316 matches
-
putem pricepe lumea în sine, și că toată esplicarea ei este esplicarea unor reacțiuni a crierilor noștri și nimic mai departe. Lumea-n sine rămâne un problem înlăuntrul căruia se ratăcește câte - o rază slabă, câte - o fulgerătură pe care cugetătorul adânc o-ncremenește pe hârtie, pe care, citind-o, se naște în păreții capului tău acea rezonanța lungă care face să vezi într-adevăr că lume și viață sunt un vis. {EminescuOpVII 279} Dar, cum am zis, toate acestea sunt
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
luptei Împotriva fraudei, un rol deosebit de important trebuie să Îl joace autoritățile judiciare, funcționarii statului care dețin astfel de prerogative, organismele profesionale, reprezentanții mediului academic, societatea civilă, asociațiile și alte organizații nonprofit, precum și sectorul privat. Motivația și importanța cercetării Marii cugetători ai Greciei antice preocupați de bunul mers al cetății criticau tarele umane, denunțând goana după avere prin acțiuni lipsite de etică și morală, corupția, furtul și minciuna. Riscul de fraudă În auditul financiar 24 „Dar pofta de câștiguri Pe mulți
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
lui Ioanide, care visa să construiască el o catedrală tradiționalistă dar o plănuia steril de mulți ani. Primarul beneficiar al construcției obiectează justificat asupra absurdității de a se ridica piedici unei construcții religioase chiar din partea clerului. Călinescu e un liber cugetător fără stimă pentru cler, dar nici pentru literatura ortodoxistă pe care o ironizează repetat. Bietul Ioanide, când ridică o biserică, nu o face cu smerenie și convingere, ci ca pe o demonstrație rece și geometrică. Rivalul său, Pomponescu, vrea să
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ale „școlilor literare“ și de alegerile fiecărui scriitor. Personajul tipologic este eroul reprezentativ pentru o largă categorie umană sau estetică: - Tipologiile generalumane sunt configurate încă din literatura Antichității și perfecționate de clasici (eroul, avarul, ipocritul, lăudărosul, soțul încornorat, naivul, visătorul, cugetătorul, fata ingenuă ori fata bătrână, cocheta etc.). - Tipologiile sociale (țăranul, soldatul, aristocratul, burghezul parvenit, intelectualul, artistul etc.) sunt „obiectul de observație“ al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acest grafem, ideile abstracte de vin reprezentări poetice semnificative. 3. Nu voia să poarte singur povara unei asemenea responsabilități. 4. teme: cunoașterea/aspirația spre cunoașterea totală; existența ca înlănțuire de ci cluri existențiale/ succesiunea viață- moarte; motive literare: elanul vital, cugetătorul, soa rele, apele primordiale, călătoria, cumpăna. 5. dimensiunea spațială: urcând din soaren soare; prin săli orgolioase; umede caverne; în Pământuri; vaste porți. 6. Multiplele antiteze din textul poetic citat au rolul de a reliefa opoziția viață-moarte, de a accentua diversitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sale de gospodărie? În meșteșugul său lucra cu bună judecată? Era încrezător? Avea spirit viu? Pricepea ușor? Vorbind era de spirit? Înțelegea gluma? Cât timp putea lucra cu mintea fără să obosească? Avea idei în politică? Era religios sau liber cugetător? Era superstițios? Avea frică exagerată sau ridiculă (de pildă de a atinge oarecare obiecte etc.)? Avea manii? De pildă de a număra lucrurile? De a face oarecare gesturi etc.? Avea oare alte idei bizare sau se deda la acte curioase
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că filozofia se realizează printr-o mare varietate de opere, diferite prin obiect, prin opțiunile metodologice, prin principiile pe care se sprijină și, îndeosebi, prin concluziile la care se ajunge. Ingeniozitatea speculativă, spiritul de observație și geniul personal al fiecărui cugetător stau la baza unei diversități aproape nelimitate de concepții care explică, uzînd de diferite limbi, problemele fundamen-tale ale lumii. Din acest motiv, este pe deplin admisibilă constatarea lui Charles M o r r i s, potrivit căreia limbajul filozofic exprimă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ei, determină modul de gîndire și de comportare a oamenilor. În ultimă instanță, se poate constata că filozofarea poate avea două dependențe: una care privește individul cugetător creator de filozofie și alta care pornește din limba în care se exprimă cugetătorul respectiv. S-ar putea deduce de aici mai multe posibilități de creație filozofică în funcție de proporția dintre ceea ce produce filozoful individual și ceea ce vine din limba sa: 1) o situație în care procentul ar fi aproximativ egal, 2) o situație în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
