336 matches
-
cu a te integra Într-o ordine cu care trebuie să te obișnuiești la un moment dat. Orice om normal trece, inevitabil, și printr-o fază ludică, fixată, mai ales, În perioada copilăriei. O astfel de activitate reprezintă antecamera socializării, culturalizării și integrării În viață. Este modul propriu al copilăriei de a se manifesta, este anunțul gingaș și semnificativ al unei noi existențe, este răspunsul pe care copilul Îl prefigurează pentru vremurile de mai târziu. A te juca este o modalitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și la activarea acestei relații. O poate avea creștinul ortodox, de pildă, dar nu și elevul ateu sau cel ce aparține altei confesiuni sau religii. Pentru acesta din urmă, icoana devine un obiect cultural, un element referențial al Învățării și culturalizării sale religioase. De ce să-i privăm pe toți de aceste posibilități? Apare riscul nașterii unui tăvălug al excluderii simbolurilor (și nu numai a lor) din spațiul public, comun. Dacă e să mergem pe această logică a excluderii și pe considerentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
să piardă o serie de preachiziții fundamentale, absolut necesare, asigurând o continuitate necesară și o corectă edificare culturală a persoanelor, cu atât mai mult cu cât finalitățile importante ale vârstei preșcolare clamate În documentele menționate sunt constituite de socializarea și culturalizarea copiilor. Ne-ntrebăm cum a fost posibil acest lucru. Neglijând palierul spiritual-valoric ce imprimă unitate și consistență identitară, lăsând la voia Întâmplării virtuțile formative ale valorilor morale creștine (mediul sociocultural dominant al comunității de bază) sau transferând această educație la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cupola ei și pe cei majoritari, și pe cei minoritari (din punct de vedere psihomotor, intelectual ori spiritual). Interesant e faptul că majoritarii sunt Îngăduitori și respectuoși față de cei puțini; de ce nu adoptă același comportament și cei minoritari? 9.11. Culturalizarea religioasă - o coordonată a Învățământului românesc (interviu acordat lui Nicolae Hulpoi) Care sunt direcțiile pedagogiei românești contemporane? Pedagogia românească s-a remodelat În concordanță cu sfidările actuale, atât românești, cât și internaționale; chiar discursul propriu-zis s-a Înnoit, pentru că abundau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
1. 18. Agârbiceanu, Preotul, p. 153. 19. Agârbiceanu, Preotul, p. 153. 20. Ornea, Anii treizeci. Vezi și capitolul 2. 21. Paul, Controlling Human Heredity; Weiss, „Race Hygiene Movement”. 22. Agârbiceanu, Preotul. 23. Moldovan, Biopolitica, pp. 13-14. 24. Ioan Agârbiceanu, „Necesitatea culturalizării maselor. Tehnica culturală”, Transilvania vol. 64, nr. 2, martie-aprilie 1934, pp. 78. 25. Ioan Agârbiceanu, „Astra și Serviciul Social”, Transilvania vol. 70, nr.1, ianuarie-februarie 1939, p. 16. 26. Gheorghe Banu, Șomajul intelectual În România, București, 1933, p. 4. 27
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
United States Holocaust Memorial Museum, Înstitute, RG-31 (Ucraina)/004 m, Reel 2. Râmneanțu, Petre, „Iuliu Moldovan. Viața, realizările și epoca sa”, manuscris nepublicat, București, 1977. Râmneanțu, Petre, „Visuri de pe Semenic”, manuscris nepublicat, București, f.a. Studii și monografii Agârbiceanu, Ioan, „Necesitatea culturalizării maselor. Technica culturală”, Transilvania, vol. 64, nr. 2, martie-aprilie 1934, p. 78. Agârbiceanu, Ioan, Asociațiunea transilvană pentru literatură și cultura poporului român - „Astra”. Ce a fost? Ce este? Ce vrea sa fie?, Editura Asociațiunii, Sibiu, 1936. „Activitatea Secțiunilor literare-științifice ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
