380 matches
-
Leordina, Leordoasa, Leordeni, Leordeanul, Leordeanca, Vărzarul, Vărzăroaia, Vărzăria, Rugăria, Secăria, Vărzărișul, Hemeișul (< hemei, hamei, „humulus lupulus“, „plantă ale cărei semințe se folosesc la fabricarea berii“), Fîniș (< fîn), Bucinișul (< buciniș, „cucută“, „anghelică“, „pătrunjelul cîinelui“), Brusturișul (< brusturiș, „lipan“), Cepari, Valea Cepelor, Cepești, Cucută, Cucutan, Cucuteni. Interesant este că într-un glosar lexical din Oltenia este consemnat apelativul devesă, „femeie care risipește bunurile din casă“, care ar fi putut sta la baza unei porecle devenită supranume (ca în Aiurel, Bombonel, Crăcănel, Norocel, Tîmpițel, Bătrînel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
izbutim să desprindem anumite valori spirituale Înapoia vrăjitorilor și a leacurilor băbești. Medicina populară face parte dintr un Întreg, dintr-o viziune armonioasă.” Medicina populară românească cunoaște diverse plante ce conțin substanțe tropice și psihotrope: ciumăfaia, macul, omagul, talpa gâștei, cucuta. Unele din ele Își au folosința din trecutul cel mai Îndepărtat, consemnate fiind În unele lucrări ale scriitorilor antici. Altora li s-au descoperit veleități medicale de tratare a diferitelor boli, iar unele sunt folosite doar pentru virtuți magice. 1
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și se călcau în călcătoare. Ulterior, s-a folosit teascul cu șurub și zdrobitorul. După ce ravacul 1 era turnat în butoi, acesta fierbea înădușit, folosindu-se pentru aceasta un dispozitiv numit „cocostârc”. Acesta era compus dintr-un tub de cucută uscată, asamblat cu ciucălău de păpușoi, pus cu un capăt în butoi și celălalt într-un vas cu apă (în ziua de astăzi se folosește furtunul). Astfel, în timpul fierberii, vinul nu lua contact cu aerul. Ca răvăcitoare se foloseau coveți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ale ficatului, mușețelul (Matricaria chamomilla), levanda și salvia (Salvia officinalis), folosite în tratarea flebitei, valeriana (Valeriana officinalis), busuiocul (Ocimum basilicum) și pătrunjelul (Petroselinum sativum), cu efecte tămăduitoare în tratarea tumorilor. Crescută în voie, căci nimeni nu se atinge de ea, cucuta (Conium maculatum) ne aduce aminte de pușcoacele și pompele de apă făcute în copilărie. Întâlnim, mai apoi, discreta pătlagină (Plantago mayor), limba-boului (Borrago officinalis), măzărichea (Vicia cracea), coada-șoricelului (Achillea milleofolium), nalba (Nalva silvestris), troscotul (Polygonum aviculare), spanacul sălbatic (Chenopodium albuni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
2 litri, după care se dă animalului pe gât un litru de vin roșu în care s-a pus o mână de sare. Dacă este iarnă, animalul este plimbat ca să se încălzească. Dacă animalul a mâncat lucernă, otavă, știriță sau cucută, există pericolul de a se umfla și de a pocni. Nălbarul îl vindeca atunci, turnându-i pe gât o jumătate de litru de ulei sau zeamă de var, dacă era un caz grav. Se mai puteau trata aceste cazuri administrând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în care intră. Formele aparțin la două serii: forme lungi, accentuate (mie, pe mine ș.a.m.d.) și forme scurte, neaccentuate (mi, mă ș.a.m.d.). Formele neaccentuate sunt autonome (îmi, mi, îți, ți ș.a.m.d.): „În frunza de cucută amară/âmi fluier bucuriile” (L. Blaga, p. 63), „Cu ochii tăi de înger mă mângâi și mă minți” (M. Eminescu, IV, p. 442) sau conjuncte, enclitic: „Las’să mă uit în ochii-ți ucizător de dulci.” (Ibidem, I, p. 95
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Rebecca și Rowena, William Thackeray Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
drept”, „Arhiva”, „Solia” ș.a. Izbucnirea războiului pare să îl determine a încredința tiparului, în 1915, trei volumașe deodată: Poezii, Ritmuri și rime și Rugăciune în codru. Nu a putut să le adauge un al patrulea, conținând traducerea comediei în versuri Cucuta de Émile Augier, apărută prea târziu, în 1916, în revista „Drum drept”. În 1920 părăsește catedra universitară pentru a deveni inspector general al muzeelor, dar revine în învățământ în 1926, ca profesor la Școala de Belle Arte din Iași, de unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
