4,292 matches
-
înglobează mai multe niveluri de semnificație, reciclează o cantitate însemnată de clișee narative, se bazează pe o informație mitologică, istorică și teologică demnă de invidiat, pe scurt îndeplinește toate condițiile pentru a deveni un best-seller, fără a displăcea nici publicului cultivat, fie acesta oricît de elitist. Scriitorul italian știe exact cum să întrețină suspansul, dozează cu grijă elementele de senzațional și mostrele de erudiție, adoptă mecanismele literaturii de consum, dar face din cînd în cînd cu ochiul cititorului avizat, știe să
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
să vorbesc și să citesc franțuzește la o vîrstă fragedă, sub influența familiei, cred că literatura germană mi-a fost prima botezare întru iluzia lecturii textului, ori numai a ascultării lui, fiindcă guvernanta noastră, Katti Glantz, era o săsoiacă destul de cultivată, din Apoldul-de-Sus. Astfel că, cel puțin la început, am avut mai mult parte de Grimmsmärchen ori Karl May decît de Jules Renard sau La Comtesse de Segur... Tata, medic și el, era pasionat de Zweig și Curzio Malaparte. E drept
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
liderii Uniunii Scriitorilor, în cap cu Zaharia Stancu, E. Jebeleanu, A.E. Baconsky și alții. Cu acel prilej s-a referit Ceaușescu, în replică, la atitudinile "ciocoiești" ale scriitorilor, fiindcă Jebeleanu îi spusese că, după părerea lui, un țăran, insuficient cultivat, nu înțelege cu adevărat Miorița. Extraordinar a fost Baconsky. Nu cred ca urechile secretarului general al PCR să mai fi auzit ce au auzit atunci de la poetul Cadavrelor în vid. întîlnirea n-a rămas fără rezultat. Tezele nu s-au
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
realizator de emisiunide radio; autorul unuia dintre cele mai apreciate dicționare de interpreți, în care a extins mult geografia muzicală a Europei spre Est și încă de la prima ediție din 1982 a acordat un spațiu generos artiștilor români. Sensibilitatea sa cultivată i-a dezvăluit pe străzile amorfe ale Bucureștiului urmele "micului Paris" despre care îi vorbise prietenul său Marcel Mihalovici și a descoperit consonanțe ascunse între limba română și o anume specificitate a ductului muzicii enesciene. Este o muzică de care
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
frunte ci, deopotrivă, în mediile diplomatice și ale oamenilor politici din cîteva capitale europene. Femeie de lume și de spirit, avusese numeroase și variate legături amoroase, printre care, chiar în preajma războiului, una - notorie - cu Kronprințul Germaniei. Era peste tot căutată, cultivată, la curent cu mai toate secretele politice ale zeilor, de la prim-miniștri la diplomați. S-a spus despre ea că a fost și spioană, ipoteză în care cred. Dar, sînt sigur, o făcea cu o anume "sportivitate" a meseriei și
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
generoase, mai îmbibate de mirosul profesiunii lor. Prea puțini sînt cei cărora le pasă, îi doare, visează sau regretă. Despre prietenii, aproape că nu mai putem vorbi. Despre interes și interese, din plin! Minciuna este, iarăși, la mare preț, căutată, cultivată, îngrășată cu vorbe dulci și măguleli. Ea ține loc, primejdios, de criterii, de balanțe echilibrate, de rigoare, de ceea ce ar trebui să rămînă în istorie. E zgomot mult, dar nu se întîmplă mare lucru. Anul 2001 mi-a revelat o
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
de la Polirom sau Humanitas, este ,,văzută" de un procent infim din cititorii unui ziar de mare tiraj; acel procent se află foarte aproape de numărul de cititori ai unui periodic cultural, ca al nostru. R.l. reflectă opțiunile unui grup de cititori cultivați și care, de exemplu, lucrează pe computer, sau posedă carduri bancare, așa încît reclame precum cele din domeniul informatic ori bancar își găsesc în R.l. cititorii ideali. Eu cred că reclama are și o sferă calitativă, nu doar una cantitativă
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
cărțile, știu suficient de mult pentru a fi mediatorul între ignoranța unora - care nu așteaptă decît să afle - și cunoștințele celorlalți - care abia așteaptă să le transmită. O emisiune reușită este aceea după care telespectatorii fiind mai bine informați, mai cultivați, mai puțin ignoranți decît înainte, simt nevoia irezistibilă de a ști și mai mult cumpărînd și citind cărțile despre care s-a vorbit timp de o oră și un sfert. Dacă cel ce întreabă nu a citit cărțile, dacă pune
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
