1,813 matches
-
Mergea pe alee, dar, parcă nu era pe alee; mergea prin seară, dar, parcă nu era prin seară; înnainta, dar, parcă nu înnainta. Mai mult sărea, țupăia, decât mergea liniștit. și-apoi, ce fel de liniște s ar fi putut cuibări, în sufletul său răvășit de durere? În dreptul ușii de la intrarea în sala de concerte a institutului de teatru Nicolae Grig fu întâmpinată de un tânăr. Ce faci, la ora asta, pe aici, Doamnă Secretară; încotro, cu asa fugă? Nici eu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
care a urmat, a fost dură. Eroul a fost mutat într-o altă structură polițienească. Inferioară celei dintâi. N-a prea luat faptul în seamă. La noul loc de muncă, pe funcția, nu de șef, ci, de adjunct, s-a cuibărit ceva mai greu decât dincolo. N-a durat prea mult și a survenit încă o gafă. Din nou, drept pedeapsă, a fost mutat pe o treaptă inferioară, într-o altă structură polițienească, pentru că, din astea, existau, cu duiumul. și de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
o uite niciodată. După ce a început să cadă înserarea s-a mai liniștit. A pornit printre morminte. A căutat o lespede de piatră, mai arătoasă, care să aibă, dedesubt și un cavou. A găsit. A pătruns în întuneric. S-a cuibărit într-un presupus colțișor. S-a ghemuit și a adormit. Noaptea nu a fost prea friguroasă; zorile au venit, parcă, prea repede. Dis de dimineață, a ieșit la aer curat și s-a dezmorțit. Pe urmă, s-a dus pe
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
unui om ieșit viu dintr-o cușcă în care fusese închis cu un naja. Se albiseră complet. Aveam buză-de-iepure, ca bătrânul negustor de mărunțișuri. Genele îmi căzuseră, un smoc de păr alb îmi crescuse pe piept; un suflet nou se cuibărise în mine. Gândeam într-un alt mod, simțeam altfel; mi-era imposibil să-i scap, să scap de demonul care se trezise în mine. Cu fața înfundată în mâini, împotriva voinței mele, am izbucnit în râs, un râs mai puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
selectată, și cu sclipiri eseistice remarcabile ; ca să nu părem entuziaști ...fără acoperire, vom Începe prin a cita fraze care dovedesc virtuozități de eseist exersat :”... De unele imagini ne despărțim rapid, așa cum aruncăm la coș flyer-ele publicitare, altele sunt persistente, se cuibăresc În minte, se lipesc de suflet, găsesc un loc prielnic, călduț și Întunecos, unde să dospească și să se Înmulțească. Deacolo, prin tot felul de combinații și alchimii misterioase, vor Întreține imaginația și imaginarul.Un fenomen de magnetizare nimbează imaginea
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Chiar și cu lacrimi... Iozefina se înalță pe vârfurile picioarelor și mă sărută fugitiv. Nu așa. Ăsta e sărut de grădiniță, măi fraților. Parcă ați ședea fiecare, ca bebelușii, pe olița lui. Atunci Iozefina își încolăcește mâinile pe după capul meu cuibărindu-mi-se la piept. Ne sărutam cu adevărat pentru prima oară, din toate balamalele corpului. Pe moment, de emoție, nu conștientizam că, în sfârșit, sânii aceia la care râvnisem zi și noapte, mi se mulau acum într-un fel supuși
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
se bage pe sub pielea atacatorilor. Oare, Întreb onorata comisie și pe respectabilii mei colegi, bolilor nu li se spune și „afecțiuni“? Nu există, poate, nici un termen mai potrivit pentru a desemna legătura intimă care apare Între om și teroristul invizibil, cuibărit În interior, un fel de Sindrom Stockholm la purtător. În vremurile acelea apropiate de cele din urmă, o septuagenară din Idaho s-a măritat cu bacilul Perez, declarând că niciodată nu s-a simțit atât de plină de viață decât
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
gelatinoase, indiferent de compoziție, fosta utilitate și consistență, se Închegaseră Într-o structură unitară constituie o metaforă a conviețuirii, deci trebuie neîndoios conservate. Ecologiștii protestează, avertizând asupra efectului pe care plaurul artificial ar urma să-l aibă asupra obiceiurilor de cuibărit ale rândunicii cu gușă din Nevada și asupra potenței somonului bărbos, care trăiește În Marile Lacuri. „Gândiți-vă! Acolo sunt și toți sânii Pamelei Anderson!“ strigă unii. „Sunt toxici! Puah!“ răspund ceilalți. Dimineață, pe când dezbaterile din Senat erau În toi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
