209 matches
-
revelația - acum îmi pare copilărească - a faptului că am trăit cultural umanitatea în stare de orfelinat matern. Mă simțeam strivită de copleșitoarea creație bărbătească, împărtășind, asemenea multor femei, o râvnă secretă de a fi acceptată prin imitație în clubul „sexului cugetător”. Nu aveam cultura să înțeleg cât de solid fusese clădit zidul prejudecăților patriarhale și nici să mă văd, ca pe multe altele, o Ană vie și mută, încastrată în corpul unei forme și norme, a unei „predestinări” spre zona întreținerii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
pentru a voi. Dar care este scopul rațiunii? Este rațiunea. Al iubirii? Iubirea. Al voinței? Libertatea voinței. Noi cunoaștem pentru a cunoaște, iubim pentru a iubi, voim pentru a voi, adică pentru a fi liberi. Adevărata ființă este o ființă cugetătoare, iubitoare, voitoare. Adevărat, perfect, divin este numai ce există pentru sine însuși. Dar astfel este iubirea, rațiunea, voința. Trinitatea divină din om, deasupra omului ca individ, este unitatea dintre rațiune, iubire, voință. Rațiune (...), voință, iubire, sau inimă nu sunt puteri
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de pace. Crearea Societății Națiunilor va deveni realitate 518. O temerară încercare de apropiere și colaborare între popoare, de a statornici noi principii și norme ale dreptului internațional, de a asigura pacea și securitatea în lume, care a grupat "elita cugetătoare a lumii întregi"519. Wilsonianismul este un concept născut în acele timpuri tulburi, fiind asociat "celor 14 puncte" și ideii de Ligă a Națiunilor, realităților internaționale și sfârșitului războiului 520. Clemenceau, considerat "părintele victoriei" (Père-la-victoire)521 a trebuit, totuși, să
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
la Bacovia. De pildă, versul „Vai, și veni o vreme”, din „Să ne iubim”, fu considerat drept „filosofie”, iar „Va fi tîrziu în ziua aceea...”, din „Dies irae”, receptat ca profeție. Se impune deci o disociere: Bacovia a fost un „cugetător”, un autor de „gîndiri” - cu rezonanțe sentimentale, sociale, morale -, dar nu un „filosof ”, cum uneori el însuși se percepe (vezi „Amurg” din Cu voi...). „Scriu precum vorbesc cu cineva, pentru că-mi place această îndeletnicire. Trăind izolat, neputînd comunica prea mult
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
perioadă. Unii mă critică, alții nu îndrăznesc și, din politețe, îmi zâmbesc, puțini mă laudă, ca parlamentar, dar îi laudă pe cei care au avut curajul să miște Suceava către lume. De la suceveanul obișnuit, omul de rând, înțelept și profund cugetător, vine, de fapt, “ora exactă”. El nu se va înșela și nici nu se va lăsa amăgit de vorbe. (mai 24, 2012) Teme în activitatea legislativă Pentru ˮa face legiˮ este nevoie de ˮvoință politicăˮ. Așa se explică lupta pentru
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lumina lui Dumnezeu strălucind în propria ta minte și a-ți vedea propria minte strălucind suprafiresc în lumina lui Dumnezeu”. Între alte citate categorice, Nichifor Crainic aduce unul de-al lui Evagrie Ponticul, spunând: în contemplația mistică „Hristos ridică firea cugetătoare omorâtă de răutate”. Așa încât nu prin inconștient, ci mai degrabă prin supraconștient, cunoaște omul în stările mistice. („Locul inspirației”). E adevărat că Nichifor Crainic, în aderență cu mistica unui Eckart și Iakob Böhme, vorbește și de un eu profund, de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rațiunii se înfățișează ca o încurcare a limbilor. Nu se înțelege filosof cu filosof. Ceea ce e lege pentru unul, apare pentru celălalt ca lipsit de fundament. Forma cea mai ridicolă o îmbracă principiul autonom în filosofia idealistă, unde bietul individ cugetător e grav convins că el creează lumea fiindcă începe s-o gândească. Probabil acest spectacol de fum teoretic, în care culminează orgoliul autonom, e salutat cu hohote de sadică satisfacție de tartorul iadului, inspiratorul biblic al trufiei omenești. E aproape de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
