3,849 matches
-
fraze melodice. Chiar dacă personalitatea lui Johnny Răducanu e la fel de inefabilă precum muzica sa, cei care au încercat să i-o capteze în cuvânt par a se contamina de inventivitatea (cu accente poznașe) a personajului. Aș recomanda cititorilor mai tineri inspiratele cugetări pe această temă emise de Sorin Dumitrescu (ilustrator al albumului discografic Confesiuni I și autor al neuitatului aforism: "Johnny Răducanu a introdus în jazz instituția autohtonă a oftatului"), Andrei Pleșu, Dan Laurențiu, Nicolae Breban, Fănuș Neagu (originar din aceeași urbe
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
clare, se știe, era a lui Russo ("Mi-e teamă că în ziua de pe urmă, cînd trîmbița cerească ne va chema la giudecata cea mare, nu ne vom putea înțelege cu strămoșii noștri, nici în limbă, nici în idei", în Cugetări). Mi se pare interesant și faptul că purismul tradiționalist nu e numit la noi ca atare (preferîndu-se folosirea termenului doar pentru tendința - aproape contrară - , a Școlii ardelene, de import masiv al neologismelor latino-romanice (e drept, și aceea o formă de
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
fragment de la începutul tezei de licență: "Creștinarea Sfîntului Pavel, examinată de aproape și judecată strîns, constituie un argument apologetic (un argument că Iisus Christos este Dumnezeu), pe care nu poate să-l doboare nici o putere și nici o iscusință a liberei cugetări. Mintea omenească, rămasă la propriile ei puteri, nu poate să explice de ce s-a făcut creștin și apostol Sf. Pavel. Convertirea lui întrece puterea de pricepere și de judecată a cugetării necreștine; și această cugetare e constrînsă să vadă în
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
-l doboare nici o putere și nici o iscusință a liberei cugetări. Mintea omenească, rămasă la propriile ei puteri, nu poate să explice de ce s-a făcut creștin și apostol Sf. Pavel. Convertirea lui întrece puterea de pricepere și de judecată a cugetării necreștine; și această cugetare e constrînsă să vadă în convertire cel puțin o taină nepătrunsă, dacă nu sincer și de-a dreptul o manifestare clară a Dumnezeirii Omnipotente a Mîntuitorului. În mod indirect, convertirea Sf. Pavel, sfidînd orice fel de
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
și nici o iscusință a liberei cugetări. Mintea omenească, rămasă la propriile ei puteri, nu poate să explice de ce s-a făcut creștin și apostol Sf. Pavel. Convertirea lui întrece puterea de pricepere și de judecată a cugetării necreștine; și această cugetare e constrînsă să vadă în convertire cel puțin o taină nepătrunsă, dacă nu sincer și de-a dreptul o manifestare clară a Dumnezeirii Omnipotente a Mîntuitorului. În mod indirect, convertirea Sf. Pavel, sfidînd orice fel de explicare independentă, se arată
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
și proprietatea acestui popor providențial". Și într-un alt text al acelui uimitor ciclu de articole din 1919, publicate în ziarul israelit Mîntuirea, scria sincer surprins: Dacă înțeleg însă antisemitismul celor mulți, nu înțeleg antisemitismul celor puțini, dedați studiului și cugetării generoase. Cînd problema evreiască este una din durerile omenirei civilizate, cînd antisemitismul e o pornire josnică născută din gelozie și din subteranele sufletului omenesc, cum poate un om luminat să se lase contaminat de antisemitism? Socotesc că, dimpotrivă, orice amic
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
vizitînd ruinele impozantului edificiu, încercasem să mi-l imaginez însuflețit ca-n vremurile de glorie. Acțiunea filmului se petrece exact la 100 de ani de la inaugurarea Colosseumului, la sfîrșitul domniei lui Marcus Aurelius (121-180), împăratul filosof al cărui volum de cugetări "Către tine însuți" i-a inspirat pe cei trei scenariști, mai puțin interesați de stricta respectare a istoriei, cît de ilustrarea nobilelor sale convingeri stoice, demne de a fi repuse în circulație. Măcar pe ecran! Suflul eroic (care, într-adevăr
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
dorul vastelor pășuni reci și nu rareori cîte un cuplu de rațe se hîrjonea pe apă cu o larmă senzuală, scandalizînd populația onestă a animalelor mari și rezervate."(p.80) Dialogul imaginar este și el cuceritor, alunecînd între extravaganțe și cugetări serioase, urmînd, altfel spus, capriciile fluidității estetice înseși. Raporturile foarte complicate dintre pictură (realizare ) și lucruri (res) sînt așezate sub semnul corespondențelor și al schimburilor permanente ("schimbul de substanțe, conviețuirea, coexistarea, urzirea într-o rețea foarte subtilă de relații, intersusținerea
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
