1,164 matches
-
sunt înfrânți de mongoli și dispar din istorie. În Asia centrală unele triburi mongole au început să migreze în Europa că aliați a diferite populații nomade. Astfel era micul trib al kouilor. Kouii au fost aliați ai cnejilor ruși impotrva cumanilor și pecenegilor. Jefuiau periodic Polonia și Lituania până când marea invazie tataro-mongola le-a șters urmele. În secolul XII triburile mongole formaseră o uniune de triburi sub Qabul Han. În 1210 Temudjen, fiul lui Yisugei, nepotul lui Qabul unește triburile mongole
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
la creștinism. Majoritatea alanilor s-a deplasat în epoca marii migrații a popoarelor (sec. IV-VI) spre vest, intrând în alianțe cu alte popoare migratoare, în principal cu vandalii germanici, cu hunii și avarii, secole mai târziu cu pecenegii și cumanii, ajungând să fie colonizați pe teritoriul Imperiului Roman. Au fost frecvent folosiți ca mercenari alături de legiunile romane. Principalele triburi alane s-au aliat cu triburile germanice ale vandalilor și suebilor și și-au continuat migrația în vest, spre provincia romană
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
în 1299-1302, o parte a alanilor părăsește Moldova și trece în Imperiul Bizantin, conform unor date furnizate de bizantinul Nicefor Gregoras. Au mai trecut și alte triburi de alani prin Moldova dar s-au stabilit în final în Ungaria, împreună cu cumanii . Alți cercetători consideră că o parte însemnată a alanilor a rămas în spațiul carpato-danubiano-nistrean, fiind asimilați de vlahi . După destrămarea imperiului hun, acești alani „independenți” au renunțat la preocupările belicoase și au fost asimilați repede de populația galo-romană. Grupul alan
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
sudic al Caucazului Mare, în Georgia (Gruzia), există o populație de circa 160.000 alani, aflată în conflict cu guvernul georgian. Acesta respinge cererile separatiste ale alanilor. Alanii rămași în zona Dunării de jos, puțin numeroși, s-au aliat cu cumanii și au continuat să trăiască în Bărăgan și Moldova până în preajma invaziei mongole (1241), când s-au refugiat în Ungaria, unde s-au stabilit, împreună cu cumanii, în câmpia de-a lungul Tisei. Cu timpul, s-au maghiarizat. În regiunea respectivă
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
alanilor. Alanii rămași în zona Dunării de jos, puțin numeroși, s-au aliat cu cumanii și au continuat să trăiască în Bărăgan și Moldova până în preajma invaziei mongole (1241), când s-au refugiat în Ungaria, unde s-au stabilit, împreună cu cumanii, în câmpia de-a lungul Tisei. Cu timpul, s-au maghiarizat. În regiunea respectivă a Ungariei (vezi Jász-Nagykun-Szolnok) abundă toponimia care conține numele etnic alan: "Jász-" (e.g. Jászberény). Prezența alanilor pe teritoriul actual al României este atestată, între altele, de
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
putut însă găsi nimica săpat în piatră sau vreun semn din care să putem afla de cine a fost înălțata."" . În ceea ce privește originea acestor ruine, există mai multe ipoteze. Geograful german Johann Tunmann (1746-1778) credea că Tatar-Bunar a fost reședința cnezilor cumani, care era cunoscută sub numele de Carabuna, istoricul rus Pavel Svinin (1787-1839) susține că Tatar-Bunar este o rămășită a cetăților mici de piatră, construite de neguțătorii genovezi după pătrunderea acestora în bazinul Mării Negre unde și-au instituit monopolul comercial, iar
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
