210 matches
-
perioadă. Unii mă critică, alții nu îndrăznesc și, din politețe, îmi zâmbesc, puțini mă laudă, ca parlamentar, dar îi laudă pe cei care au avut curajul să miște Suceava către lume. De la suceveanul obișnuit, omul de rând, înțelept și profund cugetător, vine, de fapt, “ora exactă”. El nu se va înșela și nici nu se va lăsa amăgit de vorbe. (mai 24, 2012) Teme în activitatea legislativă Pentru ˮa face legiˮ este nevoie de ˮvoință politicăˮ. Așa se explică lupta pentru
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
frumoase, ca umbra unui gând (via Nichita Stănescu). Ascultam maeștrii sau purtătorii de idei. Profesorii ne priveau ca pe niște nulități simpatice (ochiul cioranian) sau ne îndemnau, cum mă îndemna pe mine Radu Stoichiță, să facem performanță dactilografiind manuscrisele soților cugetători, sau, dacă suntem ceva mai deștepte să le facem conspectele pentru cărțile de care ei nu au timp. Sau măcar să-i destindem mundan din tensiunea spiritului (tot via Cioran). Îmi amintesc bine că citisem „ilustrele” afirmații aristotelice, tomiste, rousseauiste, kantiene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
revelația - acum îmi pare copilărească - a faptului că am trăit cultural umanitatea în stare de orfelinat matern. Mă simțeam strivită de copleșitoarea creație bărbătească, împărtășind, asemenea multor femei, o râvnă secretă de a fi acceptată prin imitație în clubul „sexului cugetător”. Nu aveam cultura să înțeleg cât de solid fusese clădit zidul prejudecăților patriarhale și nici să mă văd, ca pe multe altele, o Ană vie și mută, încastrată în corpul unei forme și norme, a unei „predestinări” spre zona întreținerii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cremațiunii era adâncită prin acțiunea unor "preoți interesați și certați cu cultura teologică"139, care au creat o nevroză anticremaționistă în România vremii, în loc să călăuzească credincioșii înspre o viață adevărată în lumina credinței. Întrebarea " Cine este mai ateu, mai liber cugetător și mai francmason? Cel ce dă binecuvântarea religioasă sau cel care o refuză, din interese inavuabile"140 are astfel valoare de simbol și tălmăcește întreaga atitudine în tematică adoptată de către arhimandrit. Într-o asemenea direcție se deschide calea înspre explicarea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care nu au altă vină, decât aceia că dau ultima binecuvântare acelor creștini, care o cer în numele lui Iisus care a spus că " Pe cel ce vine către mine, nu-l voi goni afară?" Cine este mai ateu, mai liber cugetător și mai francmason? Cel ce dă binecuvântarea religioasă sau cel care o refuză, din interese inavuabile. Dacă într-adevăr considerente de ordin religios, moral și social, cer înăbușirea în fașă a unor anumite tendințe sociale și a unor instituții ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ce merge dintr-o gară În alta, trăgând În urma lui o groază de vagoane, În care se aflau amestecate de-a valma tot regnul vegetal și animal, Începând cu iarbă, arbori, insecte, păsări, reptile, moluște, pești și mamifere, inclusiv trestia cugetătoare, omul, reprezentat de bătrâni, tineri și copii, urcați În tren unii cu bilet, alții clandestin, așteptând cu toții să ajungă la destinația finală...Aflat Într-o stare de metamorfoză intermediară, Oliver ocupa un vagon special, călătorind În chip de copac și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
iviți voi, viermii acestei Terre. A fost nevoie de experiența giganticelor reptile, ca să apară stirpea măruntelor mamifere. Cele câteva mii din zorii timpurilor s-au prăsit, ca să acoperiți acum Pământul cu miliardele voastre de trupuri terminate cu o gămălie puțin cugetătoare. - Ce caut aici? Ce vreți de la mine? se lamenta ciudat glasul lui Homer; părea că sufletul i se dezlipise de trup. - Te-a adus probabilitatea care tinde spre zero, urui liniștitor și cu o umbră de admirație zeul din mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
trei scrisori de la oameni care se plângeau că n-au găsit tablourile lui Little Billee la National Gallery. (Henry izbucni În râs, bătând cu bastonul În pământ.) Mai mulți preoți s-au oferit să Îmi explice de ce greșesc fiind liber cugetător și să mă convertească la bisericile respective. („Inevitabil!“ exclamă Henry.) Și am primit o epistolă de la un domn din Virginia, care mă Întreba cu curiozitate sinceră care a fost natura exactă a relației dintre Trilby și Svengali În timp ce o plimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
N-ai putea s-o duci, din nou, la un punct zero? Cu o nouă Evă, cu un nou Adam, cu un nou Eden care ar putea învăța din rătăcirile primului proiect? Ne-ai mai oferi o șansă, nouă, dobitoacelor cugetătoare, bolnave de cancerul trufiei, urii, singurătății și decrepitudinii, o șansă întru alegerea unei alte căi. Și dacă la capătul acestei șanse vom fi la fel de ticăloși ca și acum, atunci chiar că trebuie să ne asumăm întreaga vină pentru faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
