262 matches
-
micuț (2); neamuri (2); pat (2); plăcere (2); răsfățat (2); 3-9 ani; buric; afecțiune; ajutor; amabil; amic; Andrei; apropiat; armă; ascultător; Aurica; avere; băiete; băiețel mic; bătrînă; bebeluș; bebeluși; boală; botez; ceea ce nu are mama; compot; copii; copil iubit; credință; cumătru; curiozitate; Daniel; dar; Dănuț; descendență; destin; dor; drac; drăgălaș; drăgălășenie; drăguț; dulce; extraordinar; familia; fecior; fericit; fiică; fiul bunicii; gălăgie; generații; Gustav; inocență; îndepărtat; înțelegător; jucărie; jucării; jucăuș; mai mic; mama; mamă; mare; melancolie; al meu; moștenitor; naștere; năzdrăvan; neplăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rar (2); școală (2); totul (2); vechi (2); adevăr; afecțiune; ajută; alături; aliat; am de bază; am; amar; amică; Ana; Attica; avere; bancă; bază; binecuvîntare; blond; bune și rele; cineva; cîrpă; colaborare; companie; confidență; conversație; copac; copilărie; credincios; Cristina; cruce; cumătrul; cunoaștere; cunoștință; cunoștințe; da; degeaba; delicatețe; destăinuiri; duce; durere; ea; el; ele; eu; a doua familie; foarte; folositor; fotbal; gînd; greu de găsit; important; interes; Ioana; Ionela; încercare; îndrumare; înghețată; jumătate; legat; legătură; liniște; loial; melec; al meu; Mihaela; Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sprijin (4); zgomot (4); babă (3); băiat (3); bunătate (3); cartier (3); ceartă (3); comunicare (3); frate (3); nou (3); oameni (3); socializare (3); stres (3); ușă (3); bătrîn (2); bîrfitor (2); bou (2); buni (2); companie (2); concurent (2); cumătru (2); cumsecade (2); etaj (2); hain (2); invidie (2); încredere (2); localnic (2); megieș (2); muzică (2); nașpa (2); palier (2); prieteni (2); probleme (2); scară (2); de treabă (3); țăran (2); vizavi (2); vorbăreț (2); zgîrcit (2); -; acasă; Adriana
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
va avea totdeauna îndestulare de pîne și sare. Poporul crede că copiii care se necurățesc sau udă pe timpul săvîrșirii tainei sfîntului botez, crescînd mari, vor fi ușori de principii, vor duce o viață nemorală și vor avea copii nelegitimi. întorcîndu-se cumătrul cu finul său deja botezat de la preot și intrînd cu el în casă, îl pune pe masă pe lîna unui cojoc de oaie, ca copilul, crescînd mare, să aibă cinste cum are cinste masa în casa omului, să aibă noroc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce se sprijini. Se crede că copiii care mor înainte de miezul nopții iau pînea și averea părinților, iar acei care mor spre ziuă, aceia lasă părinților pînea și averea. Se crede că dacă îi mor cuiva copiii, aceasta este vina cumătrului, deci dacă va schimba cumă trul îi vor trăi copiii. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de o va înnoda, ursitorul ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
avea destulă lumină în călătoria lui spre rai. Cînd se tămîie un mort la mormînt, se ferește a se lăsa cărbuni pe el, căci îngreuiază sufletul mortului. Dacă ți-a murit vreun copil și n-ai apucat a duce colacii cumătrului, să-i duci cînd vei face praznic de patruzeci de zile, căci altfel sufletul copilului va fi ținut la opreală. Maica Domnului scoate sufletele păcătoșilor cu un cîrstnic* de cînepă de toamnă din iad, pe care-l sloboade de trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urmat. Printre acestea se numără cele privitoare la buna conduită a enoriașilor, și anume: „să cer ce teze și pentru curvii și preacurvii (adulter) și de ameste că turi de sânge, de frate cu soră, de văr cu vară, de cumetri cu cumetre, de vor face curvii, de fete mari și văduve, de să vor afla greale, de ceia ce răpesc featele cu de-a sila și de ceia ce țin posadnice (amante) și șăd necununați, și de cei ce țin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai spună atât: <<RĂMÂNEȚI CU BINE ȘI AVEȚI GRIJĂ DE VOI (subl.ns.)!>>. A doua zi, pe 16 august, aceeași mașină neagră cu aceiași criminali emisari ai comuniștilor s-au oprit la poarta preotului Vasile Lupu, care ne era și cumătru. L-am văzut cum gealații l-au urcat în mașină după care au demarat în mare viteză. În mijlocul drumului a mai rămas (ca o oaie fără turmă n.n.) milițianul satului care a luat-o agale către sediul sfatului popular. Pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fiecare dată, poartă costumul cu podoabe cosmice, așa cum i l-a confecționat imaginar mioara năzdrăvană. Și gospodarul, spuneam cu un anume prilej, are bucurie să petreacă la masa Domnului din ceruri, întinsă sub poala copacului mirific, între sfinți și între cumetri. Tatăl ceresc îl întîmpină cu drag, cum fusese și el primit cînd călătorise printre săteni ori îndeplinise rolul de păstor divin: Grăi domn din ceruri, «-Drag boier bătrîn, La masă șezîndu, Șezîndu și rîzîndu, Cu mere jucîndu, Șezi și-mi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
