4,021 matches
-
Pop BIBLIOTECA LUI HADRIANUS Aici - ne spune ghidul - a fost biblioteca împăratului Hadrianus, - și ne arată o livadă de măslini. Nu-mi pot da prea bine seama care dintre ei știe grecește, care latinește. Respir, se pare, un aer foarte cult, tot așa cum mă gândesc că pământul care acoperă un geniu mort trebuie să fie, da, cu mult mai inteligent decât cel aruncat în grabă peste multa prostime. Acum, însă, am un moment de, poate, vinovată slăbiciune. Sunt ispitit să fiu
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
profesie, nivel intelectual și statut social. Este chiar una dintre ocupațiunile lor preferate. Contaminantă ca o epidemie, această dispoziție este generală și sfîrșește prin a neliniști. Ioana și ceilalți intelectuali cugetă fin și subtil, dau chiar și citate, au referințe culte, dar tot cugetări morale produce, în felul lui, și șeful de post Oituz (ŤOmul e infractor din burta mă-siiť; Omul e parșiv: te fură cu ochii deschiși, te înșeală și în biserică, și te urăște numai să te vadă în
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
o sinceră și explicabilă aversiune: "Francezii - cu noul lor roman, cu teoriile privind textualismul, scriitura și antiliteratura - au omologat de fapt plictisul ca materie, scop și stil în proza modernă. Apar cu grămada, și la noi, scriitori foarte talentați și culți care scriu ca să scrie, croșetează, patinează artistic, experimentează. Nu pot să-mi dau seama cât de câștigați sunt acești autori în sinele lor: ei adaugă la întunericul și urâtul lumii încă o insulă de confuzie și haos, potențând stagnarea și
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
în 2004, și de volumul „Aesopicae”, în 2006, tip de literatură de sertar, ca și de volumul „Purtătorul de cruce”, în 2009, pentru care primește Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacău. În 2010, Gheorghe Andrei Neagu publică balada cultă „Nunta neagră”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Romanul „Arme și lopeți”, tipărit într-o primă ediție în 1995, tot la Editura Zedax, este cartea în care prozatorul Gheorghe Andrei Neagu scrie o literatură de contrast, pe un portativ
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
dar în mare măsură se manifestă de o manieră implicită și indirectă. Unii cred că nu se pune problema dependenței de un autor pe care nu l-ai citit; este o naivitate. Dar este o mare diferență între un scriitor cult, care poate monitoriza o parte destul de mare a acestei dependențe, o poate ține sub control, și un scriitor mai puțin cult, care nu poate urmări acest proces, nu este în stare să conștientizeze dependențele în care se află angrenat. De
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
un autor pe care nu l-ai citit; este o naivitate. Dar este o mare diferență între un scriitor cult, care poate monitoriza o parte destul de mare a acestei dependențe, o poate ține sub control, și un scriitor mai puțin cult, care nu poate urmări acest proces, nu este în stare să conștientizeze dependențele în care se află angrenat. De fapt, nu se pune numai problema dependenței de alți scriitori, ci în general a modului în care un scriitor este marcat
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
acestui avânt originar, ce și-a prezervat menirea plasării limbajului muzical pe o orbită atotcuprinzătoare, într-un anume fel incomensurabilă. Făptașe au fost o soprană și o mezzo-soprană, amândouă convinse că întreprind un act recuperator, navigând temerar în amontele muzicii culte. Totul săvârșit în spiritul și în litera partiturilor restituite de niște peregrini cu bagajele minuțios pregătite pentru "un voyage musical pour deux voix a^cappella". Lucie Jolivet este licențiată în meuzicologie la Universitatea Paris 8, dar și în canto la
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
pe Nero. Alții au supraviețuit. Cum Istoriile lui Tacit nu s-au păstrat în întregime, nu știm ce răspuns va fi dat Vespasian la cererea de desecretizare a arhivelor. Povestea celui mai detestat delator al lui Nero, altminteri un personaj cult și inteligent, Eprius Marcellus, poate fi reconstituită din alte surse și este instructivă. El supraviețuiește "revoluției", ba chiar face carieră în vremea lui Vespasian, fiind numit guvernator al Asiei și chiar și consul. Ceva trebuie să-l fi deranjat puternic
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