partea cealaltă a lumii, În depărtata Australie, jucătorii englezi de cricket Își Îmbunătățeau loviturile. Acolo erau poveștile de dragoste. Patronii artelor și ai literelor și-au Îndreptat privirile către The Forum, citi el. Acesta este ghidul, filosoful și prietenul minorității cugetătoare. Povestiri premiate - oare autorii lor vor scrie bestsellerurilr de mâine? Vă vor delecta aceste povești americane calde, simple, autentice bucăți de viață - viața În fermele mari, În aglomeratele locuri cu camere de Închiriat sau În propria casă confortabilă, toate aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
n-ar fi prea pedant, ar iubi pe Gherea dacă n-ar fi prea exclusivist; ar iubi pe Vlahuță dacă n ar imita prea mult pe Eminescu; ar iubi pe Macedonski dacă n ar fi prea ...prost! Particularități: e liberă cugetătoare; îi place mult să facă politică; e prietena cea mai bună, cea mai si ncer ă și mai plină de afecțiune; ține mult la bibliotecă, la pian și la inteligentul și vioiul prieten al casei: Ralf.” Onorându-și promisiunea, la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ramnificau, alteori se reuneau spre a ajunge la ghizdul unor puțuri părăsite. Luaseră o cale pe sub pământ spre a ajunge cine știe unde. Ar fi vrut să afle. Acel pâlc de broscoi îi aprinsese fantezia și ajunsese să atribuie micilor animale virtuți cugetătoare și chiar umane. În timp ce le luau urma, Tommaso și tovarășii lui coborau în hățișuri, loveau tufișurile cu o creangă de măslin și desfrunzeau crăcile. Pe nepusă masă dintr-o groapă, în loc de broscoi, se iviră vipere și șerpi ce se înfulecau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o „robie a libertății”, o acțiune Îndreptată Împotriva Sfântului Duh, a adevărului și sfințeniei lui Dumnezeu, punând Răul În locul Binelui și moartea În locul vieții (Matei, Ev., XII, 32Ă. Păcatul filosofic este acțiunea contrară dreptei judecăți, dar care, la persoanele liber cugetătoare, nu constituie un păcat propriu-zis, ca În sensul păcatului religios care reprezintă o „ofensă adusă lui Dumnezeu”. El este, În primul rând o „abatere de la legile moralei”. 2. Vinovăția După cum am arătat, trebuie să facem diferența Între păcat și vinovăție
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
actul Întoarcerii către sine prin gândire, prin autoreflectare. Totul rămâne În planul propriei mele conștiințe. Gândindu-mă pe mine Însumi, eu mă dedublez În interiorul meu, descoperindu-mă, În același timp, atât ca obiect al gândirii mele, cât și ca subiect cugetător care gândește obiectul. Dar aceasta se petrece numai În câmpul conștiinței lucide, clare. Ce se petrece cu mine, ca eu, În cazul alterării stării mele de conștiință, când aceasta Își pierde luciditatea, deci capacitatea de a mă reflecta ca dedublat
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la Bacovia. De pildă, versul „Vai, și veni o vreme”, din „Să ne iubim”, fu considerat drept „filosofie”, iar „Va fi tîrziu în ziua aceea...”, din „Dies irae”, receptat ca profeție. Se impune deci o disociere: Bacovia a fost un „cugetător”, un autor de „gîndiri” - cu rezonanțe sentimentale, sociale, morale -, dar nu un „filosof ”, cum uneori el însuși se percepe (vezi „Amurg” din Cu voi...). „Scriu precum vorbesc cu cineva, pentru că-mi place această îndeletnicire. Trăind izolat, neputînd comunica prea mult
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
particulare, finite și parțiale, întotdeauna aflată în cultură și deschisă spre lumea istoric-temporală. 25. Conștiința de tip fenomenologic se opune conștiinței de tip cartezian care echivalează existența umană cu gândirea și pentru care lumea este o entitate obiectivată de către subiectul cugetător. Descartes a inaugurat o întreagă tradiție filosofică a conștiinței subiectului care se delimitează în mod rațional de lume și o gândește ca pe un obiect. tc "" Bibliografietc "Bibliografie" Adam, Alison (2001Ă, „Cyberstalking: Gender and Computer Ethics”, în Eileen Green și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