Kievene (cnezatul Tmutarakan). <br> Între secolul al XIII-lea și secolul al XV-lea porturile Cembalo, Caulita, Lusta, Soldaia, Caffa, Chimmero și Vosporo au fost controlate succesiv de republicile Veneția (1204-1235) și Genova (1315-1475). Nordul Crimeii a aparținut succesiv hazarilor, cumanilor, mongolilor din Hoarda de Aur, tătarilor din Hanatul Crimeii. În a doua jumătate a secolului al XV-lea Imperiul Otoman a cucerit Crimeea și Kubanul, nordul celei dintâi și estul celui de-al doilea fiind sub controlul efectiv al vasalilor
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
pierdut. Prima tipăritură care s-a păstrat a fost "Evangheliarul slavo-român" a lui Filip Moldoveanul (Sibiu, 1551-1553). Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de "Cântece religioase calvine" din 1560 a episcopului român Pavel Tordasi. Migrația pecenegilor și a cumanilor in spațiul din jurul Mării Negre a impins o parte din români (vlahi) la nord de Nistru, suprapunându-se peste slavi și formând o populație numită bolohoveni, așezată între Halici și Kiev, despre care sunt date în secolele XII-XIII. Toponimia de origine
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
a izbucnit un conflictului acerb între regele Ladislau al IV-lea și biserica catolică, reprezentată mai ales de legatul papal, episcopul Filip (trimis de papă Nicolae al III-lea.Biserica a reacționat cu consternare la neaplicarea legilor adoptate cu privire la așezarea cumanilor șamaniști și convertirea lor la creștinism, în vreme ce regele ducea o viață de desfrâu în mijlocul acestei populații, cu care se înrudea prin mama sa și cu care se identifică tot mai mult. După ce a fost excomunicat, în anul 1279, regele a
Finta Aba () [Corola-website/Science/326373_a_327702]
-
ducea o viață de desfrâu în mijlocul acestei populații, cu care se înrudea prin mama sa și cu care se identifică tot mai mult. După ce a fost excomunicat, în anul 1279, regele a ordonat arestarea episcopului Filip și deținerea lui de către cumani. Mulți dintre nobili, între care și Finta Aba, erau revoltați de comportarea regelui și de creșterea influenței nomazilor cumani în regat, si au luat partea Bisericii. În ianuarie 1280 Finta l-a capturat pe rege și l-a predat în
Finta Aba () [Corola-website/Science/326373_a_327702]
-
identifică tot mai mult. După ce a fost excomunicat, în anul 1279, regele a ordonat arestarea episcopului Filip și deținerea lui de către cumani. Mulți dintre nobili, între care și Finta Aba, erau revoltați de comportarea regelui și de creșterea influenței nomazilor cumani în regat, si au luat partea Bisericii. În ianuarie 1280 Finta l-a capturat pe rege și l-a predat în mâinile nobilului Roland Borșa. . Apoi el a reușit să impună o reconciliere între biserică și rege. Atât legatul papal
Finta Aba () [Corola-website/Science/326373_a_327702]
-
l-a predat în mâinile nobilului Roland Borșa. . Apoi el a reușit să impună o reconciliere între biserică și rege. Atât legatul papal, cât și regele au fost eliberați,acesta din urmă făgăduind că va aplica în sfârșit legea asupra cumanilor. În urma intervenției sale, Finta Aba a fost recompensat cu administrarea ținutului Ung (cu capitala la Ungvár, care, în zilele noastre, este împărțit între Ucraina și Slovacia. În această regiune el a ridicat castelul Nevicke, ale cărui ruine se văd și
Finta Aba () [Corola-website/Science/326373_a_327702]
-
Slovacia. În această regiune el a ridicat castelul Nevicke, ale cărui ruine se văd și astăzi. În vara 1280 a părăsit Finta Aba conducerea Transilvaniei, pentru a deveni palatin al regatului Ungariei. De asemenea a primit dregătoriile de jude al cumanilor și ișpan al comitatelor Somogy și Șopron. Când cumanii, dezamăgiți de schimbarea politicii regelui, au încercat să fugă din regat, dar regele și ostile nobiliare, inclusiv de sub comanda lui Finta, i-au urmărit și i-au înfrânt pe câmpul de
