8,169 matches
-
masă recipientului cu carne, g; M2 - masă recipintului gol, g; M3 - masă discului cu grăsime, g; Determinarea conținului de clorura de sare Pregătirea probei Proba recoltata se trece de două ori prin mașină de tocat sau se mărunțește cu un cuțit pentru a obtine bucăți de 2..3 mm. Se omogenizează produsul prin frecare întrun mojar de porțelan sau 83 omogenizator mecanic. Se ia 10 g de probă și se cîntăresc cu precizie de 0,1 g, se introduc cantitativ într-
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
abrupt Toate rețetele întrebările mi-au dospit lizierele au încolțit și pe drum cade o brumă metalică pe soboarele de acum de-abia se mai zăresc identitățile tăcerile curg ghipsul greu cade vocalele-s jos în hohot de nașteri și cuțite de plug toate rețetele nu-mi mai sunt de folos în zilele de cărbune vom trece prin a zorilor catapeteasmă fi-vom un nume cuie și sânge-or cădea pe pământ jarul sfârșirii va-ncolți în Cuvânt Pândă în flăcări
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
prin noroi și-ți arăta crucea sub care vei putrezi, golind trupul tău de suflet ca pe o fîntînă seceta, vîntul buzelor ei să fluiere prin oasele tale ca printr-o orgă uitată în creierul munților, cele o mie de cuțite ale ei înfipte în inima ta să înflorească din tine ca un buchet de garoafe, venele tale să sece, botic mort de iepure în țărână vie - am fluierat doar o singură dată, să se audă de o mie de ori
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
morți pe zi și nu una singură într-o viață, de ce diminețile scrijelit pe piele de o mie de cute cînd mă ridic mort din pat ca dintr-un mormînt în care m-am culcat viu, de ce o mie de cuțite în inimă cînd doar o singură junghiere era de ajuns, de ce o mie de îngeri, de ce pietrele de moară, cînd pe uluc nu mai curge făină, de ce mort toată viața și viu toată moartea, sîngele meu vorbind în vene de
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
trebuit să se termine aici dar mi-am adus aminte de o alegorie a lui Borges în care era greu să distingi cine este asasinul: omul sau spada? la fel ca în străinul lui Camus lumina aceea care cădea pe cuțit - o crimă născută din lumină) 17 mai Câteodată este atât de bine să nu scrii există atâtea cuvinte care nu există de fapt atât de multă ființă care nu vrea să se nască. n (din volumul în pregătire Jurnalul unui
Poezie by Ștefan Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/9444_a_10769]
-
Lavinia Braniște Toamnă M-am trezit cu raza de soare înăuntru, Ca o lamă de cuțit, Galbenă și plină de praf, înfiptă în fereastra camerei de la demisol. Fereastra e undeva foarte sus. Mă strecor pe sub rază, Mă urc pe scăunel Și, în vârful picioarelor, Ajung să-mi lipesc nasul de geam. în curte, omul meu mătură
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
om acolo mi s-a întâmplat una bună cu o zi înainte norocos în iubire din umbră doar păsări mari cât ai bate din palme în grabă poezia truverilor și moartea doar moartea în ultima zi din carnaval. XVIII. La cuțite Acuma știu adevărul nu-i rău deloc cu limba scoasă de-un cot fără frâu, la cuțite, este ciudat într-adevăr mi-am ieșit din minți ocrotind șarpele la sân mai bine puțin decât deloc nu-i deloc rău. XIX
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
doar păsări mari cât ai bate din palme în grabă poezia truverilor și moartea doar moartea în ultima zi din carnaval. XVIII. La cuțite Acuma știu adevărul nu-i rău deloc cu limba scoasă de-un cot fără frâu, la cuțite, este ciudat într-adevăr mi-am ieșit din minți ocrotind șarpele la sân mai bine puțin decât deloc nu-i deloc rău. XIX. Aici e buba ! Când stă să plouă când se-nseninează aici e-aici! Aici e buba! De ce bei
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
pic peste un nor obez și-o proptesc cu spatele de rai într-o poziție care să-mi convină îi rup chiloții fragezi și transparenți o penetrez cu multă ciudă și cruzime / unghiile ei îmi joacă prin măruntaie ca niște cuțite de silex limba e gata să mi-o înghită cu primul vaiet plăcerea ne îmbracă într-o singură epidermă ce miroase a fructe de mare Iartă-l Doamne pe Lucică e nebun și nu știe ce face! O iarnă ca
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
