227 matches
-
fi considerat drept unul al limbii obișnuite, limba fiind astfel în egală măsură cuminecare și comunicare, căci așa și numai așa putem ajunge să descifrăm și să comunicăm tot mai multe sensuri din cele virtual posibile, înțelesuri pe care potirul cuminecării (ni) le lămurește printr-o insolită alchimie a spiritului limbii. Și nu degeaba considera Noica limba cătunelor și bordeielor ca fiind falia fondatoare a spiritului rostirii noastre, căci "lumea viziunii noastre populare" este deopotrivă și "lumea de cuminecare". În jurul inșilor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care potirul cuminecării (ni) le lămurește printr-o insolită alchimie a spiritului limbii. Și nu degeaba considera Noica limba cătunelor și bordeielor ca fiind falia fondatoare a spiritului rostirii noastre, căci "lumea viziunii noastre populare" este deopotrivă și "lumea de cuminecare". În jurul inșilor și a persoanelor umane, în jurul femeii, a satelor și cătunelor, "cuminecarea era legea", concluziona filosoful de la Păltiniș. Dar tot comunicarea era adulmecată de Noica, îndeosebi dinspre dîra lăsată de conjuncția dintre funcția ei tot mai importantă în viață
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Și nu degeaba considera Noica limba cătunelor și bordeielor ca fiind falia fondatoare a spiritului rostirii noastre, căci "lumea viziunii noastre populare" este deopotrivă și "lumea de cuminecare". În jurul inșilor și a persoanelor umane, în jurul femeii, a satelor și cătunelor, "cuminecarea era legea", concluziona filosoful de la Păltiniș. Dar tot comunicarea era adulmecată de Noica, îndeosebi dinspre dîra lăsată de conjuncția dintre funcția ei tot mai importantă în viață și în organismul social, pe de o parte, și invazia tehnicului în sfera
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în care bucatele înseamnă ceva care poartă în ele nu doar substanțele hrănitoare, ci și semințele meditației ce încolțesc și înfloresc la lumina unei contopiri spirituale, toate la un loc făcînd din acest obicei mundan un ritual insolit de comunicare- cuminecare. Rețetele, multe dintre ele de o admirabilă simplitate regească, foarte ușor și necostisitor de realizat într-o bucătărie chiar modestă, rețetele, deci, nu reprezintă un fel de accesoriu sau vreun pretext pentru prezentarea curților regale, cum preciza de altminteri într-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
67 v. Constantin Noica, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Editura Eminescu, București, 1987, pp. 184-188. 68 Ibidem, p. 185. 69 v. Constantin Noica, Cuvânt împreună despre rostirea românească, ed. cit., p. 187. 70 Ibidem (v. integral comentariul despre "Comunicare și cuminecare", pp. 188-191). 71 v. Constantin Noica, Cuvânt împreună despre rostirea românească, ed. cit., p. 190. 72 v. George Orwell, 1984, Editura Hyperion, Craiova, 1990, p. 181. 73 v. Constantin Noica, Cuvânt împreună despre rostirea românească, ed. cit., p. 189. 74
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
păstra curățenia pe care șia câștigat-o prin Sf. Botez și a fost practicată de la început, chiar în timpul Sfinților Apostoli, după cum ne arată Sf. Sciptură. împătășirea celui botezat se face imediat după ungerea cu Sf. Mir și după rugăciunea „Cuminecarea Sf. Trup și a scumpului Sânge al Hristosului Tău. Păzește-l pe dânsul întru sfințenia Ta. întărește-l în credința cea adevărată. Izbăvește-l de cel rău și de toate uneltirile lui. Și păzește sufletul lui în frica ta cea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
o cunoaște cât mai bine și a o pune în acord cu angajamentele luate la sf. Botez; - postul orânduit Miercurea și Vinerea pentru membrii Ordinului e un frâu al patimilor prin care mai ușor împlinesc legea creștinească; - spovedania și sf. cuminecare lunară nu fac decât să lecuiască mai curând rănile primite din partea păcatului și să întărească propunerea de a fi creștini buni, luptându-se cu succes în contra dușmanului sufletesc; - participarea la adunarea lunară este un mijloc foarte destoinic pentru a cumpăni
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mărturisească cele văzute din „atât de marea apropiere de fenomenul extrem de viu, insuportabil de viu, adeseori, al realului!”. „Cred Doamne și mărturisesc...” sunt și cuvintele cu care preotul, cu chivotul în care ține sângele și trupul christic, cheamă credincioșii la cuminecare; nu numai „a crede”, dar și forța mărturisirii se cere celor ce cred că Fiul Omului și-a dat viața pentru a ne spăla de păcatul originar. Cel venit și întrupat pentru definitiva împăcare cu Tatăl său și al nostru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