înculcarea modalităților de manifestare ale rațiunii și frumuseții ca sarcină a integrării în societate, Silverman pune în discuție conexiunea politică dintre cultură, rațiune și integrare socială în relație cu instituția educațională a statului direct interesată de activarea ingineriilor sociale ale culturalizării cetățeanului. Această versiune clasică a culturii a fost extinsă ulterior la o versiune sociologizată și antropologizată, potrivit căreia cultura ar fi ceea ce fac în mod obișnuit oamenii, prin obiceiurile și stilurile lor de viață 4. Studiile cotidianității (everyday life studies
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Tipografia Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, popularizat în presa învățătorească și alte publicații dar și prin „fluturași”. * Am redat întreg cuprinsul Calendarului pentru a se înțelege că aceste lucrări erau un fel de Almanah literar și științific, o bună călăuză în culturalizarea poporanilor. Gama acestor lucrări este deosebit de largă în Bucovina, majoritatea publicațiilor editâmd propriile calendare, noi oprindu-ne doar asupra câtorva cu titlul de exemplificare, ele, ca și Anuarele, putând constitui obiect de studiu distinct. * Calendarul de serviciu al funcționarului comunal
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și literatură. La baza procesului de renaștere națională așeza tradiția istorică, religioasă, politică. Înnoirile cu efect civilizator, de orice natură, nu puteau porni decât de la această tradiție, printr-o adaptare firească. Dar pentru că rămânerea în urmă era alarmantă, acțiunea de culturalizare a fost inițiată cu frenezie, într-un ritm care, pentru început, nu îngăduia o asimilare temeinică a formelor de cultură străine. Toate măsurile inițiate de H.-R. sau la care el s-a alăturat numai dovedesc existența unui program complex
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
și a plății salariilor, controlul activității sindicatelor, problemele legate de migrație, șomaj, conflicte de muncă, greve și, mai ales, propaganda subversivă printre muncitori. Poliția a contribuit, în mare măsură, la operele de asistență socială, iar Siguranța a susținut educația și culturalizarea maselor prin controlul efectuat asupra expozițiilor de artă, filmelor distribuite în cinematografe, repertoriul pieselor de teatru, a ansamblurilor de artiști români și străini aflați în turneu. În urma rebeliunii de la Tatar-Bunar, a fost analizată și cauza disfuncționalității dintre structurile de ordine
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
psihologie, filosofie, administrație, economie, educație sanitară, istorie, politică, științe, cultură etc.). Și în acest sector revine frecvent numele lui Petrea Dascălul, căruia i se datorează și un documentat articol despre I. Pop-Reteganul; cu o colaborare (Învățătorul și noile curente de culturalizare) figurează și Al. Dima. Numărul 10/1936 este consacrat lui Gheorghe Lazăr, cu ocazia dezvelirii bustului său de la Avrig (semnează, printre alții, Nicolae Colan, episcop al Clujului, și e reprodusă o scrisoare a lui Lazăr adresată din Viena părinților săi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
din Cluj, care, sub conducerea profesorului Puskás Lajos, organizase, pe model medieval, viața familiilor de maghiari - încă înainte de Dictatul de la Viena. Această organizație "soră" nu era o simplă formațiune politică de partid; ea îndeplinea și îndatoriri socio-politice, de întrajutorare și culturalizare în masă, însemna un model pentru construirea unei societăți organice, concepută în spiritul profesiunii de credință, în care capii familiilor erau organizați pe criterii teritoriale - treizeci de familii alcătuiau o "zecime". Posibilitatea creării organizației a fost examinată și în alte
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
