336 matches
-
ingredientul) absolut al Îmbunătățirii statutului profesional. Explicația rezidă În importanța pe care o dobândește cultura În comunism ca vehicul al inoculării ideologiei. Imperativele diseminării propagandistice a liniei Partidului și continuele schimbări sociale provocate chiar de aplicarea pe scară largă a „culturalizării” obligă la redefinirea În permanență a unui aparat care, lucrând cu informația (capilarizată până la nivel sătesc), are nevoie de filtre eficiente, dar și de emițători specializați. În consecință, cenzura Își ocultează și Își dublează proprietățile strict restrictive prin virtuțile productive
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
balanță Legea Învățământului a lui Haret, preocuparea pentru „educația omului întreg, fizic, intelectual, moral, religios, estetic” cu ceea ce devenise sistemul de învățământ, mimetic și dirijat, în ultimii ani. Mă mai gândeam că nu va rămâne fără efect cunoașterea operei de culturalizare, întreprinsă de universitatea interbelică, prin Extensiunea Universitară sau cea realizată prin Serviciul Social întemeiat de D. Gusti. Educația socială nefiind încă bine cunoscută, socoteam că o prezentare a obiectivelor Școlilor Superioare Țărănești, a Cooperației școlare, mișcări care au încercat să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Lucrarea Educație și cultură a cunoscut trei ediții în perioada interbelică (1928, 1933, 1936) și o a patra, cu un studiu introductiv de Ion Gh. Stanciu, în anii noștri (1972). Partea a treia a acestui dens studiu este dedicată problemei culturalizării, a progresului social prin cultură. El a așezat factorul cultural la baza rezolvării tuturor problemelor economice, sociale, morale ale societății. „Problema culturalizării” izvorăște, credea pedagogul român, din „ideea despre rolul social al educației”. Precursori ai acestei orientări valorice, scria G.G.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de Ion Gh. Stanciu, în anii noștri (1972). Partea a treia a acestui dens studiu este dedicată problemei culturalizării, a progresului social prin cultură. El a așezat factorul cultural la baza rezolvării tuturor problemelor economice, sociale, morale ale societății. „Problema culturalizării” izvorăște, credea pedagogul român, din „ideea despre rolul social al educației”. Precursori ai acestei orientări valorice, scria G.G. Antonescu, sunt Comenius (educația „pentru toată lumea”), Rousseau („transformarea radicală a societății” prin educație), Pestalozzi (educația condiționează progresul), Spiru Haret, pentru care școala
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
orientări valorice, scria G.G. Antonescu, sunt Comenius (educația „pentru toată lumea”), Rousseau („transformarea radicală a societății” prin educație), Pestalozzi (educația condiționează progresul), Spiru Haret, pentru care școala este cel dintâi mijloc de acțiune în educația social-economică. Soluția lui G.G. Antonescu este culturalizarea maselor la sate, „influența sistematică și stăruitoare, printr-o activitate continuă, unitară și perseverentă” a intelectualilor satului (învățătorul, preotul) care sunt îndemnați să organizeze cursuri, cicluri de prelegeri în „domeniul culturii generale sau profesionale”. Această „ofensivă culturală”, spera, va ridica
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
școli și universități (prin extensiunile școlare și universitare) - un proiect de politică culturală care, atunci, era dificil de realizat, deși constituia o soluție eficientă. Între preocupările de pedagogie socială ale lui G.G. Antonescu mai trebuie consemnată și lucrarea Pestalozzi și culturalizarea poporului, publicată în 1936, în care se scot în evidență unele idei pestalozziene, deplin valorificate de pedagogia modernă: rolul social al educației („o societate lipsită de cultură intelectuală și morală e tot atât de departe de idealul umanității ca și un individ
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ridica la bunăstarea și la gradul de cultură pe care îl merită, prin marile însușiri pe care le are”. Pentru sociologul român, crede unul dintre comentatorii săi, pedagogia este „o teorie a unei acțiuni cultural-școlare... o teorie a acțiunii de culturalizare a tineretului matur - andragogia sau pedagogia culturii - și o teorie a acțiunii școlare...” (Nicolau, 1970). El a făcut cu precădere o „pedagogie sociologică a culturii”, preocuparea sa centrală fiind „educația poporului”. Principiile pedagogiei gustiene pot fi sistematizate astfel: a) cunoașterea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
educației spre „muncă” și „viață” face din S. Mehedinți un precursor al pedagogiei sociale moderne. Pedagogia socială interbelică, putem spune acum, după acest tur de orizont, s-a caracterizat prin câteva opțiuni esențiale: educația socială înseamnă o operă sistematică de culturalizare a maselor, îndeosebi a celor din mediul rural; intelectualii sunt datori să aducă flacăra culturii în lumea satului; personalitatea se realizează prin muncă creatoare și profesiune, demersul educativ trebuie îndreptat deci spre formarea unor personalități active, creatoare, articulate cerințelor sociale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