putea concepe și situații în care individualul este complet anulat sau în care, dimpotrivă, filozofia din limbă este complet neutralizată, dar aceste cazuri sînt în general greu de realizat, căci, pe de o parte, este greu de admis că un cugetător se poate identifica întru totul cu limba sau că, pe de altă parte, el s-ar putea sustrage în totalitate matricii limbii sale, spiritualității imanente a limbii sale316. Întrucît situația în care limba ar fi determinantă în raport cu individualitatea copleșită a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
opțiunile metodologice, prin principiile pe care se sprijină etc. și diferite prin maniera în care sînt scrise. Observația și speculația inițiate pe terenul unor domenii cognitive determinate și extinse sau nu asupra altora, interpretările voit nuanțate, precum și forța originalității fiecărui cugetător conduc la o diversificare aproape nelimitată a concepțiilor care explică fundamentele lumii, cu mijloacele limbii naturale. S-ar putea spune, de aceea, că, asemenea artei, filozofia este o construcție individuală care se propune ca ceva universal. Gînditorul filozof este marcat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cazul artistului, de mediu (adică de spațiu, de timp și de formație), dar problematica spre care se orientează filozoful și modul ei de abordare sînt condiționate parțial de acest mediu. Adîncimea acestei abordări ține însă numai de forța spirituală a cugetătorului. În plus, filozofii manifestă tendințe centrifuge și în ceea ce privește maniera de alcătuire a textelor și de utilizare a mijloacelor limbii, în general. Există pentru filozof, spre deosebire de omul de știință, preocuparea de a realiza un text care să reflecte și prin formă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiecare sistem filozofic atribuie în multe cazuri conținuturi sensibil diferențiate termenilor pe care îi vehiculează. Prin urmare, spre deosebire de conținutul termenilor științifici, care este în general stabil, conținutul termenilor filozofici cunoaște o anumită mobilitate, încît el poate fi diferențiat de la un cugetător la altul, nu numai în epoci diferite −căci aceasta se poate întîmpla și în cazul termenilor științei−, ci și în condiții de contemporaneitate. Cu toate acestea, mulți dintre termenii filozofiei au un conținut relativ stabil în elementele lor de bază
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceleași în mai multe sisteme filozofice. Totuși, și în acest caz, diferă de obicei ierarhia atribuită elementelor de conținut sau nuanțarea dată de relațiile dintre noțiuni. Pe de altă parte, întrucît de obicei obiectul reflecției filozofice este diferit de la un cugetător la altul și tot diferit este unghiul din care este privită realitatea, mulți dintre termenii filozofici nici nu sînt vehiculați în toate sistemele, fiecare dintre ele preferînd pe unii dintre ei și acordîndu-le o importanță mai redusă sau ignorîndu-i pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
spiritul lui "anticonstructiv" nu poate fi începutul unei noi mișcări filozofice, ci, mai degrabă, un moment final al filozofiei realizate pînă acum. Dar, deși respinge maniera de filozofare favorizată de Martin Heidegger și, în general, nu urmează căile deschise de cugetătorul german, în efortul de a caracteriza spațiul stilistic, de a exemplifica specificitatea diferitelor spații și, mai ales, de a caracteriza spațiul mioritic românesc, Lucian Blaga ia în discuție uneori și fapte de limbă concrete, îndeosebi cuvinte. În această întreprindere, se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lui M. Heidegger, aflate sub dominanța ființării și orientate spre temeiurile limbii. De altfel, Noica se dorește "un filozof al limbajului și al ființei ce locuiește în el", dovedind în mod clar afinitatea cu "sălășluirea în limbă" vizată de acest cugetător german. Pe de altă parte, Noica este în mare măsură tributar ideilor unor înaintași din cultura română, precum Eminescu, în concepția despre arhei, Vulcă-nescu, în efortul de a afla matricea spirituală a poporului român, sau Blaga, în încercarea de a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
omului pe sine, iar această exprimare este o concepție, o gîndire despre realitate. Forma desăvîrșită a gîndirii despre realitate este filozofia și, de aceea, chiar pe această cale intermediară se relevă o legătură între limbă și filozofie. În general însă, cugetătorii din toate timpurile au presupus o relație strînsă, nemijlocită și permanentă între cele două realități spirituale. De aici, la Noica s-a născut ideea că există o necesitate a eludării adevărului (științific) în analizarea limbii în favoarea investigației filozofice (speculative), pentru
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
