2,639 matches
-
cei mai de vază interpreți români, inclusiv din diasporă, precum și cei doi laureați ai Concursului precedent. Și cu asta am ajuns la Concurs. După o traiectorie zbuciumată (inițiat cu succes în anii '50, desființat în deceniul următor din motive de culise, reînființat după 1990 cu organizare precară și rezultate pe măsură), el este în fine relansat. Numărul celor înscriși nu este foarte mare, doar suficient; dificultatea repertoriului cu o paletă largă de stiluri, cu piese impuse și mai ales biografia sa
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
puzzle-ul nu este complet, pentru că am numai povestea lui Ovidiu și nu se știe - cum nici în realitate nu se știe - ce e cu mafia. E ca o pîclă: nu știm cum funcționează, cînd s-au interpus cei din culise, cine sînt ei? Nu se înțelege foarte exact și chiar am dorit să nu se înțeleagă, pentru că riscam să cădem în livresc, în curiozități de interes informativ - ceea ce se întîmplă cu multe filme care spun povestea mafiei. Mai mult decît
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
defulează frustrările gătind pentru iubitul ce i-a devenit cumnat... Arta a 7-a nu o dată a apelat la mirajul condimentelor - vezi Marea crăpelniță a lui Marco Ferreri - satiră grotescă a consumismului, Vatel al lui Roland Joffé - frescă gastronomică a culiselor politicii totdeauna indigeste, Nouă săptămîni și jumătate de Adrian Lyne - faimoasa idilă masochistă. În agreabila comedie Femeia totdeauna deasupra, care etalează talentele culinare ale unei brazilience plină de nuri ce-și părăsește soțul ingrat și Bahia natală ajungînd la San
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
regizorul. Viața lui, spectacolele lui conțin glasul nebuniei, al aventurii. Lopahin spune la începutul ultimului act din Livada: Trenul pleacă în 20 de minute". Vlad Mugur a încercat să monteze actul exact în acest timp. Personajele se grăbeau, fugeau în culise, ca în presupusele camere. Spectacolul se mutase în culise. Personajele aproape nu se mai vedeau, vorbeau în întuneric, iar cuvintele, replicile deveneau tot mai acute. Pentru Vlad Mugur, reflectoarele s-au stins. Zgomotul bulgărilor de pămînt din Hamlet îmi sparge
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
aventurii. Lopahin spune la începutul ultimului act din Livada: Trenul pleacă în 20 de minute". Vlad Mugur a încercat să monteze actul exact în acest timp. Personajele se grăbeau, fugeau în culise, ca în presupusele camere. Spectacolul se mutase în culise. Personajele aproape nu se mai vedeau, vorbeau în întuneric, iar cuvintele, replicile deveneau tot mai acute. Pentru Vlad Mugur, reflectoarele s-au stins. Zgomotul bulgărilor de pămînt din Hamlet îmi sparge timpanele. În întunericul ce-a coborît îi deslușim contururile
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
mai vedeau, vorbeau în întuneric, iar cuvintele, replicile deveneau tot mai acute. Pentru Vlad Mugur, reflectoarele s-au stins. Zgomotul bulgărilor de pămînt din Hamlet îmi sparge timpanele. În întunericul ce-a coborît îi deslușim contururile umbrei sale uriașe. Din "culise", forța creatorului, imagini din spectacole, amintiri, rîsul lui, cuvintele, superstițiile se supradimensionează. Devin tot mai pregnante. "Să nu văd nici o scară pe scenă"; "Recuzita 11", "12 bis", "Aveți grijă să nu ratați intrările, pentru că în teatrul ăsta nu sînt megafoane
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
resortul suspensului eminamente filmic, dus la extrema decantare cînd antieroii uită complet de pericol, ca în secvența în care se interesează uzual de prețurile mărfurilor de la magazinul en gros. Abia în ultimul cadru, în ultimele fotograme, după crima produsă în culise, Ovidiu al dumitale (de ce tocmai Ovidiu, cînd a mai fost unul tot acolo, la Constanța?) are o clipă dilatată de reflecție pre-post-monitorie. Să pornim însă de la o realitate filmografică incontestabilă, în care nu încape nici o bănuială de partizanat ori omisiune
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
povestea e a lui Ovidiu, iar Naratorul e în spatele lui - un personaj invizibil care alege, ca autor ce este, și povestește cam tot ce vede și face Ovidiu & Co. Astfel mă apropii de răspunsul la întrebarea legată de crima din culise. Acest al patrulea personaj din dubiță e, dacă vreți, ca un înger gardian care, ca atare, nu se vede și nu este explicit. Chiar dacă nu sînt practicant și nu mă duc la biserică, sînt creștin ortodox sau în orice caz
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
