ar putea crea rearanjamente cromozomale care prefațează transformarea malignă (Tsujimato, 1985). În translocațiile: t(11;14) (p13; q11) și t(7;11) (q35; p13) sunt implicate fie TCR-α, fie TCR-δ, din 14q11 sau TCR-β, din 7q35. Punctele de rupere la 11p13 apar la nivelul unor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]