total, cel puțin în latura angajării artelor: cîntec, joc (dans), compuneri literare, mimică, schimburi de replici, discursuri șablonizate. Totodată, punerea în scenă este încredințată unor actori cu grade diferite de implicație și de profesionalitate. Pe de o parte: părinți (cuscri, cumetri), neamuri, prieteni, consăteni. Pe de alta: nuni, conăcari, bucătari, moașe. Spațiul scenic asigură și el condițiile spectacolului total: reprezentările au loc în „lumea văzutelor”, dar cu deschidere și translare spre aceea a „nevăzutelor”. Secvența „vămilor” este pusă în act pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Tutela în plan spiritual destine omenești din rîndul noilor generații; după cum trebuia să se impună ca bun profesionist, în cadrul breslei sale. Așa gîndea și Donea hangiul, cu referire la Nechifor Lipan, pe care îl cunoscuse bine: iarna făcîndu-și fini și cumetri; în restul anului îngrijindu-se de buna rînduială a turmelor. Mai departe, la Călugăreni, pe malul Bistriței și în apropiere de Piatra Teiului, alt cîrciumar, David, un ovrei de treabă, dar mai cu seamă balabusta sa, care nu știa bine
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
orice preț să-și ia revanșa. Acea întâmplare a atras după sine o alta. De la noi de acasă înspre oraș, cam la o distanță de șase sute de metri, pe aceeași parte a șoselei Păcurari, locuia întro căsuță joasă și primitoare cumătrul Aurel și coana Paulina, așa i-am apucat pe părinții mei spunându-le, așa vi-i prezint și eu. Nenea Aurel era un bărbat înalt, frumos, blond, cu o mustăcioară tăiată scurt și cu fața numai zâmbet, venit cândva din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
murit într-un accident de motocicletă, iar de coana Paulina, știu că a murit și ea, săraca, încoace, după război, când i-a venit vremea. Fapt este că erau buni prieteni cu părinții mei și ceva rude, de-și spuneau cumetri, dar cum se înrudeau, nu mai știu. Într-o sâmbătă după masă, tata i-a spus mamei:Aglăiță, ia umple tu o damigenuță de trei litri de vin din cela alb și ia niște cârnați, că-i plac coanei Paulina
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
umple tu o damigenuță de trei litri de vin din cela alb și ia niște cârnați, că-i plac coanei Paulina. Eu oi pregăti patefonul și plăcile. - Dar ce, Iancule, ți s-a făcut de dănțuială?Da, bre. Mergem la cumetri. Și vezi, îmbracă-l pe mânzul ista mic, îl luăm cu noi, dar vezi că-i trebuie întâi o spălătură zdravănă, cu săpun din acela bun, făcut de mine alaltăieri! - Bine, Iancule, dar nu mă grăbi, că trebuie să mă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
întâi o spălătură zdravănă, cu săpun din acela bun, făcut de mine alaltăieri! - Bine, Iancule, dar nu mă grăbi, că trebuie să mă îmbrac și eu. Și uite așa, dă-i, dă-i, mai pe amurgite, o luăm noi spre cumetri. Tata, înalt, spătos, pus la cravată, în mâna dreaptă cu bastonul lui zdravăn, care avea la capătul de sus o măciulie de alamă, pe care dacă o desfiletai, îți puteai aprinde țigara la o brichetă care funcționa cu benzină, opera
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
râuri până la talie, într-o rochie de culoare azurie. Pășeam repede între ei, tata povestea ceva și râdeau amândoi. În fine, am ajuns. În pragul ușii, coana Paulina ne făcea primirea cu temeneli orientale până la pământ, așa, în glumă, iar cumătrul Aurel, de la masă: - Mă, dar voi nu știți că mi s-au lungit urechile de foame și mai ales de sete?! Uite, luai de aci un păhărel dă țuică, mă, lacrimă, nu alta și gustai tocmai niște măsline cu scrumbie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