această idee. A fi desăvârșit în sensul ortodox înseamnă a vedea lumina lui Dumnezeu strălucind în propria ta minte si a vedea propria-ți minte strălucind suprafiresc în lumina lui Dumnezeu. În contemplația mistică, zice Evagrie Ponticul, „Hristos ridică firea cugetătoare omorâtă de răutate” și această ridicare se produce „prin cunoașterea de sine”. „Cînd mintea s a dezbrăcat de omul cel vechi, învață el, și se îmbracă cu cel din har, atunci și propria-i stare și-o va vedea în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îndurare și fără milă. Lepădarea de lume în asceză nu are atât un sens exterior, cât unul lăuntric, lepădarea de lumea care există în tine, de păcatul care te desfigurează. Pentru realismul creștin, lumea e de o parte, iar eul cugetător de alta. Lumea există ca realitate obiectivă în afară de noi și fără noi, iar în noi există subiectiv ca răsfrângere de imagini, de reprezentări și de idei. „Lucrurile, zice Maxim Mărturisitorul, sunt în afară de minte, iar reprezentările lor sunt așezate înlăuntru; deci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sunetului pedalizat nu constă numai în atragerea vibrației armonicilor de la corzile superioare ci și în faptul că în sonoritatea pedalizată sunt implicate și vibrarea corzilor mai joase, a armonicelor inferioare. „Subliniind notele grave, (pedala) trezește interesul dramatic și lărgește sensul cugetător al acordurilor.” Referitor la pedalizare, Neuhaus spunea: „a nu utiliza deloc pedala este o excepție de la regulă, a o utiliza în permanență, dar judicios, aceasta este regula”. „Coloritul creat prin pedală, în diferitele ei întrebuințări, se poate asemui cu gama
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
convingem pe noi înșine că trebuie să dorim și să facem în așa fel, încât numele Său, care a fost, este și va fi sfânt prin Sine, să fie Sfânt și în oameni, ceea ce pentru oameni înseamnă mântuire. Omul smerit, cugetător de cele duhovnicești nu poate să încheie această reflecție decât printr-o doxologie către Dumnezeu. Să se slăvească și să se cinstească numele Tău de către toți oamenii. în felul acesta, când ne rugăm „sfințească-se”, o facem ca să se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
conștiința că acesta este o unitate concretă de determinații opuse"356. Numai o prejudecată a logicii tradiționale și a gândirii comune, cum că nu există nimic ce ar fi contradictoriu, a înlăturat contradicția atât din lucruri cât și din reflectarea cugetătoare, crede Hegel, aceasta fiind privită ca "un accident, oarecum ca o anomalie și un paroxism morbid trecător 357. Or, pentru el, "orice determinație, tot ce e concret și orice concept e în chip esențial o unitate de momente distincte și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceia am privit viața totdeauna cu atenție și religiozitate. Privit lucrul așa, fenomenul care se numește poporul român îmi apare într-un punct de vedere cu totul nou și nu izvorât din concursul unor vorbe și arbitrare întâmplări. Suntem ființe cugetătoare și avem un rost în lume. Rostul nostru este să mergem armonios în direcția fatalității divine care ne pretinde tot mai multă nobleță. Nu dezvoltarea instinctelor, nu numai stomahul și celelalte funcții organice, ci dezvoltarea depozitului minunat pe care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Galați pe Iordan Curtoforu, care venise de la Huși „fără vreo întrebuințare”. De fapt, era acuzat, în urma denunțului lui Gheorghe Mamora, (care aflase de la grecul Constantin Mihail, supusul britanic din Huși), că „și acesta ar fi unul din acei rău cugetători descoperiți în oraș Eșu”. Complotiștii vor fi eliberați, iar Ioniță Popovici va fi expulzat. Același istoric, Gh. Platon, sublinia că obiectivele acestei mișcări nu se limitau la simple conflicte generate de concurența pe care negustorii evrei o făceau negustorilor de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
literaturii române în secolul al XVIII-lea (Influența polonă), de același ăBuc., 1901î. Influența poloneză a fost o influență apuseană, înalt culturală și - mai ales - un capital străin menit să valorifice sufletul și talentul românesc. Ei îi datorim pe cronicarii cugetători ai veacului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea (afară de Cantemir, care, cum am spus, e un produs al spiritului multilateral european). Acum vom avea scriitori care scriu în românește, care cugetă, discută, care dezgroapă trecutul descălecatului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fost nici geniu, și nici baremi poet. Ci o ceată de oameni, din alte motive, a sedus publicul nostru cu cultul lui Eminescu în un mod, care nu se va putea nicicând scuza...”