inadecvat al campusului și, în parte, din cauza deteriorării clădirilor moștenite din epoca guvernării românești, precum și a sarcinilor ce trebuiau îndeplinite, care nu țineau neapărat de cercul activității de învățământ universitar. Între acestea din urmă amintim participarea universității la activitatea de culturalizare sau de susținere a activității "Institutului de Științe din Transilvania", care a finalizat, în decursul celor patru ani, o serie de cercetări (etnografie, istorie, sociografie). Catedra de economie primise o nouă clădire, Căminul pentru studenți "Regele Matei", care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ideea înființării unei universității politehnice cu trei catedre. În condițiile războiului, înființarea acesteia nu a mai fost posibilă. Modificarea sistemului educațional unguresc nu s-a limitat la învățământul de bază, cel mediu și cel superior. A apărut și mișcarea de culturalizare a maselor, cuprinzând întregul spectru al genului. În regiunile re-anexate s-a înființat o mulțime de cursuri de specializare și cursuri de învățământ: de la cele pentru pompieri la cele pentru agricultori, împletitori de coșuri și până la școli populare superioare. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de învățământ: de la cele pentru pompieri la cele pentru agricultori, împletitori de coșuri și până la școli populare superioare. Pe baza propunerilor făcute de referenții civili repartizați la administrația militară, ministrul Hóman Bálint declara, în iulie 1941, înființarea "Comisiei Transilvane pentru Culturalizarea Maselor", în scopul coordonării mișcării de culturalizare în afara școlii, organ ce urma să funcționeze sub jurisdicția Ministerului Cultelor și Educației. Președintele acestei comisii a fost numit Kelemen Lajos, istoric și istoric de artă, iar printre membri se aflau Domokos Pál
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cele pentru agricultori, împletitori de coșuri și până la școli populare superioare. Pe baza propunerilor făcute de referenții civili repartizați la administrația militară, ministrul Hóman Bálint declara, în iulie 1941, înființarea "Comisiei Transilvane pentru Culturalizarea Maselor", în scopul coordonării mișcării de culturalizare în afara școlii, organ ce urma să funcționeze sub jurisdicția Ministerului Cultelor și Educației. Președintele acestei comisii a fost numit Kelemen Lajos, istoric și istoric de artă, iar printre membri se aflau Domokos Pál Péter, cercetător de renume al vieții ceangăilor
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
liceului pedagogic din Cluj, pastorul reformat Daday Lóránt, inspector școlar, care, sub pseudonimul Székely Mózes, desfășura și o bogată activitate de scriitor. Deși noul ministru Szinyei Merse Jenő (numit în iulie 1942) a desființat acest organ guvernamental, "Comisia Transilvană pentru Culturalizarea Maselor", în scurta perioadă de un an, a avut o foarte lăudabilă activitate, în mare parte sub conducerea neobositului Domokos Pál Péter. Printre altele, a numit, în fiecare comitat, secretari ai secțiilor de culturalizare a maselor, în primul rând pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
acest organ guvernamental, "Comisia Transilvană pentru Culturalizarea Maselor", în scurta perioadă de un an, a avut o foarte lăudabilă activitate, în mare parte sub conducerea neobositului Domokos Pál Péter. Printre altele, a numit, în fiecare comitat, secretari ai secțiilor de culturalizare a maselor, în primul rând pentru educarea cursanților de limbă maghiară. Sub titlul Secretul Științei de carte a inițiat în sate un curs de alfabetizare (deși a ascuns cu grijă scopul cursului respectiv). Calea realizării de sine a fost titlul
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a maghiarilor din diaspore, în primul rând datorită unor entuziaști activiști (învățători, pastori reformați), iar, în 1937, secția "Minorități" a Partidului Ungar pe Țară a întreprins o anchetă asupra diasporei, în cadrul căreia Szatmári Lajos, președintele executiv al "Asociației Ungare de Culturalizare a Maselor", a prezentat sarcinile eventualei rezolvări a problemei. El propunea un cadastru al diasporei, o atenție sporită bisericilor (de exemplu, serviciu obligatoriu pentru preoții proaspăt absolvenți), evaluând numărul persoanelor din diasporele maghiare din Transilvania la aproximativ 300 000 de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
