6,333 matches
-
ci iubire de viață, atât cât mai este această viață, atât de cumplită cum este. O astfel de „Înțelegere” nu exclude credința În mântuire și nu anulează rostul smeritcurajoasei rugi: „Pomenește-mă, Doamne, când vei veni Întru Împărăția Ta”. Credința cuminte, curată, trează, În Împărăție, În dincolo, este asumată și trăită firesc. Dincolo este o problemă de credință, nu de cunoaștere, așa Încât, subsumată lui, poeziadoliu a Ilenei Mălăncioiu Îi Îmbrățișează Înțelesul fără de Înțelegere. Tocmai pentru că respinge condensarea rațională a morții și
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
după omul dinăuntru, ... după acestea adăugând Și celelalte sfaturi în învățături nemărginite în formă de proverbe Și conducându-l la o deprindere Și mai desăvârșită, în ultimele proverbe fericindu-l pentru această căsătorie, întrucât face în ele lauda acelor femei cuminți, adaugă înțelepciunea din Ecclesiast, după ce l-a condus îndeajuns prin îndrumarea proverbelor spre pofta virtuților Și mustrând în acest Cuvânt alipirea oamenilor la cele văzute Și declarând că tot ce e nestatornic Și trecător e deșert, întrucât spune că tot
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
doilea rând, cele două relații simultane duc la Îmbolnăvirea emoțională (suferință, gelozie, nesiguranță, violență) și labilitate psihică. Cristina iubește o colegă de facultate, Alexandra, cu care este În ochii lumii foarte bună prietenă. Cele două sunt diferite: Alexandra e fata cuminte de la țară, numită la un moment dat sfântă de către prietena ei. Cristina, noncomformistă În comportament și Îmbrăcăminte, Îndrăzneață, dar sensibilă și sufletistă jonglează cu chibzuință Între cele două relații, Încercând să țină sub control gelozia fratelui ei, Sandu. Acesta este
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
Nicolae sărbătorit în ziua de 6 decembrie, este considerat ocrotitorul săracilor, este cel care transformat în „Moș Nicolae”, aduce daruri copiilor. Aceștia, își pregătesc de cu seară ghetuțele, în care Moșul va pune darurile. Pentru cei care nu au fost cuminți, Moșul va aduce simbolic o „nuielușă”, care în ziua de azi este privită de copii ca o jucărie. Urmează cea mai importanta sărbătoare creștină a iernii, Crăciunul (Nașterea Domnului). Aceata a fost recunoscută oficial în anul 350 dH de papa
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
lucerna în zig-zag!... Iar arma lui de vânătoare Sclipește-n zare fumurie De parc-ar duce în spinare Un fir enorm de... păpădie!...” Nu știm dacă aceste versuri au fost vreodată publicate sau poate au rămas să-mpodobească, tăcut și cuminte, laboratorul de creație al scriitorului. Oricum, mulțumim doamnei Georgeta Ionescu, pentru că ni le-a dăruit. Livia Ciupercă
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
Isar în sus /plânge Iisus /pe Isar în jos /suferă Hristos.” Ce înseamnă să stai într-un spital așteptând înfrigurat să treci printr-o operație grea și sperând din adâncul sufletului să scapi? Mai întâi de toate înseamnă să stai cuminte într-un pat, să știi când să vorbești și când să taci și să asculți ,,la ora șapte punct dimineață /șapte îngeri albaștri și îngerițe / în halate albe /vin la patul meu de la recuperări /vorbind între ei și foșnind hârtii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
cele mai dureroase experiențe ale vieții mele. Eram în market-ul de cartier, unde stand-ul de brânzeturi este lângă cel de dulciuri. Mă uitm la o rotiță de cașcaval. Am auzit discuția: „- Te rog, mama, voi fi bună și cuminte. Te rog! - Nu avem bani, ăștia sunt! Dacă îți iau bomboanele astea, nu mai avem bani de pâine.” Instinctiv, am întors capul. O femeie simplă, îmbracată sărăcăcios, dar curat, cu o puștoaică blondă, cu ochi mari, albaștri. „- Te rog, ai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93942_a_95234]
-
dar îi știu, cum să nu, zice el. Să ridicăm o stela de granit, pe care să gravam numele scriitorilor care au creat literatura adevărată la casa scriitorilor din Neptun. Spre seară, marea renunța la culoarea jadului, de departe pare cuminte, prefăcuta într-un lac liniștit, aproape alb, în timp ce cupola cerului se întuneca, pentru că târziu în noapte apă să-și schimbe din nou culoarea, devine neagră că funinginea, tulburătoare, sub cerul brodat cu salbe aurii. Facem câțiva pași pe faleză din fața
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
pe ecranul de televiziune, despre plecarea forțată dintre noi a unui martir. Nu doar opera maestrului este mărturia peste timp a dăinuirii sale ci sacrificiul sinelui pentru dobândirea adevărului națiunii române, adesea deposedată de drepturile sale istorice. Maestrul Gheorghe Buzatu, cumintele Om din Iașul memoriei culturii românilor, a plecat în Timpul Înălțării, luând cu el propria-i Cruce. Mulți își spun istorici doar pentru că au căpătat o diplomă în facultate și reproduc, repetitiv, datele manualelor sau, în cel mai fericit caz, spusele