de fiecare dată, cât de mare este golul informației - lipsa materialelor de propagandă chiar generală și, În special, lipsa traducerilor credibile. Prin ce ne facem cunoscuți? Poate că este complexul de inferioritate al unei culturi mici ( În sensul de „cultura culta'), apărută târziu și exprimată Într-o limbă „folclorică', din care cauza recurgem mereu la un pat a lui Procust, valorile noastre indiscutabile fiind În permanență judecate prin prisma acceptabilității lor de către străini. Adică, un argument mercantil de ce se caută, care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Acțiunea cea mai comună petrecută în acel spațiu fiind bătaia, gestul de a ieși pe interval (sau la bătaie) are, simbolic, valoarea de provocare... Are loc astfel (ca și în cazul adjectivului penal) un proces interesant de pătrundere a neologismelor culte în lexicul și frazeologia argotică, prin intermediul limbajului juridic sau administrativ cu care deținuții vin în contact. Cuvintele închisorii sînt folosite de argotizanți, prin extindere, și în afara ei, în spații publice considerate, în mod similar, de recluziune și constrîngere (armata, școala
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
de a modifica mai vechile împrumuturi din franceză, apropiindu-le - formal și semantic - de noile repere, de standardele modei englezești și internaționale. E vorba, ca de atîtea alte ori, de cuvinte prezente în multe limbi europene, pentru că provin din latina cultă: în cazul de față, din latinescul editor, de la verbul edere "a da la lumină; a produce". Prezent ca termen cult în limbile romanice, cuvîntul a fost preluat și de engleză, în care s-au dezvoltat, mai ales în perioada contemporană
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
și internaționale. E vorba, ca de atîtea alte ori, de cuvinte prezente în multe limbi europene, pentru că provin din latina cultă: în cazul de față, din latinescul editor, de la verbul edere "a da la lumină; a produce". Prezent ca termen cult în limbile romanice, cuvîntul a fost preluat și de engleză, în care s-au dezvoltat, mai ales în perioada contemporană, sensuri suplimentare, retransmise prin calc limbilor romanice. În italiană, toleranța față de împrumuturi a dus la apariția unui cuvînt nou: alături de
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
fiecare centru universitar de pe întinsul Germaniei. Punerea în efigie statuară a acestui om nu ar face decît să spună, în altă formă, ceea ce comentatorii au spus-o mereu: că, prin cărțile lui, Heidegger a reușit să-i convertească pe locuitorii culți ai planetei la limba germană. Este misionarul a cărui operă a împins cultul acestei limbi pînă la pragul neverosimil al fascinației universale. Și tocmai de aceea nimeni, în secolul XX, nu a contribuit mai mult la răspîndirea ei în lume
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
de studenți ai Universității din Leipzig proveniți din orașe ucrainene, în secolul 19, și mai ales un expozeu al directorului Arhivei "Bartók" de la Budapesta, László Vikárius. Exemplele alese pentru a ilustra în ce fel a valorificat Bartók în muzica sa "cultă" melodii foclorice culese din Ucraina au fost mai mult decât elocvente. E adevărat, având la dispoziție înregistrări vechi de aproape 100 de ani, pe cilindri de ceară acum "digitalizați", simplul fapt de a le prezenta este impresionant, chiar emoționant. Spiritul
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
și simplu un conservator care a făcut multe afirmații pour épater le bourgeois, pentru a provoca mici scandaluri. Cred că este scriitorul cel mai mare pe care l-a produs această țară. Ca persoană, era foarte amabil, foarte natural, foarte cult și foarte modest. Înaintea interviului, îmi aduc aminte că i-am telefonat așteptându-mă ca o secretară să planifice întâlnirea pentru o dată îndepărtată. Cineva mi-a răspuns și am cerut să vorbesc cu domnul Borges. "Sunt Borges." "Vai, maestre..." Nu
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
fragmentelor celor 7 părți componente, ca și în stabilirea titlului i-a stat alături, ca în multe ocazii similare, soția sa, căreia îi este dedicată lucrarea. Ștefan Niculescu și-a făcut din "eterna reîntoarcere" la origini - fie ele de expresie cultă, europeană, primitiv-ritualică ori de tradiție bizantină - principiul călăuzitor și înnoitor al propriului act de creație, al propriei existențe. Această "nostalgie" implică, după modelul Jung-Eliade, investigarea pluralității surselor, tradusă în muzică prin polifonie - descinsă, la rându-i, din plurivocalitatea medievală. Or
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
în 1932, la apariția volumului II de Memorii, E. Lovinescu își dădea seama că această explicație e parțială: "Reacțiunile imediate, actele reflexe, ideile curente sunt, negreșit, determinate de temperament, dar, în afară de această floră instinctuală la îndemâna oricui și esențială primitivului, omul cult, cugetătorul se poate ridica deasupra temperamentului său în elaborații ideologice neizvorâte din solul afectiv, ci contrariidu-l chiar, prin posibilitatea bovarică a individului de a concepe și a se concepe altfel" (în cap. XXXV). Dacă la începuturile sale criticul E. Lovinescu