formare și promovare personală într-o societate care va oferi posibilitatea fiecărui individ să trăiască plenar, să trăiască frumos. Educația adulților este deci cauza întregii societăți. Ștefan Bârsănescu (1968) o considera, de pe această poziție, ca fiind „etajul al treilea al culturalizării omului, alături de școală și universitate”, adică un proces de formare ideologică și politică, de extindere a orizontului cultural și profesional, de intensificare a vieții interioare a adultului. Mulți dintre cercetătorii domeniului consideră că pedagogia este chemată să lichideze discontinuitatea - nejustificată
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și se preconiza înființarea de școli profesionale, „școli pentru meseriași” (Ștefan, 1967). În 1992, la 5 iulie, Societatea a fost reînființată ca asociație de educație și cultură cu caracter obștesc, apolitică și independentă, propunându-și următoarele scopuri: să contribuie la culturalizarea și educarea comunităților locale ale poporului român, în special din mediul rural, pentru însușirea și exprimarea valorilor naționale și europene, a spiritului identității și solidarității naționale; să stimuleze cunoașterea drepturilor și a obligațiilor cetățenești, pentru formarea caracterelor integre, responsabile; să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe următoarele idei: înlocuirea liceului clasic printr-un liceu unic cu secțiile reală, modernă și clasică, urmărind educarea elevilor în spirit realist-științific; organizarea învățământului profesional în spirit practic și strâns legat de nevoile economiei românești; înfăptuirea unei mari opere de culturalizare a poporului și punerea în lumină a valorilor culturii noastre; dezvoltarea cooperației sătești; reorganizarea școlilor normale pentru formarea unui învățător legat de realitățile și aspirațiile satului românesc (Bârsănescu, 1984). Universitatea, în concepția sa, trebuia să devină un înalt centru cultural
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu celelalte categorii sociale.” (Stoian, 1938, p.57) Poporul are nevoie de o școală a sa, care să-i completeze instrucția inițială, să-l pregătească pentru viața și munca sa. Principiul „localismului educativ”, care a orientat atunci opera pedagogică de culturalizare, cerea o adaptare a școlii la viața social-economică a participanților, „o întoarcere la viață și realitate”, un „contract cu pământul” ( Stoian, 1932, p. 13). Necesitatea școlilor pentru cultivarea celor defavorizați, a țăranilor îndeosebi, era reclamată - în primul rând - de insuficiența
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
finalul poeziei lui Arghezi, nu sunt marcate prin semnele citării, ceea ce este specific intertextualității. Poezia poate fi „citită“ și cu o altă grilă de semnificații, ca o paro die a liricii proletcultiste care elogia „victoriile socialismului“, electrificarea satelor, mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
folosite bicicletele și motocicletele atît pentru transport dar și ca mijloc de recreere. A apărut și primul autoturism În gospodăria lui İpolit Crăciun. În timpul regimului socialist apare Cooperativa de consum care punea la dispoziția cetățeanului alimente și haine. Mijlocul de culturalizare În regimul comunist sînt reprezentate de ziare și cărți. Apare radioul și televizorul. Locuitorii satului se ocupau cu mineritul și agricultura. Vechea Îmbrăcăminte consta la bărbați, din nădragi de dimie albă, simpli sau Împodobiți cu gîtane cu 3, 5, 7
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se mută la București și revista Convorbiri literare; perioada are un caracter preponderent universitar-academic, prin activitatea de cercetare în domeniul umanist. Obiectivele Junimii: răspândirea spiritului creativ; încurajarea literaturii naționale; sublinierea originalității culturii și literaturii române; crearea și impunerea valorilor naționale; culturalizarea maselor; unificarea limbii române literare. Titu Maiorescu avea o cultură solidă, din mai multe domenii: literară, culturală, estetică, filosofie. El a fost îndrumător cultural în epocă, a pus bazele criticii literare românești printr-o serie de lucrări importante: O cercetare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scriitori din Iași se întâlneau o dată pe săptămână și purtau discuții pe teme culturale, citeau fragmente din opere pe care apoi le discutau cu foarte multă seriozitate. Societatea Junimea s-a fondat la 1 martie 1863 și avea ca scop: culturalizarea maselor printr-o serie de conferințe numite „prelecțiuni populare-; aceste conferințe erau susținute de către membrii fondatori și aveau diferite teme: de religie, astronomie, folclor, filozofie. Promovarea unei literaturi naționale de calitate, elaborarea unei antologii de poezie și proză românească. Pentru
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ține de valorificarea diferitelor sisteme și niveluri de semnificații ale reprezentării femeii pariziene. Discursul Parisului și al Parizienei este o istorie cu o complexitate în progresie a formelor de reprezentare. Însăși epoca modernă se caracterizează printr-o istorizare, socializare și culturalizare a reprezentării, în urma faptului că literatura și artele devin din ce in ce mai mult expresii ale societății. Proiectul acestui studiu rezidă în înscrierea unui element fundamental al structurii românești personajul în problematică reprezentării. Reprezentarea Parizienei tinde spre o osmoza între ideologie și poezie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