de fapt tot timpul, concret, palpabil prin numărul real al victimelor. Construirea spectacolului pe ideea de "teatru în teatru", experimentul lui Artur consumîndu-se în regia spectacolului nunții sale, este un gînd puternic. Partea întîi aduce un fel de atmosferă de culise, o stare de repetiții, haotică, cu căutări și renunțări, cu fire apucate și lepădate, cu teribilisme și dezordine chiar, cu momente în care fiecare își demonstrează importanța prezenței sale. Finalul ei este un moment de o mare forță, personajele renunță
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
umor. Trecându-i prin mână atâtea texte de teatru, clasice și moderne, ai fi putut să crezi că era ceea ce se numește 'un om de cultură'. Câtuși de puțin. Părea mai curând un meseriaș... un mașinist... un simplu regizor de culise... cine știe, vreun dulgher, vreun electrician, amestecat printre tehnicieni de acest tip. Un tehnician care, fiind tot timpul prezent la niște repetiții cu o piesă de Shakespreare, capătă deprinderile unor personaje, identificându-se cu ele. Nu mai contează că ești
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
cu frenezie: de peste tot, de la galeria populară, de la balcoanele lumii bune, de la parter, ropote puternice nu mai contenesc. M-a înfiorat!... Deși conflictul etern dintre bine și rău este atât de ieftin, estetic vorbind... (Morala, ca inamică). De câte ori pătrund în culisele unui teatru de la noi, nu pot să nu mă gândesc la un bordel. Totul e atât de sordid, de murdar, de provizoriu, infect... Este ceva din perdiția unei case de toleranță în atmosfera aceea histrionică. Până și mirosul fetid, amestecat
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
va ajunge să divorțeze, de acolo, și de cea de-a doua nevastă, care a pozat în Play-boy, în timp ce Miron Cozma cînta în corul deținuților din închisoare. Fracturarea PNTCD a ținut și ea prima pagină a ziarelor, cu detalii de culise și cu știri de scandal repetate, în perioada în care nu se știa unde se află PNȚCD-ul. Privatizarea Romtelecom cercetată în răspăr, cu audieri, a ținut și ea capul de afiș cîteva săptămîni, după care nu s-a mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
zilele de astăzi. N-ai Înțeles! Te-am privit și ascultat. Și-mi vine În minte figura unui coleg al nostru care, am aflat, ți-a fost chiar mentor: Valerie Floroiu. - Adevărat! A fost dușman al minciunii, al aranjamentelor de culise și al corupției. - Nu te contrazic. Vreau doar să te Întreb: Cu ce s-a ales? Zace În pământ. I-au mai rămas, Îndoliați și neajutorați, doi copii și o soție. - Îmi dau seama unde vreți să bateți, domnule Bleahu
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
amintește jocul de rugby, și nu crematoriul sau abatorul, așa cum sugerează unii comentatori nervoși de la București sau legați de București!) ar duce la concluzia că-i datorăm lui Tony Judt mulțumiri pentru precizia diagnosticelor și pentru dezvăluirea unor informații din culisele vieții internaționale - precum aceea a lipsei de chef a "eurocraților" de a primi România în UE. Imprudenții floretiști au făcut, însă, un transfer (psihanalizabil în cel mai înalt grad!) între informația furnizată de comentator și concluzia articolului său! Cine-o
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
Débats", curios și puțin contrariat de un succes atît de durabil și de răsunet internațional, a avut fericita idee de a-l provoca pe animatorul-vedetă la o serie de convorbiri, încercînd să-l facă să-și dezvăluie secretele, să deschidă culisele laboratorului său de creație. A rezultat o carte cuceritoare, optimistă, veselă, spontană, generoasă, după chipul și asemănarea eroului ei: Bernard Pivot Meseria de a citi Răspunsuri lui Pierre Nora. De la Apostrophes la Bouillon de culture (Editura Gallimard, 1990 și 2001
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
al Premiului Oscar căruia i se iartă orice. Chiar și refuzul de a prezenta filmul la vizionare. Christopher Walker irumpe în cadru ca un old hippie rătăcit în prezent și care și-a permis să nu filmeze litera scenariului ci... culisele platourilor, punîndu-le cineaștilor oglinda-n față. În tradiția fabulelor lui Capra și melodramelor lui Wilder, o comedie romantică ce realizează cu finețe reflectarea incisivă a muncii de creație cinematografică. Bineînțeles că acest lucru se face după chipul și asemănarea uzinei
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
Nu de mult, într-un week-end splendid de toamnă blîndă și tandră, o parte din redacția noastră a poposit la Brăila. Un oraș, și el, bîntuit de povești fabuloase, de o viață cosmopolită ce palpita și la vedere, și în culise. Am încercat să redescoperim ceva din alt timp. Pașii noștrii străbăteau străzile unui oraș-ruină, unui oraș traumatizat parcă de un bombardament. Strada Regală are, de-o parte și de alta, case cu o arhitectură cum nu multe poți să vezi
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
