392 matches
-
accesoriile de călărie ale unui cal lupta lor lunga a fost fragmentata in anime plav număr de înmatriculare auto a municipiului muntenegrean dronten este un loc folosit pentru asimilarea de oameni din medii foarte variate din grupa păsărilor menționăm stăncuța cucuveaua prepelița ciocănitoarea pestriță rândunica vrabia cioara ciocârlia etc se hrănesc cu afide omizi larvelor altor insecte ca răspuns cele doua funcții au fost împărțite în două aplicații separate de la începutul vieții a profitat de pontificatul unchiului său având învățători particulari
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
a narghilelei petru a învățat foarte multe lucruri noi și a angajat sute de specialiști occidentali o parte dintre analiști scot în evidență caracterul enciclopedic al culturii sale varietatea preocupărilor și abundența operelor sale din grupa păsărilor se află stăncuța cucuveaua prepelița ciocănitoarea pestriță rândunica vrabia cioara ciocârlia etc limba latină inițial folosită în administrație comerț și armată devine treptat limba populară înlocuind dialectele celtice acest lucru a făcut ca urmașii rezultați din căsătorie să nu fie eligibili pentru succesiunea la
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
LUMII” D Lestine iterare divină: „În cuminecarea Ta, Doamne, elogiat în poemul „Despre iubire”, poveste” reprezintă „obsesie” pentru căci de nu ne-ai fi ziuă, restriștea din autorul venind și cu o definiție original: George Baciu, „singurul viciu prin care cucuvea, cu siguranță ne-ar destrupa... „Iubirea înseamnă supunere față de te înalți în înțelepciune”. Fără Ea viața n Ne-ar destrupa...” (p.6). Prin repetiție, inimă. Asemenea pietrei, supusă nu are niciun sens, „ar fi un șir de trăiri poetul subliniază
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
șarpe de casă). Avifauna reprezintă componenta faunistică cu cele mai multe specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus canorus" (cuc), "Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind observate doar câteva specii: "Talpa europaea" (cârtiță), "Myotis myotis" (liliac), "Lepus europaeus" (iepure), "Microtus arvalis
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
paznicul i-a auzit gândurile și Îi răspunde prompt, distrugându-i bulă, mirajul. Îi sasu’ al bătrân. Doarme În turn. Când are chef, de e zi, de e noapte, Isi dezmorțește degetele În clape. Îl auzi? Un nebun, le cântă cucuvelelor! Mărțina da din cap cu un fel de Înțelegere infantilă. S-a liniștit. Ar trebui să se liniștească. Acolo nu există stafii. Sunt numai oameni că ea, ca paznicul, tot înși din carne și sânge. De acum, ascultă fără interes
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
în pământ sub forma unor mici vizuine. Aceste cavități sunt săpate de păsările gazdă sau sunt vizuine deja formate pe care păsările le ocupă pentru a depune ouăle și de a le cloci, acest caz este al unei specii de cucuvele americane (Athene cunicularia) care ocupă vizuinele câinilor de prerie, taxonilor, veverițelor terestre și a broaștelor țestoase. Pescărușul albastru ocupă vizuinele iepurilor sălbatici. Între speciile care își fac cuiburi săpate în pământ se găsesc: cele din familiile Procellariidae, Momotidae, Todidae, Alcedines
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
arealul sitului: rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata cârâietoare ("Anas querquedula"), rata mare ("Anas platyrhynchos"), rata mică ("Anas crecca"), rață-sulițar ("Anas acută"), gârlița mare ("Anser albifrons"), sitarul de pădure ("Scolopax rusticola"), becațina ("Gallinago gallinago"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), cucuvea ("Athene noctua"), pupăza ("Upupa epops"), mierla ("Turdus merula"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), sfrancioc ("Lanius excubitor"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
cu cea de cultură agricolă. În ceea ce privește fauna, mamiferele cele mai des întâlnite în această zonă sunt rozătoarele: popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp, șoarecele de stepă, iepurele de câmp. Dintre păsări, aici conviețuiesc turturele, potârnichi, iar dintre păsările răpitoare uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. În habitatul Lacului Tătaru, au fost identificate 91 specii de păsări caracteristice habitatelor de baltă și baltă-mlaștină, printre care și specii amenințate cu dispariția la nivel european, specii vulnerabile la modificări ale habitatului lor sau rare: sitarul de
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
viețuiesc, În afara secundei mă las mistuit de-o șopârlă cu buze de viață arzândă. Cine să recunoască acest genocid inventat de Poet? Cine se mai Înfrigurează la dulcea vipie În așteptare? Nedefinitul aripi plăsmuiește! Șindrilă despuiată și amară de-o cucuvea În somn! Bucurie a copiilor de chihlimbar, viilor, morților dinspre vaduri, ridicați privirea spre mine! Veni-va un Moș Niculae, cel cu banul de aur În ghete, și-n semn de ispită toiagul iubirii va lăsa În dar! Vom ști
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