însă atenția asupra unor chestiuni esențiale în analiza și înțelegerea societății contemporane 194. Aparent apărător al ideilor de stânga, potrivit cărora capitalismul poartă vina fenomenului raționalizării în epoca post-fordistă, iar mcdonaldizarea servește interesele capitalului multinațional, Ritzer pornește un atac împotiva culturalizării de masă, considerând-o dăunătoare în virtutea tendinței ei către uniformizare. Cu toate acestea, succesul fără precedent al fast-food-ului american în țările europene și asiatice cu bucătărie tradițională se explică, desigur, și prin alte rațiuni decât prin simpla acceptare a efectelor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
primejdios, o asemenea veste? De multe ori, astăzi, se cade în păcatul de a crede despre aceste "prelecțiuni populare" că ar fi avut un nimb pronunțat de generalitate, că ar fi reprezentat un demers eminamente exoteric și că procesele de culturalizare în masă din perioada comunismului și-ar afla rădăcinile în astfel de gesturi socio-culturale. O eroare ce provine, probabil, din înțelegerea distorsionată a acelui "popular" din sintagma buclucașă. Parcurgând, însă, lista prelecțiunilor de-a lungul numeroșilor ani în care ele
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în cadrul organizației/instituției? 7.2. Ce rol are organizația/instituția dvs. în viața culturală locală (craioveană) și regională? Care sunt principalele funcții culturale ale instituției dvs.? Obiective: • Căror nevoi culturale trebuie să răspundă • Participarea instituției la procesul de socializare și culturalizare 7.3. Care sunt cele mai reprezentative realizări ale dvs. în viața culturală a Craiovei? Care sunt efectele muncii dvs. asupra vieții culturale din Craiova? 7.4. Care este receptivitatea oamenilor din Craiova față de evenimentele și activitățile organizate de instituția
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
INSTITUȚIONALE (10 MIN) Obiective: • Evidențierea funcțiilor culturale ale instituțiilor cercetate • Stabilirea dificultăților organizaționale • Identificarea realizărilor instituționale culturale 8.1. Care sunt principalele funcții culturale ale instituției dvs.? • Căror nevoi culturale trebuie să răspundă • Participarea instituției la procesul de socializare și culturalizare 8.2. Care este receptivitatea oamenilor din Sibiu față de evenimentele și activitățile organizate de instituția dvs.? • Gradul de interes și de participare a sibienilor 8.3. Ce strategii folosiți pentru a avea un impact cultural mai mare asupra Sibiului? • Strategii
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și abilităților necesare pentru a supraviețui și a concura pe piața muncii. E2. Contribuie la dezvoltarea potențialului psihologic individual. E3. Contribuie la dezvoltarea relațiilor sociale interumane. E4. Contribuie la dezvoltarea atitudinilor și aptitudinilor civice. E5. Asigură transmiterea valorilor culturale dominante (culturalizarea). E6. Dezvoltă creativitatea și realizează o educație estetică relevantă. E7. Asigură învățarea modului de a studia autonom și de autodezvoltare. I N S T I T U Ț I O N A L I1. Oferă servicii de calitate pentru beneficiari
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ambele tărîmuri, de „aici” și de „dincolo”. Și-a fixat pronia în „Înaltul de Sus”, dînd mai mare greutate exitențială și extindere acestei dimensiuni cosmice. A rămas ca succesorul lui de pe pămînt, faraonul (și acesta preot) să continue munca de culturalizare în accepțiune mundană; cu prioritate, să-i pregătească pe oamenii de rînd, prin învățături și așezăminte consacrate, să urmeze calea lui Osiris pînă la unirea într-o singură ființă. Alta este situația la geto-daci. Funcțiile se împart între preot și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dincolo”, să constate dacă efectele învățăturii puteau fi de durată, pe termen lung. Era încurajat și sprijinit de o armată întreagă de preoți în care avea încredere deplină. Decebal primise moștenire de la înaintașul său, Burebista, să continue opera începută, de culturalizare a unei populații încă neorînduită și neașezată. Nu era mandatat de o instanță terestră: dinastie, senat, guvern; proceda în conformitate cu dorința divinității, în față căreia se obligase cu toată ființa. Socrate îi continuă în același spirit, cu mica-mare deosebire că ia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Relaționarea mass-media și opinia publică, din perspectiva mijloacelor de comunicare în masă, constituie modalitatea de legitimare a politicului în spațiul public prin sondaje, dezbateri televizate, campanii electorale, comunicare online, blogosfera etc. Funcțiile mass-mediei, de informare, de interpretare, de legătură, de culturalizare și de divertisment, răspund tuturor actorilor din spațiul public, generând efecte definite, analizate și teoretizate de teoriile funcționaliste, teoriile behavioriste și ale învățării și teoriile procesării informației de către receptor, exemplificate prin studii de caz de referință din evoluția socio-istorică. Influență
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]