auzea doar zgomotul făcut de impactul măciuliei de alamă cu căpățâna insului și un ușor oftat sau icnet a aceluia lovit, înainte de a leșina. Când și ultimul, al șaptelea era la pământ, în nesimțire, tata a dezlegat frânghiuța luată de la cumătrul Aurel, care fusese legată de-a curmezișul străzii la înălțimea de un sfert de metru și de care se împiedicaseră vitejii aceia și i-a legat cobză pe toți, stivuindu-i la gard. Pe ultimul, care se trezise și avea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trei căruțe de nisip și balastru de la râu, că-i pe gratis, ca să facă drumurile care ies la șosea. Zicea că a primit de la județ bani pentru motorină și utilaje. Da' oamenii au dat din umeri: "Păi dacă nu iese cumătru Aurel, și nici cuscru Petrache, dacă nu vine nici vecinul, că are doi cai mai zdraveni ca ai mei și nici a' lui Axinte, eu de ce să ies, să mă ia de fraier?! - Am aflat și eu, Și treaba a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
el nu o mai fi. țața Antonica plângea întruna când îl auzea. Ieșea afară și rupea cu lacrimile ei gardurile vecinilor care trăgeau cu urechea, poate poate or afla ce s-a întâmplat cu bădia. - Scoală, taică, iaca a venit cumătru din sus pe la tine, spuse zâmbind fata cea mare, care își lăsase pe mâna bărbatului casa și venise să o ajute pe mamă-sa la treburi și să o mai aline. Era cu părul prins în basma înflorată, deși
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
fi turc. Vocea îi era scăzută și se înecase înainte de a mai începe altă propziție. - Eiii, măi cumetre, da’ ce te-ai împuținat așa? Arză-o-ar focul de treabă s-o arză, apoi așa ne-o fost nouă vorba? Cumătru Eugel zâmbea și încerca să glumească cu restul de om pe care îl avea în fața sa. Din cumătru-său, bărbat voinic și mereu roșu în obraji, nu mai rămăseseră decât oasele feței acoperite de pielea vânătă. Albise deodată, iar kilogramele
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
da’ ce te-ai împuținat așa? Arză-o-ar focul de treabă s-o arză, apoi așa ne-o fost nouă vorba? Cumătru Eugel zâmbea și încerca să glumească cu restul de om pe care îl avea în fața sa. Din cumătru-său, bărbat voinic și mereu roșu în obraji, nu mai rămăseseră decât oasele feței acoperite de pielea vânătă. Albise deodată, iar kilogramele sale ce băteau suta, erau nevăzute. Rămăsese un metru nouăzeci de piele, acoperit de cuverturi și înconjurat de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Venii cu o vorbă la tine și să-ți aduc îndărăt banița ceia de popușoi pe care mi-ai dat-o. Hai, că de amu, te las cu Doamne ajută. Badea Eugel se ridică și atinse ușor mâna vânătă a cumătrului său. Simți răceala și o trase ușor. Să mă ierți, cumetri Gheorghi, dacă ți-am greșit cu ceva vreodată. Își luă pălăria de pe scaun și da să iasă. În drum o văzuse pe Saveta, fata cea mai mică, ce stătea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ei. I-a luat mâinile sloi între palmele sale moi. Ochii săi negri îl priveau pe bătrânul său părinte care stătea să se stingă. Afară, se auzea cum țața Antonica dădu drumul lacrimilor ce se amestecau cu glasul stins al cumătrului Eugel. - Să trimiți, cumătră, băietul la mine să-i dau cazanul cel mare de fiert apă, iar mâne o să vie și fimeia să vadă de cele trebuincioase, cu ce te- a putea ajuta... - Of, săracan de mine... - Iar fata cea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
că avem de umblat. Mergi la fimeili din mahala și cheamă-le mai pe sară la făcut sarmale. Zi-i țaței Maria să vină olecuță mai devremi, să vadă de borș, iar pe Viorica cheam-o la frământat. Treci și pe la cumătru și zi-i să aducă niște rachiu pentru fimei și un caș. Hai, mamă, hai că amu’ îi noapte. Saveta își prinse trupul subțire în brâul negru, își trase sumănelul și cizmele și ieși în ogradă. Soră-sa venise de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
am pornit spre aleea ce ducea la poartă. Încet, încet, colegii de muncă părăseau unitatea, urându-și sănătate și petreceri cât mai plăcute. În dreptul geamului de la siguranța circulației și protecția muncii, aud bătăi discrete. Mă uit și îl văd pe cumătrul meu, Felea Constantin, care îmi face semne de așteptare. M-am oprit și nu peste mult timp apare. Vântul îi flutura părul negru și creț. Se oprește și își întoarce o privire nevinovată către mine zicând: - Azi soția mea este
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]