2,852 matches
-
firește interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, rușii de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei.2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă națională, Transilvania și Banatul nu se prea împaca cu ... VIII. VIOREL ROMAN - TRUMP
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
interesele lor, imperiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, de rușii, de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă națională, Transilvania și Banatul nu se prea împacă ... Citește mai mult 1) Românii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
interesele lor, imperiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, de rușii, de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei.2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă națională, Transilvania și Banatul nu se prea împacă ... XI. VIOREL ROMAN - PAPA FRANCISC
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, neofanarioți străini de neam. Turci s-au bazat pe greci, rușii pe evrei și țigani, iar occidentalii pe germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul moldo-valah, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor, inpotriva creolilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea rezultatul alegerilor din 2014. De data asta Transilvania și Banatul au respins fără drept de apel modelul Partidei ortodocse
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, neofanarioți străini de neam. Turci s-au bazat pe greci, rușii pe evrei și țigani, iar occidentalii pe germani, maghiari și evrei.2) Proiectul moldo-valah, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor, inpotriva creolilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea rezultatul alegerilor din 2014. De data asta Transilvania și Banatul au respins fără drept de apel modelul Partidei ortodocse
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
Uneori din indimenticabila pricină uit că mai trăiesc Cu moartea m-am obișnuit de când eram de țâță Și fiecare-și vedea de treaba lui Eu de murit Moartea de supt Așa că bărbați de prin toate colțurile lumii uniți-vă-n cuget și-n nesimțiri Deja extratereștri au pus ochii (să sperăm că nu și alte organisme) pe femeile voastre Hai să le cucerim și noi sexul opus Pământu-i din ce în ce mai departe Hăt dincolo de istorie și geografie Primul presocratic se va naște mâine
EREZIA ROMÂNULUI RECENT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381787_a_383116]
-
LETARGIE, de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 2037 din 29 iulie 2016. Letargie O stare a lucrurilor, a spiritului, a trupului. O amorțeala a gândului; nedorită stare a lucrurilor, a spiritului,a trupului, a gândului. Adormirea duhului, a cugetului. Moarte letargiilor, moarte confuziilor, moarte demonilor!!! Ileana Vicic Stâncă. Citește mai mult LetargieO stare a lucrurilor,a spiritului,a trupului.O amorțeala a gândului;nedorită stare a lucrurilor,a spiritului,a trupului,a gândului.Adormirea duhului,a cugetului.Moarte letargiilor
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
duhului, a cugetului. Moarte letargiilor, moarte confuziilor, moarte demonilor!!! Ileana Vicic Stâncă. Citește mai mult LetargieO stare a lucrurilor,a spiritului,a trupului.O amorțeala a gândului;nedorită stare a lucrurilor,a spiritului,a trupului,a gândului.Adormirea duhului,a cugetului.Moarte letargiilor,moarte confuziilor,moarte demonilor!!!Ileana Vicic Stâncă.... XVII. TRANDAFIRUL DIN ȘARON, de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016. Trandafirul din Șaron Trandafirul din Șaron, o floare rară,parfumata, ce imi preface dimineață
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
prin stadiul de “asistentă”... Un examen greu, mulți candidați pe loc. Am intrat. Următorii 4 ani, am fost înconjurată de oameni care voiau să se facă doctori. Toată clasa mărșăluia organizat către facultatea de medicină. Așa unită era lumea-n cuget și-n simțiri, c-am început să vreau să ies din rând, mai ales că nici nu mă prea omoram după chimie și alte materii specifice. Dar ce să fie, ce să fie? Psihologie? Filozofie? Actorie? Taman când eram mai
De ce nu m-am mai făcut doctoriță by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20789_a_22114]
-
de drumuri,Traversând universul magic,În care se-ascund stranii țărmuri,... III. GÂNDURI ÎN LUNA MAI..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2325 din 13 mai 2017. Lângă fântâna sufletului, Gândurile-mi poposesc în tihnă, Pe drumuri ale cugetului, Istovite, își găsesc odihnă... În amurg, spre zări roșii, calde, Printre ramuri și adieri tandre, Încep lumini, lin, să le scalde, Curgând din celeste policandre! Miresme le cuprind în palme, Izvorând din flori alese de mai, Prin liniști se revarsă
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
își amintesc, Chiar de știu că au fost amăgite... Printre doruri vii se regăsesc, Colindând prin vremuri prăfuite, Cu-ale lor aripi ce-n larg plutesc, ... Citește mai mult Lângă fântâna sufletului,Gândurile-mi poposesc în tihnă,Pe drumuri ale cugetului,Istovite, își găsesc odihnă...În amurg, spre zări roșii, calde,Printre ramuri și adieri tandre, Încep lumini, lin, să le scalde,Curgând din celeste policandre!Miresme le cuprind în palme,Izvorând din flori alese de mai,Prin liniști se revarsă
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
permanente a sufletului, a ... XII. LACRIMI PIERDUTE ÎN IERNI ALE SUFLETULUI, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017. Lacrimi pierdute în ierni ale sufletului, Înghețate pe drumul înspre nicăieri, Risipind din amarul strâns al cugetului S-au zorit îndepărtându-se alaltăieri... Au lăsat în urma pașilor lor liniștea, Seninul cerului l-au readus plecând, Iar un fior nou de emoții calde creștea, Spre cer un buchet de speranțe înălțând... Toată zarea mai luminoasă devenea, Parcă lumea
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