Finta Aba () [Corola-website/Science/326373_a_327702]
-
ale cărui ruine se văd și astăzi. În vara 1280 a părăsit Finta Aba conducerea Transilvaniei, pentru a deveni palatin al regatului Ungariei. De asemenea a primit dregătoriile de jude al cumanilor și ișpan al comitatelor Somogy și Șopron. Când cumanii, dezamăgiți de schimbarea politicii regelui, au încercat să fugă din regat, dar regele și ostile nobiliare, inclusiv de sub comanda lui Finta, i-au urmărit și i-au înfrânt pe câmpul de luptă. În cele din urmă, regele Ladislau a hotărât
Finta Aba () [Corola-website/Science/326373_a_327702]
-
Nocrich pe toată durata existemței acestuia. Ca urmare a năvălirilor tătarilor din anii 1241 și 1242, sătenii din Chirpăr și cei din Veseud au construit o cetate defensivă la limita hotarelor lor. Cetatea a fost folosită și cu prilejul năvălirilor cumanilor și pecenegilor. În perioada 1687 - 1695 ca urmare a unui ordin emis de Scaunul din Nocrich, se stabilesc impozite imense pentru împiedicarea depopulării așezării prin emigrarea localnicilor în alte zone din Transilvania. Că și contrapondere a acestui fenomen de emigrare
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
datorită conglomeratului de teritorii aflate sub controlul diferitelor clanuri. Cum membrii acestor clanuri deveneau tot mai puternici, interesele lor regionale nu corespundeau cu interesele Kievului. De aceea, principii locali se luptau între ei, deseori apelând la aliați din exterior, precum cumanii, polonezii și maghiarii. Între anii 1054 - 1224, au existat, mai mult sau mai puțin efemer, 64 de principate, 293 de prinți au ridicat pretenții la tron, iar certurile dintre ei au dus la 83 de războaie civile. Cruciadele au dus
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
de Dunăre, de unde se întorceau în imperiul roman de răsărit (bizantin) cu sare și aur). Lipsa unor lăcașuri de cult în anumite perioade poate fi explicată și prin persecutarea creștinilor latinofoni de către slavii păgâni și apoi de către păgânii avari, pecenegi, cumani și tătari. Moesia inferioară a fost vizitată de apostolul Andrei, fratele Sfântului Petru, ca și de discipolii direcți ai acestora, cu mult înainte de Războaiele dacice. Se cunoaște nu numai relatarea, dar și o peșteră din Dobrogea unde tradiția creștină afirmă
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
participat la războiul civil pentru conducerea Kievului luând partea unui principe local. În tabăra opusă vlahilor erau varegii (vikingii) care au consemnat mai prezența vlahilor în bătălie sub denumirea ""Blokumenn"" Vlahii din Moldova sunt menționați ca participanți alături de pecenegi (sau cumani) în bătăliile de la Chiraleș (Jud. Bistrița Năsăud) și Oradea Mică (Kisvarda) în Ungaria. Vlahii sunt menționați în 1040 sub numele de "geți" și "daci" ca mercenari în Polonia participând la război în vremea ducelui Cazimir Ana Comnena descrie românii în
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
spre Rusia Kievană. A atacat Sultanatul Horezmului și i-a anexat teritoriile. I-a urmărit pe horezmieni cu două tumene conduse de generalii Djebe și Subotai până în nordul Persiei, prin zona Caucazului, ajungând în stepele nord-pontice unde îi înving pe cumani și pe ruși în Bătălia de la Râul Kalka din 1223. După victorie, trupele mongole s-au întors în Asia Centrală, făcând incursiuni în nordul Indiei. Între 1226-1227, Genghis Khan a anexat regatul Xia-Xia pentru că nu a mai plătit tribut. Genghis Khan
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