filosofice. În unele dintre caracteristicile și componentele sale, modelul antropologiei filosofice se regăsește, cum menționam mai sus, în întreaga istorie a filosofiei. Îl putem regăsi, concentrat, în definiția aristotelică a omului ca zoon politikon, sau în cea cartesiană ca ființă cugetătoare; peste tot este vorba de concentrarea ființei umane într-o trăsătură de esență: de aici subordonarea formală față de modelul antropologiei filosofice. Desigur, încadrarea este motivată dacă, pornind de la postularea esenței omului, demersul continuă către forma unei "teorii" care are ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de aceste preocupări, dar are și un avantaj, nu este subjugată nici unei ideologii, nimic nu o poate influența în mod decisiv. Nevasta din Bath ar fi un prim exemplu de femeie-reformată sau inițiatoare a unei mișcări protestatare, este o liber cugetătoare, independentă, dezinvoltă, neavând nimic din supunerea, gingașia și misterul femeilor adorate de cavaleri sau poeți, acele serafice creaturi, pe care le-am integrat în tipologia donnei angelicata. Uneori acest personaj feminin este privit chiar mai radical: „Femeia devine inițiatoarea unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fost nici geniu, și nici baremi poet. Ci o ceată de oameni, din alte motive, a sedus publicul nostru cu cultul lui Eminescu în un mod, care nu se va putea nicicând scuza...”. (Idem, ibidem) Acestea sunt „argumente adresate omului cugetător”, cum ar zice Eminescu însuși, și trebuie luate în seamă. Este o ruptură, este ceva fabricat în privința posterității imediate a lui Eminescu, sunt fel de fel de „alte motive” pentru care publicul este „sedus” cu genialitatea lui Eminescu. Ideea minciunii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
convingem pe noi înșine că trebuie să dorim și să facem în așa fel, încât numele Său, care a fost, este și va fi sfânt prin Sine, să fie Sfânt și în oameni, ceea ce pentru oameni înseamnă mântuire. Omul smerit, cugetător de cele duhovnicești nu poate să încheie această reflecție decât printr-o doxologie către Dumnezeu. Să se slăvească și să se cinstească numele Tău de către toți oamenii. în felul acesta, când ne rugăm „sfințească-se”, o facem ca să se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
f, lingviști potrivit cărora limba este un sistem închis de simboluri, care, în virtutea structurii ei, determină modul de gîndire și de comportare a oamenilor. În ultimă instanță, se poate constata că filozofarea poate avea două dependențe: una care privește individul cugetător creator de filozofie și alta care pornește din limba în care se exprimă cugetătorul respectiv. S-ar putea deduce de aici mai multe posibilități de creație filozofică în funcție de proporția dintre ceea ce produce filozoful individual și ceea ce vine din limba sa
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de pace. Crearea Societății Națiunilor va deveni realitate 518. O temerară încercare de apropiere și colaborare între popoare, de a statornici noi principii și norme ale dreptului internațional, de a asigura pacea și securitatea în lume, care a grupat "elita cugetătoare a lumii întregi"519. Wilsonianismul este un concept născut în acele timpuri tulburi, fiind asociat "celor 14 puncte" și ideii de Ligă a Națiunilor, realităților internaționale și sfârșitului războiului 520. Clemenceau, considerat "părintele victoriei" (Père-la-victoire)521 a trebuit, totuși, să
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
omul în fața misterului totalității, în care este înglobat, îl interpretează și îl aduce la chestiunea existenței sale, arată C. Cucoș (psihopedagog). Întreg universul în care se află îl poate strivi, dar omul singur gândește despre acest univers, fiind „o trestie cugetătoare” (Blesse Pascal). El este creatorul uneltelor cu care lucrează, aspiră la cunoaștere, la dreptate, la bine, la frumos. Și Descartes, Bergson, Lucian Blaga au definit omul ca purtător al unui psihic specific uman, căci el voiește, afirmă, înțelege colaborarea, comunică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deosebi o întrebuințare literală a limbajului de una nonliterală a sa. Dacă spunem „omul este fragil bio-psihic dar prin inteligență reușește să supraviețuiască” ne situăm într-o întrebuințare literală a limbajului, pe când dacă spunem, precum Pascal, „omul este o trestie cugetătoare” suntem într-o întrebuințare nonliterală a acestuia. În primul caz, persoana care vorbește (scrie) vrea să comunice interlocutorului într-un mod direct ideea că „omul este slab bio-psihic dar că prin rațiune devine tare”; în cazul al doilea, Pascal ne
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Vremea, București, 1942. 137 Apud Petru Creția, op. cit., p. 257. Nicolae Iorga subliniază rolul lui Maiorescu în dejucarea planurilor matrimoniale ale poetului. În opinia istoricului, pasiunea Veronicăi pentru poezie "s-ar fi terminat cu o căsătorie [...] fără intervenția unui prieten cugetător, convins că poeziei nu-i trebuie decât izvoare de durere" (Nicolae Iorga, "Istoria literaturii românești contemporane. Crearea formei", în op. cit., p. 255). 138 La fel explica Lovinescu "legea" cauzalității inverse vezi E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 272
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]