fie inclus oricine a gândit, scris și activat înainte de Socrate - înainte de data lui de naștere, de apogeul lui sau de moartea sa, după caz. Iată datele lui Socrate: nașterea, în 469 î.Hr., iar decesul, în 399, prin abuzul știut de cucută democratică. Cele ale lui Democrit? Circa 460 î.Hr. în ce privește venirea pe lume, circa 370 în ce privește plecarea. Calculul pare simplu: chiar și între date aproximative, Democrit este mai mic decât Socrate, dar cu numai zece ani, iar când acesta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
s-au născut înaintea lui Socrate (469-399 î.Hr.), alții după el, cum ar fi Hippias din Elis (443-343 î.Hr.), Critias din Atena (455-403 î.Hr.) sau Thrasimahos din Calcedon (459 î.Hr.?), însă toți au profesat ca exacți contemporani ai filosofului cu cucuta... 2 Antiteza lui Socrate. Antiphon din Atena înaintează în istorie mascat: zone de umbră persistă în ceea ce privește datele sale - o ignorăm pe cea a nașterii, iar cea a morții, care a făcut obiectul unor îndelungate cercetări, a fost fixată recent în
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
masturbându-se în piața publică! El, care proslăvea meritele tuturor ipocriziilor posibile și imaginabile, n-ar fi ezitat, într-o cetate guvernată după bunele sale principii, să-l bage pe Diogene la închisoare sau chiar să-i ofere o cupă de cucută. Pentru că, după cum ni s-a transmis de-a lungul veacurilor prin celebra anecdotă, așa acționa în public filosoful cinic, folosindu-și penisul pe post de obiect filosofic. Să nu se îngrijoreze nimeni, o făcea pentru o cauză nobilă: edificarea cetățenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
excela în morala moralizatoare! Ca și cum s-ar fi făcut cunoscuți, ca Platon, propunând niște catehisme, niște evanghelii, niște corpusuri de înțelepciune practică! Ce să credem despre mențiunea din Suda, la rubrica Prodicos, despre moartea lui la Atena, condamnat să bea cucută sub aceeași acuzație ca și Socrate - mai precis, de a fi corupt tineretul? Nu știm nimic mai mult despre această chestiune, nici dacă anecdota este adevărată, nici ce ar putea ascunde neadevărul ei... Dar, pentru un filosof cu o bună
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Sigiliul grădinii, București, 1983; Lacrima învingătorului, Iași, 1984; Repausul focului, București, 1985; Vindecare în păcat, postfață Constantin Trandafir, Galați, 1991; Daimonia, Galați, 1995; Corabia - labirintul celălalt, ed. bilingvă, tr. Constantin Frosin, Galați, 1996; Sunt putred de tine, București, 1998; Domnișoara Cucută, București, 2001; Clipa tăind subțire hohotul zăpezii, Iași, 2003. Antologii: Datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, Galați, 1997. Repere bibliografice: Vasile Iancu, „Harfele grâului”, ATN, 1977, 2; Ulici, Prima verba, II, 134-135; Gabriel Mardare, „Corabia seminței”, CL, 1979
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
este foarte bogată în specii care trăiesc obișnuit pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, în curțile neîntreținute sau pe locurile gunoite. Dintre speciile ruderale, foarte bine cunoscute sunt : holera (Xanthium spinosum ), loboda porcească (Atriplex tatarica), urzica (Urtica dioica), bozul (Sambucus ebulus), cucuta de bălării(Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. În vii și livezi se întâlnesc numeroase specii segetale ca :mohorul (Setaria glauca), pelinul (Artemisia absinthium),curcubețica (Aristochia clematites)ș.a. În culturile de câmp sunt foarte numeroase specii de buruieni, care însă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ori să-l dea ca pildă. Ceea ce e dascălul pentru copii e poetul pentru cei vârstnici"), și, ajunși în acest punct, ni se pare necesar să amintim sarcastica observație făcută de D.M. Pippidi: Dacă autorul Broaștelor nu cere pentru Euripide cucuta, explicația stă poate în faptul că poetul apucase să moară de moarte bună"125. Altă dată, în Norii, parodierea are ca scop împotrivirea la o "învățătură" propovăduită de Socrate (ridiculizând chiar didacticismul acestuia), al cărui susținător declarat fusese, de asemenea
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
formulare este acceptabilă pentru sociologie. Ne situăm pe această poziție de esență și, în acest fel, respingem corul ingratitudinii manifestat de poziția mai sus descrisă, aliată condamnabilă a grecilor care în loc să-l prețuiască pe Socrate, l-au obligat să bea cucută, a iudeilor care l-au răstignit pe Isus, a Occidentului care l-a ars pe rug pe Giordano Bruno și exemplele de ingratitudine dezonorantă pot continua la nesfârșit. În cele ce urmează, aducem în sprijinul poziției pe care o adoptăm