prințese mongole să se căsătorească cu prinții Goryeo. A consolidat "keshiq-ul" cu coreeni cu forțe militare și diplomatice. Ogodai stabilește "Ulus"(zona oferită în administrarea cuiva). Invazia mongolă a continuat în Europa centrală și estică. În 1236, obțin victorii asupra cumanilor, armata mongolă intrând pe la nord de Marea Caspică. Până în 1237 întreprind o expediție pe cursul mijlociu al fluviului Volga, devastând Bulgaria Mare ce era locuită de o ramură a protobulgarilor. În 1238 atacă Rusia, devastând cnezatele și obligând Novogrodul să
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
cărțile sale: romanul „Păienjeniș”, volumele de versuri „Bugeac Străbun” și „Bună dimineața, Patrie!” și o lucrare cu caracter istoric „Negru Vodă Cumanicul”, cu care a uimit lumea istoriografică, datorită rigorii și clarității cu care a prezentat importantul rol jucat de cumani, veniți de pe Nistru începând cu anul 895 e.n, în procesul formării după anul 1285, a Țărilor Românești. Volumul „Prinții Cumanilor” publicat în 1994, se află la Biblioteca Academiei Române, la București, acoperind cu documente, o perioadă slab reprezentată și controversată
Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
Cumanicul”, cu care a uimit lumea istoriografică, datorită rigorii și clarității cu care a prezentat importantul rol jucat de cumani, veniți de pe Nistru începând cu anul 895 e.n, în procesul formării după anul 1285, a Țărilor Românești. Volumul „Prinții Cumanilor” publicat în 1994, se află la Biblioteca Academiei Române, la București, acoperind cu documente, o perioadă slab reprezentată și controversată istoric. În concluzie, fusesem în vizită la un nobil de origine cumană, Alteța Sa Eugen Eni Khan Caraghiaur, al 51lea Șef al
Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
originar din Asia, din grupul turcilor-kîpceak ("kιpçak"). Prin tradiție ei și-au avut la origine tribul primordial Kîmek (Kιmek). Numele tribal "kιpçak" a fost interpretat ca fiind, în antichitate, identic cu cel al "sciților roșii" ("Sakalar Iskitler"). Tribul "mamă" al cumanilor medievali erau turcii oghuzi Bozok sau Bozokler, a cărui ramură Günhan (de la "Gün Han") îi includea specific pe cumani (alături de clanurile sau triburile adiacente Kayı, Bayat, Alka Evli sau Alaüukaevli și Kara Evli), în care unii antropologi îi includ ca
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
Numele tribal "kιpçak" a fost interpretat ca fiind, în antichitate, identic cu cel al "sciților roșii" ("Sakalar Iskitler"). Tribul "mamă" al cumanilor medievali erau turcii oghuzi Bozok sau Bozokler, a cărui ramură Günhan (de la "Gün Han") îi includea specific pe cumani (alături de clanurile sau triburile adiacente Kayı, Bayat, Alka Evli sau Alaüukaevli și Kara Evli), în care unii antropologi îi includ ca subdiviziuni și pe Kayıatüeatueatu respectiv Çajcyakçca. Celelalte două ramuri ale Bozokler-ilor erau Ay Han și Yıldız Han. Bozokler-ii erau
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
aveau ca totem diferite păsări răpitoare din familiile Falconidae, Acvilidae sau Accipiteridae, ca vulturi, ulii, șoimi respectiv pajura sau acvila de munte, ultima, coincidență sau nu, fiind simbol heraldic al Țării Românești medievale, eventual în legătură Imperiul Romano-Bizantin sau cu cumanii sau pecenegii care au dominat acest teritoriu în evul mediu timpuriu. Cronicarii bizantini și mai târziu ruși distingeau între așa-numiții cumani „sălbatici” și cei „pașnici”, ultimii din ei fiind aceia cu care bizantinii și statul Kievean Rus aveau legături
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]