verzui, care, teoretic, trebuia să se foiască de colo-colo În acvariul lui de sub fereastră, Încremenise cu ochii holbați, agitându-și coada ca un cățeluș. Mă așteptam ca, din moment În moment, să țâșnească prin sticla groasă și să i se cuibărească Între sâni, unde să fie prăjit instantaneu. Cu privirea ațintită undeva În zare, Kuznețova a ordonat: — Dezlegați-l și lăsați-ne singuri! Gnomul sulfuros a făcut un pas Înainte, ceea ce, comparând dimensiunile vaste ale Încăperii cu micimea lui, Însemna că
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
jenă deasupra pleoapelor, sînt un împiedicat, recunoaște, există vreo posibilitate să mă revanșez? O nimica toată, zice Roja, primul ajutor în doi timpi și trei mișcări, îl privește în ochi mai insistent, și din nou un gînd supărător i se cuibărește în suflet, acum poți să ne spui și cu ce ocazie în vizită, zice Dendé, citindu-i gîndul. Aveam ceva, dar cred că e mai bine s-o lăsăm pe altă dată, acum e prea tîrziu, zice Curistul, păcat că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
spune Antoniu. Kawabata este un dezmoștenit care a apucat bătrânețea. A ascultat poveștile lui Antoniu, a Învățat În ultimii ani ce Înseamnă tovărășia unui suflet, ba, mai mult a Înțeles că lumina nu vine numai de Sus, ci se mai cuibărește uneori și În noi, Încălzindu-ne. Metroul se repede cu viteză spre stația În care Antoniu va coborî și va ieși la suprafață, exact În locul În care cerșește. I-a făcut bine plimbarea, a uitat pentru o oră de apăsătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
falnica noastră flotă a mai pierdut un vas de război, suspină Dora când ultimii fiori s-au retras și rotulele i s-au scufundat sub apă. Dacă se nimerea să fim În pat, ca atunci, În martie, prefera să se cuibărească confortabil În palmele mele, cu spatele gol, ca un indian pe calul său, și Îmi cerea cu o răsucire impetuoasă a capului să introduc un deget În locul rămas neocupat, ca să i se poată „alătura din nou lui Old Shatterhand“. Aprilie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
la marginea pelvisului - și, pe urmă, de parcă i-ar fi trecut momentul de ezitare, l-am simțit intrând în cavitatea trupului meu, ca un supraviețuitor pescuit din valurile mării și săltat la bordul unei bărci de salvare. Iar acum se cuibărise, în sfârșit, bine mersi, în siguranță, la adăpostul fortăreței oaselor mele, părăsindu-și tovarășul nesăbuit, lăsându-l să se descurce singur într-o lume a băieților dominată de jambiere de fotbal și garduri de țăruși, de bețe, pietre și bricege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vreodată în gură, numai că nu se omoară deloc de dragul meu. Nu ți se pare ciudat? Și totuși - încearcă să-nțelegi lumea dacă poți - îi place ca în timp ce-o înșurubez să-mi vâr degetul arătător, să mi-l cuibăresc în anusul ei! E o chestie atât de misterioasă! Fascinația nesfârșită a acestor crăpături și orificii! Știi, pur și simplu nu mă pot abține! Și nici nu mă pot lega de vreuna. Am câte o legătură care ține un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
simțim! Și asta fără nici o diminuare a apetitului sexual. Știu o poezie, am bâiguit eu de parcă aș fi fost beat, de parcă m-aș fi crezut cel mai tare din parcare, și am de gând să ți-o recit. Ea era cuibărită în poala mea, cu ochii încă închiși, cu mădularul meu înmuiat lipit de obraz, ca un puișor ieșit din găoace. — Ei, hai, a mormăit ea, nu acum, știi că nu le am pe-astea cu poeziile. — Pe-asta ai s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și-un scandal public. Maimuțo, gaborii. Ea însă își săltă buzele puse pe fapte mari din deschizătura șlițului meu și îmi șopti: — Doar în imaginația ta. (O replică deloc lipsită de subtilitate, dacă chiar se voise subtilă.) Apoi mi se cuibări în poală aidoma unei mici jivine în căutarea unei vizuini. După care a făcut minuni cu gurița. În timpul cinei am tot auzit-o spunându-i primarului că în timpul zilei lucrează ca manechin, iar seara urmează cursurile de la Hunter. Din câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ca să fiu cinstită, oricât de dragă mi-era mie Lauren, nu mă simțeam În stare să fiu În societate după un zbor atât de lung. Am hotărât să trecem pe acolo puțin și apoi să ne Întoarcem și să ne cuibărim amândoi În patul acoperit cu blană, care parcă era rupt din rai. Cabana Dordogne fusese construită de familia lui Davide În anii ’20 și era pe jumătate ascunsă de o coamă muntoasă abruptă. Camille ne Întâmpină la ușă. Era minionă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