șase cinematografe, statistic situându-se pe locul al doilea pe țară în privința sălilor de proiecție, socotite pe cap de locuitori, după Budapesta (la Oradea erau doar cinci săli de cinematograf). Problema radioului se afla exact la hotarul dintre mișcarea de culturalizare a maselor și industria de divertisment. Deși existau planuri de înființare în Cluj a unui studio de radio transilvan independent, acestea nu s-au mai realizat. Însă, pe 18 februarie 1942, a fost inaugurat turnul de transmisie de 1,25
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din provincie, acestea se remarcau printr-un număr mai mare de abonați), chiar dacă Satu Mare rămăsese cu mult în urmă: la 10 mii de locuitori existau 678 de abonamente, în timp ce media pe oraș (în Ungaria) era de 1384 de abonați. Dincolo de culturalizare, rolul radioului s-a evidențiat în primăvara- vara anului 1944 în activitatea de organizare a apărării antiaeriane. Sportul transilvan - cu precădere fotbalul - în acești patru ani a avut o ascensiune de-a dreptul unică în Ungaria. Întregul ținut fusese extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
servit drept sursă foarte bogată pentru sectorul învățământ, dar am putut studia și celebra Carte Cenușie. Am putut studia în forma sa digitală sinteza cuprinzătoare (cu un ușor ton ofensator), scrisă de Domokos Pál Péter despre activitatea Comitetului Transilvan pentru Culturalizarea Maselor - mulțumită colaboratorilor Asociației Muzeelor Transilvane, Fundației Jakabffy Elemér și datorită lui Bárdi Nándor. În 2006 și 2007 am putut întreprinde, chiar în două rânduri, cercetări în Arhiva Județeană Cluj a Arhivelor Naționale Române, unde am căutat cu predilecție materiale
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de Transilvania, Eötvös Szent Gellért, Budapesta, pp. 235-236. 77 MOL K 28, 267. cs. Procesul verbal al conferinței transilvane, p. 55. f. 78 Colecția de manuscrise a Asociației Muzeelor din Transilvania, raportul lui Domokos Péter Pál despre activitatea Comisiei pentru Culturalizarea Maselor, Cluj, 5 ianuarie, p. 27. 79 Bibliotca Széchenyi (OSZKK), Fond 625/435/5/1987. Szabados Mihály, Diaspore maghiare în Transilvania și statistici despre maghiarii din diaspora, p. 4. 80 Ac. 435/3/1887, Szabados Mihály, Românizarea comitatelor Szolnok-Doboka - trasarea
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
schimbarea structurii economice și sociale și îmbunătățirea condițiilor persoanei umane sunt substituiți de variabilele adecvate modelului normativ - infrastructură modernă, servicii publice de calitatea, echitatea distribuției veniturilor, acces universal la educație și sănătate, longevitate și rata scăzută a mortalității, alimentație bună, culturalizare și democrație participativă. Oarecum comune conceptelor de dezvoltare umană și dezvoltare sustenabilă, aceste variabile sau “condiții ale dezvoltării” denotă o concepție tautologică, anume “pentru a se dezvolta o țară ce trebuie să fie dezvoltată”. De fapt, dezvoltarea sustenabilă nu poate
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Mihai Ralea, Demostene Botez, G. Călinescu. Dintre poeți, l-a apreciat în mod deosebit pe Tudor Arghezi, dar și pe Al. A. Philippide, Lucian Blaga, Ion Pillat, Adrian Maniu, Mihai Codreanu, G. Topîrceanu. S. semnează în presă pagini despre importanța culturalizării celor mulți și despre probleme sociale, în paralel cu eseuri despre curente literare la modă și despre personalități literare. Este foarte receptivă față de literatura străină, cunoaște scrierile și ideile lui Anatole France, Romain Rolland, opțiunile lui Louis Aragon, realismul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]