răstignit pe cruce! Opalul Îmi preschimbă sănătatea pe un potir cu vin bisericesc, precum culoarea ochiului, divinul, mănturnurează-n candeli ce ațipesc. Doar piatra lunii visul Întărâtă, rubinul Învelește rana mea, safirul crește-n camera ocultă, cerșește mir și glas de cucuvea. Nu dau nimic, topazul mă-nflorește, turcoazul plânge, fă-mă o cișmea! Deaceea-ți scriu acum, la miez de noapte: vreau să trăiesc, să mor și moartea ta! Ciută albă - iarna din mine, Hades visează, Persefona mă-ngână! Ninsoare pe gură
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
lapte. Căprioara, naște numai un pui. Alți reprezentanți sunt veverița,hermelina și samurul, de asemenea se găsesc și vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume. Păsări: pițigoi, ciocănitoare, mătăsar, grangur, cocoș de munte, iernuca, gaița de munte, bufnița, cucuveaua, huhurezul și forfecuța. Insecte: furnici, fluturi, țânțari, gândăcei și păianjeni. Tind să fie acide, deoarece rășina căzută pe pămant împiedică descompunerea și reciclarea substanțelor nutritive.Solul de sub copaci este foarte acid și nefertil. Defrișările pentru obținerea de teren agricol și
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte păsări întâlnite în zonă sunt guguștiucul, porumbelul sălbatic, ciocârlia, sfrânciocul și dumbrăveanca. Mamiferele sălbatice întâlnite în zona sunt iepurele sălbatic, vulpea, viezurele, hârciogul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus") și huhurezul mare (Strix uralensis) care viețuiesc alături de acvila mică ("Hieratus penatus"), ciuful pitic ("Otus scops"), bufniță ("Bubo bubo"), cucuveaua ("Athene noctua"), barză albă ("Ciconia ciconia"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), corbul ("Corvus corax"), cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"). Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), cucuvea ("Athene noctua"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus apus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
funerară prezenței acestor păsări de noapte, probabil lor datorându-li-se superstițiile fobice față de bufnițe, păstrate până în prezent. Pe de altă parte, în hinduism, bufnița este asociată zeiței Lakshmi, divinitate a prosperității, norocului, fertilității și generozității, iar grecii antici asociau cucuveaua cu înțelepciunea, considerând-o pasărea Atenei (zeița înțelepciunii, în panteonul grec). Urmele acestei concepții mai supraviețuiesc în bufnița-personaj înțelept, care dă lămuriri și sfaturi bune, o imagine ce apare mai ales în poveștile și desenele animate pentru copii.
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), castor european ("Castor fiber"); Păsări: ciuf-de-pădure ("Asio otus"), șorecar comun ("Buteo, buteo"), corb ("Corvus corax"), vânturel roșu ("Falco tinninculus"), gaia neagră ("Milvus nigrans"), cucuvea ("Athene noctua"), ciocănitoare-verzuie ("Picus canus"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"), mierlă ("Turdus merula"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"); Reptile și amfibieni: șopârlă cenușie ("Lacerta agilis"), năpârcă ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), tritonul cu creastă ("Triturus
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
ce-și duc viața mai ales în zona de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popândau, hârciog, șoarece de câmp, șoarece de stepă, iepure de câmp. Dintre păsări întâlnim: turturele, potârnichi, iar dintre răpitoare: uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. Localitatea Dudești, aflată în partea de mijloc a comunei Dudești este străbătuta de la N-V la S-E de calea ferată Făurei-Constanța (cale ferată dublă electrificată) cu stație în gara Dudești. De la N-E la S-V localitatea
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege : uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnița, ursul și cerbul carpatin. Agricultura s-a practicat încă de la întemeierea satelor comunei, pe suprafețe variabile în timp, dar în condiții grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
și cel de sat (Parus major) - aflat tot timpul anului], roșchița sau mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), vrabia (Passer domesticus). Porumbelul sălbatic (Columba palumbus) este "caracteristic pentru făgete", iar "în pădurile de conifere" apar buha (Bubo bubo), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cucuveaua (Athene noctua), eretele (Falco vespertillus), gaia (Milvus milvus), minunița (Aegolius funereus). "În special în pădurile de conifere și mai puțin în cele de fag" viețuiesc forfecuța (Roxoia curvirostra), pasărea de jir (Melancorypha leucoptera) și corbul - ocrotit (Corvus corax). Mierla neagra
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Coturnix coturnix) și potârnichea (Perdix perdix). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări răpitoare, mai ales care se hrănesc cu rozătoare precum: vânturelul roșu ( Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo), uliul porumbar și uliul păsărar. Dintre răpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE GEOGRAFIA POPULATIEI Satul Doștat este compus din 248 gospodării; în
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]