le ieșea,/ Cu-n colac de grâu curat,/ Pe colac vadra de vin”. În celelalte etape, beneficiarii erau boierii, instanțe ficționale ale gospodarilor colindați, și pentru că ei erau purtați alături de fecior pe traseul eroizant, vocalele nu pot sugera decât această cuminecare din seva regăsită: „caii-și umbreau”, „caii-și pășteau”, „caii-și adăpau”. Dublu al eroului și parte constituentă a ființei ce îmblânzește fiara haosului, calul este actantul principal al minunii, dar și intermediarul dintre esență și lume, de aceea, el
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
timp, numa’ timp, odat-o-ntinerit cu douzăci di ai, s-o sămțât mai tânăr, cum o mâncat un măr din măru lui” (Șieu - Maramureș). Iată de ce mărul este atât de prețios, iar jefuirea lui constantă sleiește și îmbătrânește natura umană, în timp ce cuminecarea din fructul sacru revigorează și întoarce timpul la gloria dintâi. Un al treilea factor ce atrage după sine procesul inițiatic ține tot de o predestinare, dar una cu voce maternă. În balada Șarpele I(7), feciorul este blestemat din leagăn
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
solzii de aur,/ Care l-a luat/ Și l-a aruncat/ De-a dreptul pe mal./ Voinicul (numele)/ Solzii a luat,/ Să facă odoare,/ Cupe și pahare,/ Să cinstească-o horă,/ Nunta și nânașii/ Și pe toți nuntașii” (Vasilcău - Soroca). Cuminecarea din adjuvantul năzdrăvan încarcă întreaga umanitate cu forța solară reprezentată de aurul solzilor și deschide două noi intervale sub cele mai fericite auspicii: timpul profan devenit fecund prin uniunea flăcăului cu aleasa și timpul sacru al cosmosului, reîncărcat acum cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lor, această ocupație îmbinând în mod perfect existența vegetală cu cea animală pentru binefacerea oamenilor. „Rege¬nerarea forței active a vegetației își întinde eficiența și asupra regenerării societății umane prin reînnoirea timpului” care începe cu nunta. Animalul este jertfit pentru cuminecarea din energiile care „permit întotdeauna să se stabilească o circulație a forțelor între sus și jos” și reprezintă un obicei nobil, după cum ne-o spune un basm cules de G. Dem. Teodorescu: „Și feciorul de-mpărat, fiind logodit, a plecat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împărtășirea din trupul animalului diferă însă. În primul caz eroul pătrunde pe tărâmul sacru și este forțat de contactul prea intens să bea într-un mod care sugerează involuția civilizației, drumul înapoi pe axa temporală. În cea de-a doua cuminecare, cerbul este smuls spațiului specific (așa cum neofitul se desparte brusc de familie) și adus în universul uman, unde ordinea îi transformă trupul în mod aproape „instituțional”. Paharul este, așadar, o marcă a planului social, în timp ce apa băută din copita adâncită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dată de tranziția între acvatic și teluric, cât și o funcție pragmatică: momentul adăpării dă ocazia „prădătorilor” să înșele vigilența animalelor. Uniunea cerb-vânător nu poate sfârși decât prin identificarea celor doi printr-o moarte simbolică a dublului animal și o „cuminecare” din forțele primare ale Naturii. Stihiile acvatice aduc pe scena colindelor peștele de mare sau „dulful” și vidra. Raportate la Arborele Cosmic, aceste animale se situează mai ales la mijloc, în cântecele funerare, iar dulful la rădăcină, „stratificare” reluată și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
etapele ritualului sacrificial: „ - Ce mă chinuiești/ Și-mi stai de privești?/ Vino de mă ia,/ Căci cu carnea mea,/ Nunta ți-oi nunti/ Ș-o vei polei;/ Iară capul meu/ Pune-l-vei boltiță,/ Boltiță-n portiță,/ Despre grădiniță” (București). Cuminecarea din animalul acvatic prins prin abilitatea feminină a legării și împletirii acoperă trei paliere simbolice: cel al nunții, când întreaga comunitate se infuzează cu puterile fecunde ale fiarei din adâncuri, palierul locuinței - replică securizată a universului și cel al ieșirii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al persoanei întâi. Statutul de neofit în recluziune apare, așadar, ca act benevol al fetei însemnate, care știe că aspectul păros nu semnifică urâțenie, ci profundă activitate spirituală. Fecunditatea extremă a florei poate fi încadrată în același fenomen benefic al cuminecării din esența vitală în timpul inițierii. Colinda asociază somnul din leagănul magic cu o creștere exagerată a vegetației: „- Scoală, Ano, nu durmi,/ Că doar de-asară ți-a fi!/ Că de când ai adurmit/ Florile te-au năpădit:/ Și pe gură și pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
devine scenariu inițiatic: „Câteși trei sunt vânători,/ De șoimei asmuțitori./ Ei pe tine te-or vedea,/ După mineor alerga,/ Cu șoimeii te-or goni,/ C-ogăreii teor sili,/ Cu suliți te-or îmboldi”. împărțirea trupului cornutei respectă și aici datele rituale, cuminecarea cuplului nou format și a profanului având rolul inițiatic definitoriu în consacrarea tinerilor și, implicit, în revigorarea universului: „Sacrificiul interpune, între om și divin, o realitate intermediară (victima), cu scopul de a asigura un contact între cele două lumi”. Ospățul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