ți se topea în gură mai bine decât untul. De coteai spre Calea Moșilor, dădeai de-o mare plăcintărie a unui sârb, care, pe lângă produsele de patiserie, oferea iaurt din oale mari de pământ, iaurt țapăn, de-l tăia cu cuțitul. O tutungerie simandicoasă - unde puteai găsi nu doar produsele tabacului, ci și ziare, reviste de tot felul -, despărțea zona alimentară de cea industrială, cu acel îmbietor magazin universal "5000 de articole", ce te îmbrăca din cap până-n picioare, pentru toate
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
nu? Da' de unde, răspund, lăsându-mă pe spate. Se retrage și el, rânjind - experiența de viață îi spune că suspectul într-o chestie rușinoasă neagă întotdeauna; și asta îl descoperă ca făptaș. Mulțumit de manevră, se repede asupra peștelui; mânuie cuțitul într-un mod absolut ciudat, nici nu-l pot privi." Costea Bratu - arendașul principal al câtorva domenii din Bărăganul de vest. El gospodărea și moșia Maricăi Sion până a fi preluată formal de Mateiu Caragiale. Rămâne în relații cu acesta
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
trăgând mereu din filtrul strâns Între dinți. Din când În când Își aprindea bricheta, scoțând la iveală pereții ascunși În Întuneric. Apoi, Își dădu seama că nu avea nimic cu care să se apere. Să-și fi luat măcar un cuțit. Sau mai bine satârul, Își zise el ajungând În fața ușii. Cuprins de-o teamă ce nu și-o putea lămuri se Întoarse. Urcarea celor două etaje Îl obosi. Deschise ușa cu greutatea trupului silit să se miște cu o iuțeală
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
deja mi-l vândusem, alergam pentru mine, pentru speranța că poate nu asta este tot ce reprezintă dragostea. Alerg și acum. Dar de data asta o fac pentru a uita. Și o să alerg până când amintirile n-o să mai fie niște cuțite cu otravă, care-mi crestează pielea.
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
sau: „Dacă ar fi să te judec după partida de rațe de astă-primăvară, aș zice să iei depozitul de muniție...” („Umbra” intră în capcană) Pentru pregătirea unei partide de vânătoare, se impun, obligatoriu, pe lângă cele trebuincioase vânătorii (pușca, alice etc. ), cuțitul de vânătoare, busola etc. Termenului de „pasiune” i se adaugă - multă subtilitate, meșteșug, iubire sacrală față de natură și față de vietățile universului, plus: respectarea unor reguli de etică a naturii și de etică vânătorească. Detalii pertinente ne oferă N. N. Străvoiu și
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
din Viena și era căsătorit cu o arhitectă japoneză. Ea ne traducea. Într-o după-amiază ne-au cerut să aducem o bucată de lemn japonez și ne-au spus: „Mirosiți lemnul! Nu-i așa că miroase frumos? Și acum, cu acest cuțit ascuțit, tăiați la întâmplare!” Foloseam cuțitul rotund și cel triunghiular pentru a tăia la întâmplare. „Bun, acum curățați tot!” Apoi a adus vopsea în ulei, a adus hârtie japoneză fină și ne-a arătat cum se imprimă: era ceva complet
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
o arhitectă japoneză. Ea ne traducea. Într-o după-amiază ne-au cerut să aducem o bucată de lemn japonez și ne-au spus: „Mirosiți lemnul! Nu-i așa că miroase frumos? Și acum, cu acest cuțit ascuțit, tăiați la întâmplare!” Foloseam cuțitul rotund și cel triunghiular pentru a tăia la întâmplare. „Bun, acum curățați tot!” Apoi a adus vopsea în ulei, a adus hârtie japoneză fină și ne-a arătat cum se imprimă: era ceva complet diferit de pictura în pensulă! Ne-
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
de stradă și zâmbetul este sarcină de partid. Și pentru că românul are mândrie națională, toată lumea s-a conformat’’ (p. 16), de la bețivi, oarecum simpatici, până la gură-cască îmbrăcați în salopete albastre, ușor impertinenți și isteți, care riscă răspunsuri pe muchie de cuțit, de la milițieni care înțeleg ,,ca de obicei cu întârziere că era vorba de o ironie la adresa prosperității socialiste’’ (p. 10), până la reprezentantul lor ,,Tarșul Vasile Vasile’’ (p. 12), căsătorit cu Leana, fată bună din popor care va ajunge să facă
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