altul (dictând asupra fluxului poematic), Doinaș supraveghează lucid devenirea textului punându-l în serviciul ideii. Fie încordat, fie elegiac ori senin, masca sa, precum fața statuilor antice tăiate în marmură, pare de o fixitate definitivă. Impersonalismul său e al unui cugetător care își ia (programatic) distanțe de lucruri pentru a le estima în lumina proporțiilor drepte. Admirator al unui Blaga frământat (ardent, vitalist și îmbibat de mituri autohtone), autorul Ipostazelor, și el comentator al condiției umane, ascende spre cunoaștere pe propriile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tăgadă, Și intra-va pământul în rotirea de stele Ca un astru arzând de zăpadă. Viziunea planetară catastrofică (din Vulcanii) despre eroziunea lucrurilor (până "și carnea pietrelor se va usca și va muri") are analogii cu stingerea cosmică anunțată de cugetătorul eminescian din prima Scrisoare; "planeții toți îngheață" anticipă acesta. În cele din urmă e acceptată o moarte în lumină, întrucâtva mioritică, în plină împăcare cu natura: "Adormi, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri morți egali
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
imensul orologiu, miriade de rotițe "foșneau precum frunzele" în așteptarea clipei sortite: "Mă concentram să aud; deși nu eram decât timpanul menit să asculte în veci și în / fiecare clipă. / În clipa aceea, / am auzit dintr-o dată: "Este momentul"". Un cugetător din Marea Înfățișare (1977) percepe dezolat prăvălirea totului în neant: În miezul nimicului cântă un greiere / triluri simbolice despre nimicul / parohial, despre surâzătoarele / văi înflorite / ale inexistenței // "ex nihilo nihil ex nihilo omnia / ex omnibus omnia"". Glasuri de păun la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
285. Scipione Bădescu considera aceasta "o regretabilă nebăgare de seamă. Ar fi și dureros și rușinos, ca istoria contimporană să fie silită a transmite viitorului trista pomenire, că țara românească a fost osîndită să străbată o epocă de-atîta cruzime, încît cugetători iluștri, ca Eminescu, cărora generațiunile viitoare le vor ridica desigur monu mente să fie lăsați a pieri de... foame!"286. În ultimele cuvinte, trebuie să recunoaștem o exagerare intenționată. Din banii care mai rămăseseră necheltuiți, la băi, Gr. Focșa îi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cuprinsul activității spirituale, ce constituie cultura, e luat numai din știință”. Cultura, apoi, e „în esență receptivă” la oferta științifică. În sfârșit, „fiecare progres propriu al spiritului public” este o cucerire a științei și artei, absorbit și difuzat prin cultură. „Cugetătorii și învățații lucrează”, în timp ce oamenii de cultură fac cunoscute aceste cuceriri, ei sunt „spiritul public comun”; iar după „întinderea numerică a celor culți” se „determină” acea rezultantă care este „înălțimea și demnitatea spiritului național”. Prin cultură se dezvoltă „frumusețea și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ale „școlilor literare“ și de alegerile fiecărui scriitor. Personajul tipologic este eroul reprezentativ pentru o largă categorie umană sau estetică: - Tipologiile generalumane sunt configurate încă din literatura Antichității și perfecționate de clasici (eroul, avarul, ipocritul, lăudărosul, soțul încornorat, naivul, visătorul, cugetătorul, fata ingenuă ori fata bătrână, cocheta etc.). - Tipologiile sociale (țăranul, soldatul, aristocratul, burghezul parvenit, intelectualul, artistul etc.) sunt „obiectul de observație“ al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acest grafem, ideile abstracte de vin reprezentări poetice semnificative. 3. Nu voia să poarte singur povara unei asemenea responsabilități. 4. teme: cunoașterea/aspirația spre cunoașterea totală; existența ca înlănțuire de ci cluri existențiale/ succesiunea viață- moarte; motive literare: elanul vital, cugetătorul, soa rele, apele primordiale, călătoria, cumpăna. 5. dimensiunea spațială: urcând din soaren soare; prin săli orgolioase; umede caverne; în Pământuri; vaste porți. 6. Multiplele antiteze din textul poetic citat au rolul de a reliefa opoziția viață-moarte, de a accentua diversitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
moravurile. Poemele și prozele poetului vor fi tot atâtea probe de înălțare peste bolgia lungii sale captivități, ceea ce nu a exclus pătimașa sa reactivitate, în calitate de gazetar, la eveniment, la patimile nației supuse strâmbătații și convulsiilor caruselului politic. Etic până la suferință, cugetător faustic în sfera sublimului, Eminescu și-a plătit cu viața opțiunea însingurării în numele forței propriului suflet. Pe care n-a pregetat să și-o trăiască totuși în chipul cel mai pozitiv și uman, dar și în lumina unui angajament total
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la motivele esențiale: spectacolul naturii eterne cât și cel al umanității efemere se desfășoară sub stăpânirea lunii și concluzia este previzibilă: "Și pe toți ce-n astă lume sunt supuși puterii sorții/ Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții". Cugetătorul își continuă meditația asupra destinelor omenești, el se știe superior și se vrea judecat pe măsură, sperând să aibă parte de nemurire". În câteva versuri apare din nou identitatea oamenilor cu ei înșiși și cu omenirea întreagă: "unul e în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]