el sânge, fiere și smaralde sfărâmate. Safire rozalii și tăiose și berile portocalii, zdrobite, îi sclipesc în gură, înfipte în carnea sfâșiată a gingiilor. În cerul gurii i s-au încrustat fragmente de spinele violete. În limbă i s-au cuibărit cioburi de diamant negru natur. Și Helen zâmbește și zice: — Vreau să fiu împreună cu familia mea. Mototolește într-un ghemotoc șervețelul însângerat și-l îndeasă în manșeta taiorului. Praful s-a ales și de cercei, și de coliere, și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
i se pare prea intim să treacă prin atîtea mîini, ajungînd în final devalorizat, stînjenitor pentru soț cînd va primi telegrama. Dar și scena în care ea ar cere înapoi textul, să-l refacă, i se pare penibilă, așa că se cuibărește în blana strînsă bine la piept, cu ochii mijiți, visînd o florărie, garoafe albe, mari, așezate într-un vas de lut, din care Radu, ca pe vremuri, alege. Profund îndatorat, dom' profesor, profund îndatorat! exclamă Radu, închizînd telefonul. A plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
așternut-o pe brațe și s-a aplecat, a luat cățelușa de jos, de la picioare, a așezat-o în mijlocul basmalei și a înfășat-o, astfel că-i rămîne afară doar capul mic, de bibelou. Cei doi copii gemeni s-au cuibărit în brațele părinților, Dorin stă cu bărbia pe pumnii puși unul peste altul pe genunchi și privește în gol, Mircea Emil doarme de-a binelea sub pălăriuța lui mototolită, Letiția s-a îndoit de mijloc sprijinindu-și coatele pe genunchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a spus să facă ceva măcar pentru cei doi copii dacă ceilalți pot să rabde, că odată focul stins, se simțea cum răceala se ridică din cimentul de pe jos, întîlnindu-se cu cea venită dinspre ferestre chiar la genunchi, pătrunzînd adînc, cuibărindu-se în oase. Soțul ia copilul în brațe, se apropie de Ovidiu, care servește pe cei de lîngă bar cu băutură și-i cere două cești cu ceai. Ovidiu a avut grijă să coboare pe la șase, să-și facă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sau la vreo uzină. Numai fata, la despărțire în stația de autobuz, s-a arătat nemulțumită: Zău, nu mă mai apropia, că iar... Am de învățat seara asta! a conchis ea nervoasă, retrăgîndu-se, iar atitudinea asta, a ei, s-a cuibărit adînc în sufletul lui Vlad, care, tot lungul nopții, cît a mers cu trenul pînă la Valea Brândușelor, goana roților pe șine acompania în auzul său versurile cîntecului popular: "Bade, bade și iar bade, / Ce bătaie ți se cade; Nconjurai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
venit în locuința ei, cu aproape trei ani în urmă, decît lucirea vie a ochilor și, uneori, zîmbetul timid, adolescentin. O clipă, cînd buzele bărbatului i-au sărutat mîna, s-a cutremurat vizibil. Imediat însă, în capul ei s-a cuibărit violent gîndul că ea a stat un an jumate fără serviciu, timp în care și-a golit casa, și asta pentru că "nu numai că este soția unui reacționar, dar are și o atitudine batjocoritoare la adresa clasei noastre muncitoare, luînd-o peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să nu fi greșit a schimbat tonul Săteanu. Și dacă te prind c-ai mințit?! a tresărit femeia. Unde am mințit? Totu-i adevărat. Po' să spună cineva că ăsta nu-i copilul meu? a rîs Săteanu arătînd spre fetița cuibărită în brațele sale, iar femeia a simțit că i se taie picioarele și s-a lăsat încet într-un fotoliu. Cît despre muncitorii care... a continuat el am eu doi prieteni, muncitori în vîrstă, ba chiar și unul tînăr, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
iar studenta și tatăl o iau de la capăt cu plimbatul și cu legănatul în brațe. În bucătărie, Sultana și Mihaela sînt ajutate de țărancă și încă de o pasageră la curățatul farfuriilor. Pe colțul ei de saltea, Letiția s-a cuibărit cu genunchii la gură, încercînd să doarmă, dar deschide mereu ochii și-și aruncă privirea spre bucătărie, cînd aude pași. Sus, în dormitor, Pavel se plimbă furios pe lîngă patul în care stă întins Ovidiu: Ești nebun, zău! Una ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]