semnal sonor dat prin bucium sau prin împușcături, tinerii se adunau la casa stabilită și anunțată din timp. Aici, după o mică petrecere, începea Vergelul propriu-zis. Fetele și băieții își aruncau pe masa câte un obiect personal (nasture, pieptene, foarfece, cuțit etc.) care era aruncat în vasul cu apă neînceputa iar vergelatorul, un bărbat isteț și bun improvizator, ascuns sub un cearșaf, amestecă obiectele din vas, invocând divinitatea pentru a le dărui tinerilor noroc și belșug în viață. Vergelatorul scotea, pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
prima venire a ta în Canada și aparițiile pe scena care au urmat ? Da, există o diferență mare. În anii 90 artiștii români erau invitați și cântau doar la scurte recepții, la dinner, cum s-ar spune , „ între furculița și cuțit”. Acum , iată , am ajuns să vorbim despre un concert organizat în sala unui teatru, deci s-a făcut un pas important. Rep. La ediția din acest an a Festivalului European de Film ai vorbit ca invitat special iar românii prezenți
Cheia vieții este arta de a fi / interviu cu Ioan Gyuri Pascu [Corola-blog/BlogPost/93915_a_95207]
-
actul infidelității, de faptul că nu se mai uita niciun bărbat la ea sau de singurătate? Răspunsul acestor întrebări îl caută soția în fața amantei. Tânără amantă nonconformista, nu doar că ia în râs situația creată, ci are grijă să învârtă cuțitul în rană. Curajul tinerei amante și disperarea soției împletesc o poveste comico-tragică, penibilă, inimaginabila în care răsturnarea de situație salvează frustrări, disperări și declanșează pofta de râs. Cine este vinovată pentru infidelitatea soțului, soția sau amantă? Poveștile celor două femei
Spectacolele saptamanii la Teatrul Rosu [Corola-blog/BlogPost/93929_a_95221]
-
pămînt Ce pentru îngeri este strîmt Dar larg și-adînc pentru un suflet Bătrîn și ticălos cum sînt Rogu-mă-n fluturele frînt În melcul călător și sfînt În rîma ce-i tîrîtă blînd Printre oscioare de mormînt Chiar și-n cuțitul ce-l împlînt În inimă cînd curu-ți cînt În elegia-mi fără sunet Bătrîn și ticălos cum sînt
Cîntecel de babalîc bubos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12105_a_13430]
-
măcelarii mei din cap, textualiști sută la sută, "vreau să beau un vin de măcelari" prusacii meseriilor ce înfloresc la picioarele domnișoarelor încălțate cu botine din satin roz, antimetafizicienii tuturor timpurilor, evrei ce se plimbă cu fața în pămînt mîngîi cuțitul cu care se face meserie; "marfă". o circumcizie ca un curcubeu pe un cer asiatic. peretele din stînga măcelarului este alb peretele din dreapta măcelarului este alb mîinile subțiri ale măcelarului sunt albe ca varul. măcelarul poartă, spre seară, la centură
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
din infernul pomenit în groaznicele sudălmi ale bătrânului căruțaș ca flăcărui țâșnind din cărțile negre ale vecinului nostru diacul lalele roșii limbi de câini biciuiți de arșița anotimpului ori de dulăi îngropați mai demult în fundul grădinii. Le tai cu un cuțit de bucătărie. Foșnesc inutile ca vaietele penitenților. Cui să le mai dăruiești acum când toți ai casei s-au mutat sub pământ? Pe masa de piatră din curte se odihnesc în borcan roșii ca inima mielului de Paște. Albina se
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
dimineață cu diamante de rouă pe față. în "cinstea mea" a început petrecerea. De ce-aș fi ipocrit? M-am simțit nespus de măgulit! Tinere odrasle domnești, pe cai arăbești au aruncat sulițele-ascuțitele - de-au șuierat și și-au înfipt cuțitele în vrăbiile gureșe din copaci, în peștii prostănaci, din apele pînă-n fund tulburatele. Cît ai clipi, focuri s-au aprins sub pirostrii, pe vetre. Ca bete, boieroaicele rîdeau, chicoteau. Și nu știu... Cu mîna pe inimă, mărturisesc, nu știu, Să
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
spini ascezi până cădem la polul desfrunzit. Sub cap îmi pune substantivul fân mă trage de urechile de-asin asin! distihul cu desagii plini auzul muzical? verginul sân al lunii sângerând la asfințit. Cenușăreasa literelor jos e buha adjectivul/ tras cuțit ne taie văzul � fluierul de os staminele/ timpan diftongul nalt. Vocala tună fuglerul arând consoana peste malul celălalt și punct hotar la capătul de rând clopotnița bisericii din sat închide pur exodul morților iar el coboară dealul în folclor mormântul
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]