sau de Ballantine's Finest, celui care îmi poate cita un singur text de referință al lui conu'Alecu, pentru un anumit domeniu. Să mă duc la textul acela fiindcă știu că pot rezolva o anumită problemă. Spiritual, monden, evident cultivat, răspunde la toate problemele. Se poate pune uneori și întrebarea dacă are doar lecturi, nu și studii". "Text de referință", "a răspunde la toate problemele", "studii" iar nu biete "lecturi" alcătuiesc stafidele cozonacului ideatic cu care ne tratează, magnanim, dl
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
erotica lui Eminescu, aici Lovinescu avea dreptate în răspunsul său către Călinescu. E știut că Maiorescu le-a dat Kremnitzilor ideea de a-l angaja pe poetul devenit gazetar să-i dea lecții de limba română lui Mite. Aceasta, femeie cultivată și vag literată (mai tîrziu îi va redacta - adică îi va scrie - Regelui Carol I memoriile sale), participantă la ședințele Junimii bucureștene, nu știa bine limba română. Eminescu o vizita bisăptămînal, conversînd, în nemțește dar, mai ales, în românește, pe
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
poetul Melancoliei pe care imaginația sa îl ridicase deasupra tuturor". Cînd, mai tîrziu, îl cunoscuse îndeaproape și îl tradusese în nemțește, simțise încolțindu-i otrava dulce a iubirii. Pe Carp poetul nu-l agrea, pentru boieria lui țîfnoasă care, deși cultivat, nu înțelegea arta și, mai ales, poezia. Și, evident, nu-i împărtășea, într-o convorbire din salonul Kremnitzilor, opiniile (care erau și ale lui Maiorescu) în dezbaterile Parlamentului în chestiunea revizuirii articolului 7 din Constituție în problema încetățenirii evreilor, poetul
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
meșteșugul e în delăsare. Îl cuprinde dorul de ducă. Înainte de a pleca are norocul să găsească un concetățean, scamator ce-și spunea "Moldova Verde" care - mirare! - îi dă răspunsul pe care îl tot căutase amarnic. A doua zi, împreună cu scamatorul cultivat, părăsește Damascul. Ajunge la Sfîntul Munte, unde dă peste un călugăr care - uimire! - rostea în extaz versuri păgîne. Era un român ajuns monah la Athos. Se apropie de starețul unei mici mănăstiri, dar are nefericirea să descopere că e homosexual
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
încît încă mai poate provoca atacuri violente de lăcomie. Și alte romane de succes au folosit din plin hămesirea și sunt doldora de rețete culinare sau de visuri despre de-ale gurii. În romanele dumneavoastră numărul personajelor feminine complexe, subtile, cultivate și pline de viață - aș putea adăuga chiar, șturlubatice, pentru că păreți să vă placă făpturile șturlubatice - depășește cu mult numărul personajelor masculine echivalente (personajele masculine sînt, mai degrabă, rigide, fără trăiri zguduitoare). Ce să înțelegem de aici? Că nu-mi
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
personaj, scriitorul Radu Novac, care în toamna lui 1936 i-a împrumutat casa lui de la Neamț, pentru a se odihni și reface după o campanie diplomatică istovitoare: " În primul rând că era cultivat: nu citit, cum sunt românii, ci veritabil cultivat, era rafinat și profund serios în același timp și ironia lui, cum i-am zis odată, părea să vină direct de la dracu', nu ironiza decât lucrurile esențiale, alea care ne fac să ne pierdem somnul. Pe urmă, era bolnav, nu
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
Dacă nu și-ar fi povestit, la beție, viața, Protasov n-ar fi devenit un cadavru viu și n-ar fi tulburat liniștea familiei sale. În orice caz, el n-a dorit asta. E în fond un om generos, bun, cultivat. Doar că nu poate da vieții lui un rost și, deși își iubește soția, o părăsește ca s-o dezlege de orice obligație, de el însuși, care-i este povară, crezînd că așa o face fericită. În spectacolul de la Teatrul
Singur printre actori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16236_a_17561]
-
cheremul gratuității și al tendenționismelor. * O veritabilă inteligență nu expulzează sentimentul, ci-l imită prin insondabil. * O creație începe prin ea însăși și sfîrșește prin stil. Sau, chiar mai rău, prin manieră. * Orice înscenare are o tentă de frivolitate. Stilurile cultivate deliberat constituie teatrele literaturii. * Să-i fie dat oare detaliului a se salva printr-un strop de autenticitate iar ansamblului printr-un pic de cabotinism? * Germenele creației: o infidelitate generoasă, răscumpărătoare. * A fi răbdător în reflecție și nerăbdător (fulgurant) în
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