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
contrar celor propovăduite de el studenților săi. Părăsind Atena și încercând să-și promoveze învățătura în altă cetate va fi sortit eșecului, deci alege să se supună acuzării, pentru a nu se dezice de învățătura sa, și bea cupa de cucută. În timpul desfășurării procesului, Socrate nu este lipsit de ironia care-i caracterizează întreaga viață. Rugat să-și aleagă singur pedeapsa, a cerut-o pe aceea de a fi lăsat să trăiască și de a i se plăti salariul și mese
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.K. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele nedesăvîrșirii, Pavel
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sexual e linia gâtului tău obosit de crepuscul", Un alt poem de beatitudine. Registrele stilistice, dar și planurile realului se amalgamează, nimic nu are consistența realului, se evită convenționalismul gândirii, în efortul de a conduce cititorul în această suprarealitate ("În cucutele rupte găsesc vocea ta ca o zăpadă liniștită", Ghimpii adoră). Exceptând însă gruparea suprarealistă care se cristaliza în jurul lui Gellu Naum și Gherasim Luca proaspăt întorși de la studii din străinătate și care, de altminteri, va fi interzisă după 1947, membrii
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lui Moș Ion, satul D-lui Victor Ion Popa”, reliefează realizarea unor obiective, cum ar fi: Căminul Cultural, în fața căruia străjuia bustul regelui Carol al II-lea (1930-1940), Dispensarul, Primăria, remiza de mașini și unelte agricole pe locul unde „crește cucuta înaltă de 2 metri, iar noi copii ne jucam pe acolo de-a ascunselea”. Unul dintre clopotele bisericii din sat era donația lui Victor Ion Popa. Se adaugă podurile bune, fântâni, mașini și unelte agricole, pepenărie, dispensar și baia comunală
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
care noua cultură românească poate și trebuie să și le integreze. Istoria rezistenței și a revoluției, cultura diasporei, ideile religioase...” Se deschid rubrici noi: „Tur de orizont”, „Cărțile prietenilor noștri”, „Cărțile colegilor noștri”, „Jurnal de cărți”, „Ecou”, „Nadir”, „Picătura de cucută”, „Polemos”, „Eseu”, „Cronica literară”, „Interviu”, „Biblioraft”, „Istm”, „Univers”, „Fiction & Co.” ș.a. Peisajul liric se împrospătează, mai vechilor colaboratori (Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Grigurcu, Ioan T. Morar, Simona-Grazia Dima) adăugându-li-se voci impetuoase, provenite din perimetrul optzecist și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
zile le-am recitat fraților din celulă un poem care reflecta în cuvinte nepuțincioase starea pe care o avusesem în timpul celor trei luni de izolare. Celulă de pedeapsă Licoarea suferinței se prelinge-n mine, otravă dulce, sfântă: în lujul de cucută... Bojocii se fac roșii și-i scuip pe rând afară, bănuți rotunzi de aur în care cumpăr ieftin un strop de raze-n ceruri, doi pași de rai în țară... Și ochii se fac galbeni, cu ceară picurați, sau vineți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mănânc orice că eram cu stomacul... Eu m-am limitat la cât am primit cu juma de polonic, mai mult nu... Altădată îl văd pe unu’ care era într-o brigadă cu mine, dar în altă grupă, că culege niște cucută d-asta de baltă... Aia se face cam așa de groasă și când îi mică seamănă cu mărarul. Și mă duc la el și zic: Auzi dom’le, da’ ce faci? Păi culeg mărar. Dom’le, nu e mărar! Asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
asta de baltă... Aia se face cam așa de groasă și când îi mică seamănă cu mărarul. Și mă duc la el și zic: Auzi dom’le, da’ ce faci? Păi culeg mărar. Dom’le, nu e mărar! Asta e cucută de baltă! Zice: Da’ mă înveți pe mine!? Bine, mănâncă ce ai vrea tu. Eu eram curios ce-a face el cu cucuta, că mă gândeam că doar nu o mânca așa, că aia îi otrăvitoare... Și seara ne dau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
zic: Auzi dom’le, da’ ce faci? Păi culeg mărar. Dom’le, nu e mărar! Asta e cucută de baltă! Zice: Da’ mă înveți pe mine!? Bine, mănâncă ce ai vrea tu. Eu eram curios ce-a face el cu cucuta, că mă gândeam că doar nu o mânca așa, că aia îi otrăvitoare... Și seara ne dau oarece zamă... și el ce o făcut? O tăiet cucuta cu coada de la lingură, că aia era și lingură și cuțit, și dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]