poeți romantici germani (mergând uneori până la prelucrări) mai mult sau mai putin simțite în opera poetica a lui Eminescu, tânăra eseista găsește pe filiera destul de fragedă a referirilor poetului la pictură germană o interesantă și credibilă sursă de inspirație pentru Cugetările sârmanului Dionis. Este vorba despre tabloul Poetul singuratic (1839) al lui Karl Spitzweg (1808-1885), unul dintre cei mai cunoscuți exponenți ai Biedermeierului german, ale cărui picturi, în special cea în cauză, cunosc în epoca o mare răspândire prin numeroase reproduceri
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
Alex. Ștefănescu La 16 aprilie 2001, împliniți 65 de ani. Felicitări! Vă urez să aveți în continuare succese ca poet, critic literar și publicist. Dumneavoastră ce vă doriți? Mulțumindu-vă pentru felicitări, se cuvine să-mi amintesc o cugetare a lui Lucian Blaga, potrivit căreia vîrsta devine un merit numai cînd ai foarte multe alte merite. N-am vanitatea etalării brumei de merite pe care le-oi fi avînd, de fapt cred că nici o vanitate. Am rămas foarte surprins
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
respectivă; adică s-au constatat tulburări și nervozități socio-politice exact contrare scopurilor urmărite.) Iată deci cum dificultățile lăuntrice din Est, și-așa considerabile, se văd în chip exponențial sporite de comenzi venite din afară, poate bine-intenționate, dar fără urmă de cugetare serioasă și, în fond, cu efecte haotice. Se vorbește mult în România de multiculturalism. Într-o totală confuzie a valorilor, multiculturalismul, un set de dogme, principii și clișee de sorginte stângiste, este deseori echivalat doctrinelor liberale! Care ar fi, în
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
-a, 7, 4, pp. 274-275. 2 persoane care n-au fost episcopi. Așa bunăoară Vasile, arhiepiscopul Cezareii (330-379), se va referi la episcopii întruniți la sinodul din Niceea (325) în următorii termeni: Ceea ce noi învățăm nu este rezultatul propriei noastre cugetări, ci aceea ce am învățat de la Sfinții Părinți (Epistola CXL, 2)6. S-a dat deci acestor autori (din primele opt secole) denumirea de Părinți. Așadar, acest titlu era rezervat, la origine, conducătorilor Bisericii, episcopilor, depozitari ai autorității doctrinare cât
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
unora din teoriile greșite ale scriitorului bisericesc - Origen, la Sfântul Grigorie de Nyssa și de Nazianz: Ei au respectat pe Origen ca pe un dascăl de la care au învățat multe. Datorită celor învățate de la el, ei au putut înainta în cugetarea lor și astfel au putut îndrepta cele mai multe din acelea, fiind călăuziți în aceasta mai ales de Duhul Sfânt. Dar au rămas la ei unele mici fărâme din mulțimea greșită a învățăturilor origeniste. Aceasta pentru că nu totdeauna au rugat pe Dumnezeu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
totală la tot ce e lumesc este o moarte mai degrabă, acceptată prin devotamentul față de strictețea credinței creștine și având, ca și cea a martirilor, valoare de mărturie. Fără îndoială, este cuprinsă de seninătate și bucurie: în apropierea de Dumnezeu, cugetarea este mai obișnuită și se iluminează de trăiri sublime; dar această tactică strictă cere o putere excepțională, dobândită prin trezvie și înțelepciune 113. Această moarte înalță sufletul către ceruri și duce la dobândirea adevăratei vieți veșnice. Părinții Sfinți nu se
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și convinși de adevărul creștin, versați în studiul Sfintei Scripturi, împodobiți cu dogmele apostolice, luminători a toată lumea, stâlpi ai Bisericii, păstori adevărați ai turmei lui Hristos, pedagogi iluștri, povățuitori ai pocăinței, mari filantropi, apărători ai celor necăjiți, ageri, cu înaltă cugetare și dexteritate de exprimare, tălmăcitori ai adevărului și ai Tainelor dumnezeiești, mari cunoscători ai sufletului omenesc, cu o inegalabilă experiență a vieții ascetice, liturgice, pastorale și duhovnicești, puternici în a-și spune știința, neînduplecați și vestiți prin apărarea ortodoxiei, uniți
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cele mai mici ocazii, adică din nimic" (Valéry). * Disprețul, între ei, al scriitorilor importanți se mîntuie, ca orice lucru din acest univers (literar), prin rutină. Cînd întîlnești, de pildă, pilula lui Julien Gracq referitoare la autorul Tinerei Parce ("colos al cugetării de album"), dai din umeri. * Greu de explicat: înaintarea în vîrstă mă face să încerc două simțăminte socotite incompatibile: economia și risipa (de materie temporală). Sînt totodată limitat și "nemărginit" în timpul ce mă organizează. * Un fapt uimitor: printr-o anume
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