. (Idem, ibidem) Acestea sunt „argumente adresate omului cugetător”, cum ar zice Eminescu însuși, și trebuie luate în seamă. Este o ruptură, este ceva fabricat în privința posterității imediate a lui Eminescu, sunt fel de fel de „alte motive” pentru care publicul este „sedus” cu genialitatea lui Eminescu. Ideea minciunii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ochi. Din această cauză nu prea puteam să privesc în direcția lor, îi vedeam însă răsfrînți ca într-o oglindă în furnirul lustruit al mesei. Petru nota ceva în agendă, iar Petre stătea cu mîna la gură ca o babă cugetătoare. Ei știau hotărîrea Biroului, de aceea se simțeau - mai ales primul - cam stînjeniți și crispați. Rupînd tăcerea, Petre m-a întrebat: „Ei, ce mai ziceți, tovarășe Călin?” „Odată intrat aci mai are rost să zici ceva?”, am întrebat la rîndul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Participant la mișcare, poetul relatează că a fost chemat urgent la Iași printr-o scrisoare în care i se spunea: „Lucrurile iau o serioasă și gravă fată. Este o mare mișcare... de prin toate districtele au sosit mai mulți oameni cugetători la binele tării ca să se consulte de ceea ce s-ar cădea să facă în împrejurările actuale". Și-l atenționa în scrisoare: „pierderea de timp este o crimă în împrejurări grave". Aducătorul scrisorii, relata G. Sion, îi comunica: la Iași „s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cea a științei. Și azi ele sunt conduse pe baza unei autonomii proprii, pe care din păcate foarte puțini o înțeleg, în căutarea unei independențe a cercetării și întrebărilor, independență față de politică și față de religie. Universitățile sunt lăcașuri ale omului cugetător, mândru de posibilitățile proprii de cunoaștere. Înființarea universităților va conduce cu pași repezi la construcția unei culturi occidentale laice și a unui stat occidental laic. Biserica se va retrage din politică și din învățământ permițându-ne afirmarea definitivă a personalității
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru a voi. Dar care este scopul rațiunii? Este rațiunea. Al iubirii? Iubirea. Al voinței? Libertatea voinței. Noi cunoaștem pentru a cunoaște, iubim pentru a iubi, voim pentru a voi, adică pentru a fi liberi. Adevărata ființă este o ființă cugetătoare, iubitoare, voitoare. Adevărat, perfect, divin este numai ce există pentru sine însuși. Dar astfel este iubirea, rațiunea, voința. Trinitatea divină din om, deasupra omului ca individ este unitatea dintre rațiune, iubire, voință. Rațiune (...), iubire, voință, sau inimă, nu sunt puteri
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
israeliți, 269 romano-catolici, 24 greco-catolici, 16 luterani, 2 armeano-catolici. În 1930, stuctura populației după religie era următoarea: 7.860 ortodocși, 253 romano-catolici, 7 greco-catolici, 334 mozaici, 30 baptiști, 24 evangelici, 4 alte religii și secte, 40 fără religie și liber cugetători. Rezultatele recensământului efectuat în 2002 indicau că în Vicovu de Sus trăiau 11.166 persoane de confesiune ortodoxă, 2.751 penticostali, 179 baptiști, 11 adventiști de ziua a șaptea, 6 romano-catolici, 4 creștini după Evangelie, 3 creștini de riț vechi
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
în echilibru static. Sub aspectul eternității nu există nici timp nici durată. Spinoza dezvoltă o concepție monistă despre substanța pe care o definește ca D-zeu sau natură. El elaborează un sistem filosofic în centrul căruia este plasată substanța unică cugetătoare. Substanța este înzestrată cu 2 atribute: întindere și rațiune. Natura conține cauza în sine, de aceea el identifică natura creată cu natura creatoare. Cosmosul reprezintă un sistem complex. Fizicul se supune metafizicului. La Spinoza D-zeu este o ființă compusă
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
singură judecată certă: aceea că nu se poate cunoaște nimic intuitiv în mod clar și distinct. Pentru prima oară în istoria filosofiei, această îndoială intuiește un fapt pe care dogmatismul precartezian l-a considerat de la sine înțeles: certitudinea existenței subiectului cugetător. Îndoindu-se de tot și de toate, Descartes observă faptul că el, cel care cugetă că se îndoiește, trebuie să existe. "Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum". Aceasta constituie punctul terminus al îndoielii metodice. Decartes insistă asupra caracterului intuitiv al
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]