Alex. Ștefănescu O memorie cultivată Pentru un cunoscător al literaturii române, volumul de memorii Timpul ce ni s-a dat de Annie Bentoiu este o revelație. Clarviziunea memorialistei, talentul ei literar de mare clasă și mai ales noblețea - de neîntâlnit în societatea noastră de azi
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
răspunde funcției estetice definite istoric, ci transmite emoții pertinente în configurația ulterioară a lumii sociale. În acest sens moștenirea istorică proprie nu numai că devine inutilă, dar este considerată și dăunătoare, atît prin conținutul operelor cît și prin varietatea sentimentelor cultivate. În bună parte putem susține că literatura nu renunță la funcția estetică în perioada comunistă, ci doar că își redefinește repertoriul de sentimente legitime prin simplificarea și infantilizarea lui. Ea își propune inventarea unei sensibilități proprie omului nou, membru al
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
în România, a trecut prin incidentul amoros cu Elena Văcărescu, încurajat vinovat de regina Elisabeta (Carmen Sylva) dar repede și iritat lichidat de regele Carol I. În decembrie 1892 se căsătorește cu principesa Maria (din casa regală britanică), femeie frumoasă, cultivată, talentată și înzestrată cu simț politic. Ferdinand își intră în rolul de principe, urcă treptele militare române pînă la rangul de general și are parte de veghea atentă și neînduplecată a unchiului său, regele Carol. În memoriile sale, regina Maria
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
Mircea Mihăieș Așadar, cele mai negre previziuni s-au adeverit. România s-a prăvălit din bovarismul pro-european, cu grijă cultivat ani în șir, în băltoaca securismului și a comunismului. Aproape că nu mai are rost să ne întrebăm cum s-a ajuns aici, pentru că, am observat, cu cât reprezentanții societății civile pun mai abiutir mâna pe rănile țării, cu atât
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
fost un vizionar, un făuritor de realități noi menite să asigure o mai bună dezvoltare a civilizației greco-romane și nu un strașnic apărător al unor formule anacronice și reacționare, așa cum a rămas Ion Iliescu, iar Bibulus era un senator roman cultivat, de bun simț, cu un talent literar apreciat de Cicero însuși. Impresia pe care cei doi probabil viitori consuli pesediști se străduiesc s-o încetățenească de lungă vreme, și nu numai ei, este că România a devenit politicește o țară
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
veche, de pildă, dar n-a reușit să citească textele clasicilor elini în original (din notele manuscrise se vede că el a utilizat un manual care preconiza pronunțarea reuhliniană). Călinescu a formulat și în această privință o concluzie definitivă: "foarte cultivat ca poet. Eminescu n-a fost un monstrum eruditionis". Cu toate acestea Eminescu a încetat să fie un simplu poet: el a devenit un mit. Maiorescu spusese cu intuiția sigură care-l caracteriza "Pe cât se poate omenește prevedea, literatura poetică
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
întru mântuire). Realitatea, însă, e nemiloasă. Mai toate, dacă nu chiar toate tentativele lor de a-și ameliora, necum de a-și învinge soarta eșuează. Personajul emblematic, purtător de sens, și de mesaj, este o femeie tânără, frumoasă, inteligentă și cultivată, Corina. Pe fondul unei traume din copilărie (în absența ambilor părinți, a fost crescută de bunică), ea ne apare, mai întâi, drept o victimă a conflictului dintre feminitate și maternitate. Îndrăgostită de Tudor, se căsătorește, totuși, pentru a putea deveni
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
orice ai face, ești tratat ca o umbră", zice Răzvan Rădulescu. Probabil că și regizorul se simte tratat tot ca o umbră. Poate ar fi bine să le-o spunem: nu sînteți niște umbre, domnilor! Sînteți niște oameni talentați și cultivați, aflați "doar" într-un moment nepotrivit, într-un loc nepotrivit. În care, de prea multe ori, nu numai cinema-ul ar fi de reinventat.
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
cu personalitatea încă neformată, oscilează între pulsiuni antinomice, de cruzimi nemiloase și duioșii puerile. E, evident, un adolescent bîntuit de căutări erotice, năzuind spre izbîndă carnală, cum, de fapt, își ascunde infantilismul, prin comportament voit cinic și răutăți crude intens cultivate. Obiectul ironiei sale constant sălbatice e unchiul său Tololoi, un bonom ridicol în manifestări, care, cultivînd istoria, tot anunță obținerea iminentă a unui doctorat, mereu amînat. "Inestetic, notează autorul, era Tololoi în păreri, în înfățișare, dar mai ales în felul
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]