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
enervanți. În sfîrșit, moldovenii fac haz la ei acasă de tot ceea ce li se pune în spate, fiind singurii care au o atitudine fundamental pozitivă asupra coeziunii naționale. Apropo de aceste prostii regionaliste: înainte de unirea lui Cuza, moldovenii, boieroși și culți, aveau o părere proastă despre incultura și lipsa de civilizație a regățenilor. De altfel, după Unire, Bucureștiul a fost literalmente colonizat de reprezentanții elitei Moldovei. O deplasare care a sărăcit pentru moment, mișcarea intelectuală a Iașiului, încît cei care au
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
neapărat traduse (de oricine), nu-mi vine nimic în minte. Poate doar Finnegan's Wake al lui Joyce, din pură curiozitate. Ar fi interesant de văzut cine se încumetă la așa ceva. Cititul și nesimțirea se exclud? Aveți exemple de nesimțire... cultă? Sau culturalizată? Nu se exclud și chiar pot să coexiste pașnic. Statistic, probabil că nesimțiții care nu citesc sunt mai mulți decât cei care citesc. Contactul cu cartea te cizelează, te face să arăți și să te porți altfel, dar
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
te porți altfel, dar nimic mai mult. Cititul nu aduce o garanție a bunei-cuviințe sau a bunului-simț. Te mobilează, fără să țină locul celor șapte ani de-acasă. Așa se explică prezența multor nesimțiți cu școală, mai degrabă culturalizați decât culți. Unii se manifestă larg în spațiul public. Îi vedem la televizor, îi auzim la radio, îi găsim prin ziare și ne dăm seama că, în cazul lor, cititul a pierdut lupta cu nesimțirea. Simpla fluturare a diplomelor sau a titlurilor
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
fel și Ministerul Artelor ?”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, loc. cit.; footnote> Eminescologul amintește o conferință a lui Breazul - Muzica în politica culturii - remarcând „documentația specialistului, competența cu care conferențiarul a tratat dificila problemă a discordanței dintre folclorul muzical și creația cultă”, conchizând: „Grație arhivei fonogramice vom putea avea de acum înainte pus tezaurul nostru muzical la adăpostul tuturor capriciilor, fie ale oamenilor, fie ale timpului”<footnote Perpessicius - Arhiva Fonogramică; în: Cuvântul, București, An IV, nr. 1095, 12 mai 1928, p. 1
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
întocmită de G(eorge) Breazul, cu desene de Demian, București, Editura Fundației Culturale Române, Scrisul Românesc, 1993. p. 479. footnote> Un alt merit al lui George Breazul îl constituie aplicarea metodei comparatiste la muzica populară, aceasta extinzându-se de la creația cultă la cea populară, de la forme ample până la structurile motivelor muzicale, melodice sau ritmice. De altfel, etnomuzicologul român făcea, în 1935, o propunere îndrăzneață de întemeiere a unei arhive fonogramice a popoarelor din Balcani. Nu trebuie uitate prezentările folclorului românesc făcute
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu preia „decât ceea ce se potrivește firii sale”; - în opoziție cu teoriile ce neagă posibilitățile de a determina trăsăturile specifice ale muzicii unui popor, Breazul scrie: „Substratul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
culturii generale și a dezvoltării personalității elevilor, urmând să se întemeieze pe „trei categorii de bunuri muzicale (...) din care urmează să descoperim și să alegem valorile educative: I - producțiile muzicale ale copilului, II - muzica populară, III - operele de artă muzicală cultă” . Pedagogul sublinia că la timpul lui era neglijată însăși creația copiilor, folclorul lor, în pofida faptului că el reprezintă un solid teren pentru „cercetarea sufletului muzical al copilului”, cântecele din folclorul copiilor fiind „obiectivări ale muzicalității puiului de român”, necesare pentru
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Ențiklopedia, 1966; footnote>, Szabolczi, Bence - Tóth, Aladár<footnote Szabolczi, Bence - Tóth, Aladár - Zenei Lexikon, I, Budapesta, 1965, p. 394; footnote>etc. La unele dintre aceste enciclopedii va deveni colaborator, semnând în ele date despre muzica românească de factură populară și cultă, acțiune continuată apoi de discipolii săi. Se vor adăuga articolele, studiile, recenziile lucrărilor lui George Breazul, publicate de reviste europene de prestigiu, semnate de: Erich H. Müller von Asow, Josef Bartoš, Paul Bekker, Ernest Closson, F. J. Fétis, Amedée Gastoué
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]