reintrării în istorie și la opțiunile antitradiționaliste. Într-un alt eseu, precizează "precumpănirea valorilor țărănești înseamnă păstrarea noastră în rîndurile întîrziaților istoriei". Or, se știe, "nu se pot crea valori istorice de durată pe nivelul afirmărilor țărănești". Și, după alte cugetări alarmate din alte studii și articole, ajunge să se întrebe, și el, despre trăsătura precumpănitoare a sufletului românesc. Pornind de la cartea atribuită lui Neagoe Basarab și de la cele ale lui Dimitrie Cantemir, consideră că "împăcarea s-a făcut pe nesimțite
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
cel văzut”76. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, teologul care nu numai a tradus opera In canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa, ci a și teologhisit adânc pe marginea ideilor ei teologice vaste, sporind astfel înțelesul acesteia și uneori adâncind cugetarea gregoriană cu speculațiile sale teologice deosebit de adânci, făcând referire la acest 75 „Cunoscând pe Dumnezeu - scrie Părinte Dumitru Stăniloae - sau având simțirea bunătăților Lui, suntem pururi la începutul acestei cunoașteri sau simțiri, cum cunoscând o persoană omenească, sau gustând prin
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
ele un cuvânt greu de spus. Ambele determinante converg către modelul romanului de idei: "Poate că tocmai pe această paradigmă se poate legitima poetica romanului , prezidată și potențată de idee - un roman al meditației despre condiția ființei, nu în absența cugetării filosofice; dimpotrivă, prin recrearea ei în lumea animată a romanului văzut ca istorie a unor destine și ca spațio-temporalitate originală, inconfundabilă". Partea cea mai amplă (și cea mai consistentă) a lucrării o constituie analizele unor proze pe care autorul le
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
pentru orice funcție din partid. Numai pentru a-i demonstra... -Quod erat demonstrandum, sau nu? m-a întrebat Haralampy. Și totuși, ceva-ceva lipsea din cadru, așa că, după ce am tras cu prietenul vreo două "trăscăuri de Bistrița", am dat-o pe cugetare descoperind că era vorba pur și simplu despre Gigi Becali. Ne aflam fix la rubrica de sport a telejurnalelor, când auzim: -"Cine? Cristian Tudor Popescu? Fiara aia? Jigodia și veninosul ăla?" Parcă era vocea lui Gigi Becali... -"Uite cine vorbește
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
de sex, se laudă cu aventurile lui în Japonia și Ceylon, comunică detalii sau pur și simplu cugetă la cât de greu e să faci dragoste pe o canapea - în pat e mult mai comod. Când am citit aceste minunate cugetări despre pat și canapea, scrise lejer, ironic, cu un anume gust pentru cinism, m-am gândit de ce este atât de mare Cehov. Pentru că el spune adevărul. într-adevăr, așa cum scrie el, e mai comod să "i-o tragi" unei femei
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui și forma limbii naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării românești" (Eminescu și poeziile lui), dar nu avea de unde să bănuiască că, mai ales în vremurile socialiste, Eminescu va fi ridicat la rangul de divinitate națională absolută. Orice vorbă, cuvânt sau gest al său capătă pentru "patrioți" dimensiuni colosale; discursurile
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
Acasă > Manuscris > Cugetări > DOREL SCHOR - ZICERI (151/152) - PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului PROVERBE COMBINATE • Nu toți analfabeții erau șefi, dar toți șefii erau analfabeți. Tipii foarte activi nu pierd
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]
-
o anumită secțiune a operei sale (cu deosebire în Trilogia culturii), s-a folosit și de mitologia populară, așa cum se dezvăluie ea prin folclor. Așadar, iată că eresurile mitologiei populare au interesat și un filosof român de incontestabilă profunditate a cugetării. Și n-are sens să intepretăm aceste credințe populare, cele mai multe într-adevăr eresuri de-a binelea, prin filtrul științei de azi sau de dinaintea noastră. Privite prin această oglindă a toate luminătoare, aceste credințe populare constituite în epocile originare s-ar
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Cum e Ceahlăul autor. Propagandistul La Sorbona când se pune Franțuzește să vorbească, Tot franțuzu-n sine-și spune: Dulce-i limba românească! Ziaristul. Articolele domnului Iorga sunt scurte Ca jurnalist de gen unic, El scurt răspunde la-ntrebări: Articolele-s cugetări Și cugetările nimic. Filosoful În lume nici o faptă nouă, Pe a progresului cărări: Musca Țzețze face ouă, Domnul Iorga cugetări. Monumente Iată fapte omenești Ce sfidează orice vis: Turnul Eiffel la Paris, Domnul Iorga-n București. (continuare din numărul anterior) Intervenționistul
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]