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
zice el însuși, poate exagerând un pic, cum zic englezii, îwishful thinking' - adică crezând ce i-ar plăcea lui...), Pinter conchide foarte hotărât: N-am deloc de gând să-mi văd de treabă, să-mi scriu piesele și să fiu cuminte. Sunt decis să rămân o minte independentă și politică în același timp.' Premiul Nobel pentru literatură 2005 a fost decernat dramaturgului, scenaristului (radio, televiziune și film), regizorului, actorului și - cu siguranță că nu în ultimul rând - militantului activ pentru drepturile
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
zice el însuși, poate exagerând un pic, cum zic englezii, îwishful thinking' - adică crezând ce i-ar plăcea lui...), Pinter conchide foarte hotărât: N-am deloc de gând să-mi văd de treabă, să-mi scriu piesele și să fiu cuminte. Sunt decis să rămân o minte independentă și politică în același timp.'
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
sancțiunii și sugerează celor loviți de ea să se adreseze decanului în vederea reabilitării. ...oct. 1954. Decanul, un as neîntrecut al ipocriziei moderne, primește cu dragoste părintească pe cei patru fii rătăcitori, le recomandă ca de acum încolo să fie buni, cuminți și silitori la învățătură. Dacă vor face astfel, totul va fi bine. Noi n-avem interes ca voi să plecați din facultate cu sancțiuni." oct. 1954-febr.1955. Mari eforturi în vederea reabilitării. De exemplu: Cazimir se opune sistematic oricărei inițiative din
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
avut energia să iasă din ele; Paul Cornea și-a recunoscut, fără complexe, erorile de perspectivă, dar a tras de aici singura concluzie posibilă: respingerea gîndirii extremiste sub orice formă s-ar manifesta ea. Cu alte cuvinte, a optat pentru cumintele parlamentarism care, chiar în varianta lui cea mai ,burgheză", prezintă enormul avantaj de a-ți permite să spui nu în piața publică și de a-ți garanta apărarea împotriva asasinatelor în masă. Adică de a fi cel mai tolerant dintre
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
pour aboutir au livre, doar fapte și însemnări. Într-un montaj care-l amintește pe Musil, cu Trei femei, dar care-ar putea fi foarte bine tempo-ul sacadat al unui roman de azi, intră niște povești mai degrabă tradiționale, "cuminți", ce verifică însă "dogma" vieții de scenă, deprinsă de Ștefan Valeriu alături de Arabela: "virtuozitate și simplicitate sînt două lucruri identice." Farmecul răscrucilor stă în posibilitatea de-a trece pe lîngă ele și, astfel, de-a alege, fără să-ți dai
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
ceva mai mare decît ceilalți și care mă domina cu autoritate, învățîndu-mă prostii. Vara, a dat examene particulare ca să absolve încă o clasă, iar eu am plîns o noapte întreagă: îmi pierdeam cel mai bun prieten. Un băiat nespus de cuminte și de simpatic, cu ochi umezi de codană, era Vasiliu Vasile. Venea uneori pe la mine acasă, să-i Ťarătť" la franceză. într-un rînd, zăcînd eu vreo trei zile de gripă, n-a omis să-mi facă o vizită și
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
veșnic ceea ce / a trăit o dată"; Ceea ce se va naște / se-ntipărește, de-asemeni, / în peisaj / atât de simplu, / atât de limpede"; "și tu te-ai născut / cu mult / înainte de tine"; "Apatrid universul. Supusă frumusețea / umple întinderea / cu absență. // Tăcut / și cuminte, rămâi acolo. Prea / blând. Prea departe. Fără limită și-ncheiat, universul cu / și fără de vârstă"... O Definiție a frumuseții armonizează deplin gândul și numele cu cadrul natural, tăcerea și distanța translate în mișcări ale comuniunii: Și două sau trei / dintre numele
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
mai din adânc în fond sunt liber să-mi visez trezia arhiplin de câmpii unde îți vine să alergi să te joci să dansezi să cânți dar de fapt sunt sclavul unicei arme ce o posed împotriva haosului a fi cuminte a nu răni a nu provoca suferință de câmpiile devin caverne de jocul devine luptă de alergarea hămăleală de dansul dârdâie de cântecul carantină această armă de cumințenie o tot demontez o curăț și o fac la loc întreagă mereu
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
lui Toselli și cea a lui Schubert! Doamne! Cît de bine cunosc toate astea!! La Dolhasca, doctorul veterinar Mihăiescu, cel care trăia cu telefonista, cînta arii de operă c-o voce de tenor disperat, în grajdul-dispensar, plin de vaci blînde, cuminți, bolnave! Pînă la urmă s-a căsătorit cu telefonista (fostă mare curvă a satului) și a plecat, cîntînd sfîșietor, cu trenul... Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 15-IX-980 1) Cititorul colecției „Femei celebre”.