ajunge ele, cu pași lini plutind înainte, în zborul deasupra tuturor suflărilor, pătrunzând în orizonturi infinite, deschise treaptă cu treaptă urcând spre veșnicie... Făclia ce-o poartă maiestuos cu sine oglindește arzând clipe din negura timpului, când dorințe vii și cugete în lacrimi umpleau spirite, reînviindu-le odata cu ele! Liniști tulburătoare în suflete răvăseau ființa omenească, în simplitatea ei complexă, încercată de propriile-i patimi dintotdeauna, asemeni unor furtuni, oprind secunde întregi totul în loc, la fereastra între realitate și ireal
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
ajunge ele, cu pași lini plutind înainte, în zborul deasupra tuturor suflărilor, pătrunzând în orizonturi infinite, deschise treaptă cu treaptă urcând spre veșnicie... Făclia ce-o poartă maiestuos cu sine oglindește arzând clipe din negura timpului, când dorințe vii și cugete în lacrimi umpleau spirite, reînviindu-le odata cu ele!Liniști tulburătoare în suflete răvăseau ființa omenească, în simplitatea ei complexă, încercată de propriile-i patimi dintotdeauna, asemeni unor furtuni, oprind secunde întregi totul în loc, la fereastra între realitate și ireal
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
dealul golgotei; peste tot și întotdeauna, la fel de râvnitor, la fel de cuminte și înțelept, același blând povățuitor și autentic îndrumător, pastoral, rugător, cald ascultător și îndelung răbdător, constant misionar și fidel mărturisitor al Dumnezeiștilor Scripturi și învățături, pe înțelesul, mintea sufletul și cugetul fiecăruia și al tuturor, tineri și bătrâni, adulți și copii, mari și mici, neputincioși și tari, bogați și săraci, neistruțiți, educați sau cultivați/titrați, cu alte cuvinte, același, în spațiul liturgic - sacerdotal sau cultic, în comunitatea academică sau universitară, în
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
Acasa > Cultural > Modele > ȘTEFAN HRUȘCĂ. VOCEA, STRUNA ȘI GRAIUL ROMÂNESC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1205 din 19 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Era cândva țara o vatră de cântec, de cuget, de rugăciune, de monumente din piatră și vii...! Tinerimea ei era oștimea apărării graiului și creației de la rădăcină românească. Spunându-i-se de către Adrian Păunescu „generația în blugi”, ea era de fapt generația îmbrăcată în ultima haină de sărbătoare a
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
trăiește cu adevărat, altfel spus, își asumă menirea de a oferi prețiosul dar al adevărului, destăinuit prin miraculosul cuvânt, esențial, din structura demersului său poetic: „nimic / mai de preț / nu-i poate oferi / viul / aproapelui său / decât /gândul / rostit în cuget / căci acea / destăinuire / este neîndoielnic / singura întîmpinare / întru Cuvânt.” În alte texte lirice, poetul trece în revistă (v. „Passer en revue”) momentele unei realități revolute, trăite cu teamă, apoi cu îndrăzneala de a evada din compromis. Angoasa paralizantă, după cum precizează
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională!... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de fiască recunoștință și prețuire, ce-mi copleșesc mintea și inima în aceste momente, m-am dus
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
Greșeala să nu o acoperiți, ci să o ispășiți; se știe că mărturisită este jumătate iertată. 3. Fiți buni cu oamenii, dar apropierea de ei să o faceți cu înțelepciune; să nu faceți ca ei decât atunci când aveți încrederea că cugetul și fapta lor sunt bune. 4. Să nu acordați intimitate oricui; nu o datorați integral decât celor ce vă sunt rudenii spirituale. Intimismul, fără discernământ, este mai mult decât o vulgaritate, este un păcat: te vinzi și nu știi cui
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
mi-am pus azi ochii În haina cea curată S-aștepte zorii zilei La geamuri să mai bată. Ei văd mulțimi de oameni Cum bâjbâie-n neant Căutând satisfacție În eul lor perdant. Privesc cu gingășie Și cu iubire-n cuget Spre cei ce caută în sine Al fericirii cântec. Și vreau ca până la capăt Ochii-mi să stea de veghe Curați și fără preget La Viață oamenii să cheme. Cluj Napoca 2 august 2015 Balul nopții Mărgele din astre și-a
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
pace sunător. Fiți fericiți Fiți fericiți, prieteni, fiți, Eu fericirea n-am să gust, Eu doar aștept și jinduiesc Tărâmul ei atât de-ngust. Ci pietre sure am în suflet, Un turn spre ceruri îmi clădesc, La fericire stau și cuget, Nu e un lucru pământesc... Referință Bibliografică: POEME / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI, 22 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
POEME de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380306_a_381635]
-
în îndepărtată America, avem curajul să ne păstrăm tradițiile, limba, portul și împărțim cu dărnicie din darurile românești celor ce ne trec pragul! Ne bucura faptul că am reușit să sărbătorim și anul acesta împreună o primăvară frumoasă, românească în cuget, faptă și simțire, care ne-a adunat laolaltă, cu bucurie, pe toți cei a caror inimi, desi departe de casă, încă mai bat românește! Vă doresc o primăvară plină de soare și bucurii, si nu uitați, “Unde înfloresc florile, există
SĂ VINĂ PRIMĂVARA!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378295_a_379624]
-
suferințe foarte mari. Totuși, Dumnezeu nu le îngăduie chiar așa. Eu văd suferința mai degrabă ca pe o binecuvântare din partea lui Dumnezeu prin care ne arată că ne iubește și nu vrea să ne lase să pierim din cauza propriilor noastre cugete. Sfântul Nectarie este una dintre dovezile vii pe care Dumnezeu ni le-a dat pentru a ne arăta că boala nu este un sfârșit, ci un prilej de reflecție asupra adevăratelor valori ale vieții. Cum ne învață Sfântul Nectarie să
Preotul Vasile Gavrilă: “Sfântul Nectarie Taumaturgul, omul care a trăit ca un înger în trup” [Corola-blog/BlogPost/93687_a_94979]