în apa lor. Cu nostalgia dezordinii planificate, în care, la adăpostul patern al liderilor neocomuniști de azi, pescuitorii în aceeași apă smîrcoasă prosperă gras, cu mimarea șmecherească a aderării la valorile de piață ale Occidentului, dar și cu persiflarea, în culise, a legilor proprietății, dezordinea este azi marca standard. Una congenitală. Calendarul de pe peretele atelierului din Armeană mă regalează, un an, cu imagini - înmărmuritoare prin acuratețe absolută - dintr-o Germanie peste care nu se cunoaște că a trecut tăvălugul ultimei istorii
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
decanului de vîrstă (tocmai a intrat în al patrulea sfert al propriului secol) și frecvența neslăbită a junilor maturizați (mediu cvadragenari) întrețin imaginea unei curse contra-cronometru care rămîne pasionantă, în ciuda variațiilor de tonus, cu subtilitățile reînnoite, recent, în Joc de culise al septuagenarului sau Marele Lebowsky al celor doi frați - ca să ne limităm la peliculele difuzate și la noi. În producțiile de ultimă oră, se mențin atît similitudinile unei școli (propensiunea epicului, aplombul ludic), cît și diferențele de accent sau coloratură
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
laudele exagerate aduse unui romancier care totuși înseamnă prea puțin în istoria recentă a literaturii noastre. Însă victima Roșioru este complet hipnotizată de marea personalitate pe care o descrie: "Verva lui îndrăcită are ceva de furtună într-o pădure ecuatorială: culisele vieții literare bucureștene, și nu mai puțin a celor politice, îi sînt la degetul mic." O calitate ținută la mare preț de scriitorimea română contemporană... Sînt citați diverși indivizi geniali (de care n-a auzit nimeni) însoțiți, inevitabil, de particula
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
și părul vâlvoi, care te împroșca cu scuipat când vorbea; și vorbea continuu, ca și străbunicul său din mileniul trecut, un critic literar pișcător ca un țânțar, de la care moștenise "gura spurcată" și o întreagă zestre de istorie literară de culise: adevărată enciclopedie de cazuri mărunte, cancanuri, scandaluri de presă, bârfe ordinare din lumea teatrală, intrigi machiavelice, epigrame și vorbe de duh ale scriitorilor etc. [...] Grecotei de formație filosofică aproximativă, vestit însă ca "demolator de sisteme", Xantuz era, într-un fel
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
cartea Andrei Șerbănescu are și o latură care ține de plăcerea lecturii: exemple surprinzătoare, bogate și la obiect, dar care fac deliciul multor pagini; chestionare și exerciții pe care cititorul, oricît de sceptic, este tentat să le rezolve; informații "de culise" despre elaborarea cărții și numeroase mises en abîme; stil degajat, punere în pagină atentă, sfaturi pe care le poate aplica oricine. Și, pentru că lectura pasivă e și ineficientă, dumneavoastră, personal, ce motive ați avea să (nu) citiți această carte? Andra
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
din unele țări africane), nu constituie deloc un titlu de glorie, fapt de asemenea explicat în cuprinsul romanului. Concomitent însă, în calitatea sa de "insider", autorul cărții livrează cititorului, recurgînd firește la discursul narativ, numeroase detalii cu caracter "confidențial" despre culisele saloanelor diplomatice. Thomas Prinz a fost realmente detașat la Ambasada Germană din București între anii 1993-1997. Între fapte și ficțiune, romanul său începe cu ilustra formulă conform căreia "orice asemănare a întîmplărilor și personajelor cărții cu situații și cu persoane
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
cu partidul la putere, aceștia se concurează nemilos, trăgînd fiecare în parte de sforile pe care le are la îndemînă. Dacă Bucureștiul e mare și aici se întîmplă prea multe, încît locuitorii Capitalei n-au timp să urmărească întîmplările din culisele vieții de partid pedeseriste, în țară lucrurile stau cu totul altfel. Așa cum pe vremea cînd țărăniștii se înfruntau, local, acesta era meciul politic despre care se discuta în capitalele de județ, scînteile care ies acum în partidul păstorit de Adrian
Maturitatea la partide by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16497_a_17822]
-
taumaturgică a necunoscutului: Doctorul nu-i lecuiește pe cei care-l cunosc" (Isus, Evanghelia după Toma, 36). * Medicul Cehov despre discreția impusă suferinței: "Nu-i auzim pe cei care suferă și ceea ce e teribil în viață se petrece undeva în culise. Totul e pașnic și tihnit, doar statisticile mute protestează". * Desincronizarea, prin suferință, a ființei de lucruri: Dacă suferi, înseamnă că ești în întîrziere față de lucruri. Te afli acolo unde ele nu mai sînt" (Valéry). * Ambiguitatea caldă (erotică!) a compromisului: "Tîrguiala
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]