animalele vorbitoare din mituri și basme apar drept sfetnicii omului care se străduiește spre cunoaștere”. Animalele jertfite în colinde surprind adeseori prin renunțarea benevolă la luptă. Ele se comportă totodată asemenea unui maestru în cazul sacrificiului reprezentat de propria ființe. Cuminecarea din ele devine o împărtășanie din trupul divin, așezată la temelia lumii. Leul îl învață pe flăcău modalitatea prin care poate supune haosul imanent, precum și dobândirea recunoașterii sociale, datorată contagiunii dintre profan și energiile sălbatice: „- Lasă-te tu de luptat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vioară iese în evidență tocmai prin acest refuz al existenței profane condiționate de mâncare, postura lui nefirească la ospăț atrăgând atenția că ne aflăm la începutul unui rit inițiatic. Neofitul se purifică de substanțele viscerale și începe pregătirea fizică pentru cuminecarea din animalul totem, pe care îl întrupează peștele uriaș sau cerbul în colinde. Valoarea sacră a hranei vine din primordialitatea ei, din faptul că a fost prima mesă a eroului întemeietor care a sacrificat fiara la temelia lumii. Valoarea cosmogonică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
1996, V. Voiculescu, contemporanul nostru, 1997, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, 2000, V. Voiculescu și contemporanii lui, 2004, ultimele semnate de Florentin Popescu. La cele menționate se adaugă: Vasile Voiculescu, poet isihast de Constantin Miu, 1998, De la comunicare la cuminecare, Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu de Delia Pop, 2000, dar și Biobibliografia vastă alcătuită de Aurora Alucăi, tipărită la Imprimeria Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, în 1988. Integrala prozei literare (1998) și V. Voiculescu, Integrala operei
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
III, 1970, nr. 15/9 aprilie Pillat, Ion, Tradiție și literatură, Casa Școalelor, 1943 Piru, Al., Istoria literaturii române de la început până azi, Editura Eminescu, București, 1981 Plămădeală, Acad. dr. Antonie, Rugul Aprins, Sibiu, 2002 Pop, Delia, De la comunicare la cuminecare. Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu, Editura Umbria, Baia Mare, 2002 Pop, Marius, Vasile Voiculescu peregrin prin veac, Editura Litera, București, 1984 Popescu, Florentin, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, Editura Sport—Turism, București, 1984; ed. II—a, revizuită și adăugită
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Fenomenul este însă circular, deoarece efectul comunicării se intoarce asupra situației inițiale, care a determinat procesul, stimulând indivizii la noi comunicări. Etimologic, termenul provine de la latinescul « comunis », care înseamnă a face ca un lucru să devină comun și din latinescul « cuminecare », unde se precizează legătură omului cu Dumnezeu(« împărtășirea de la.... »). Din punct de vedere filosofic, comunicarea este un proces prin care una sau mai multe persoane transmit o Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 6 judecată de valoare
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Fenomenul este însă circular, deoarece efectul comunicării se intoarce asupra situației inițiale, care a determinat procesul, stimulând indivizii la noi comunicări. Etimologic, termenul provine de la latinescul « comunis », care înseamnă a face ca un lucru să devină comun și din latinescul « cuminecare », unde se precizează legătură omului cu Dumnezeu(« împărtășirea de la.... »). Din punct de vedere filosofic, comunicarea este un proces prin care una sau mai multe persoane transmit o Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 6 judecată de valoare
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
de București spune despre apa din potir că aceasta « nu trebuie să schimbe firea vinului », iar Dr Badea Cireșanu spune că o picătură simbolică e de ajuns, insă totalitatea apei ce se varsă în potir (aici, la proscomidie, și înainte de cuminecare, la liturghie) nu trebuie să depășească o pătrime din cantitatea vinului. Agnețul ar trebui să fie destul de voluminos, încât mai tarziu, la liturghie, să fie de ajuns pentru toți care se împărtășesc, clerici și laici. Drept aceea, la Kiev și
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
început a fi folosite și la Cluj prin anii 1940, conform observației arhimandritului Teodosie Bonteanu. După 1990 se folosesc aproape peste tot în comunitățile greco-catolice din România, întâmpinând o opunere doar din partea rutenilor din Maramureș. Bucățelele respective sunt practice pentru cuminecarea cu degetele (fără linguriță), însă e combătuta unanim de către liturgiștii contemporani. Dintr-a două prescura, preotul decupează un triunghi, în cinstea Mariei, mama lui Iisus. Aceasta se numește în unele locuri « mirida Maicii Domnului ». În unele părți, în loc de triunghi se
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]