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
Proust și românii. Spuneam că Teodor Vârgolici abordează și studiul mai amplu, ca Evoluția noțiunii de roman în literatura română. Trebuie să adaug seria de articole despre Sainte-Beuve și unii critici interbeliici: Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu. De obicei „cuminte”, istoricul nostru literar știe să fie și polemic, precum în articolul Panait Istrati și „Cruciada românismului”, demostrând că textele publicate de autorul Chirei-Chiralina în amintitul periodic nu pot fi asimilate unei „disidențe legionare”, așa cum s-a afirmat de către unii denigratori
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
într-un stadiu primitiv, cam fără rafinamente, și cu scăpări de ritm: “o pisică roșie-verde/ și cu torsul de femeie/ care pubisul și-l pierde/ și-n el gaura de la cheie/ se plimba pe galben-movuri/ cu picioarele-n perechi/ devastând cuminți alcovuri/ dându-le limbi în urechi.” Uneori, erotica se dezvoltă paroxistic și cubist, în versuri cu adevărat reușite, nu puține, totuși, și care salvează volumul de la a fi ceva marcat de „anxietatea influențelor.” De pildă: “Te vor înghesui-n ciupercile
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
de menajul în comun - acces la baie, la bucătărie - cu locatari jegoși, ignari, obraznici, sau despre succese obținute la cozile la carne, își împărtășeau rețete culinare - budinci, sufleuri, prăjituri, plăcinte - schimbau păreri despre toaletele de vară (sau de iarnă), sporovăiau cuminți, cu vocea coborâtă (să nu mă deranjeze!), evitau confesiunile intime ce se opreau la sutiene, furouri și jartiere, o parte dintre ele făceau naveta de zece-cincisprezece ani - adevărate veterane ale căilor ferate - apoi, prin dreptul Chiajnei (mă fascinau aici ruinele
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
grăbite, își adunau calabalâcul cu ochii încețoșați de somn și coborau, vioaie, ciripitoare; până la școală (trei stații) - drum de câmpie, searbăd, nemărginit, fără istorie. *** Sfârșit de toamnă, lucram de două luni de zile cu elevii, aveam trei clase de copii cuminți (majoritatea fete) pe care-i învățam să scrie românește, erau obedienți și receptivi, mă agasau mai mult colegii, toți agronomi, toți navetiști dinspre Târgoviște, anoști și plafonați, sătui de meseria de profesor (ademeniți de școală mai degrabă ca să evite gospodăriile
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
și un alt taior. Lejeritatea și eleganța ei mă fascinau și m-am hotărât s-o urmăresc până în ziua în care avea să îmbrace toate lucrurile Lisei. O tânără femeie cu ochi negri și păr roșcat tăiat scurt și adunat cuminte într-o coadă minusculă. Fruntea înaltă, gura bine conturată, șolduri înguste, picioare lungi suite pe tocuri înalte. Și rochiile, fustele, taioarele, bluzele, fularele și lenjeria Lisei acoperindu-i trupul a cărui aromă îmi era necunoscută. 2. Străinii au început să
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
De când mama îmi spune povești am aflat un nou prieten: Ciupici. Nu știu de ce dar el are aceeași prieteni ca mine:un ursuleț, o albinuță, un măgaruș și o bufniță. Mama lui Ciupici îi dă suc de morcovi când este cuminte. Intru în fiacare seară în lumea fermecată a basmelor și toți prietenii mă așteaptă... iar mama e cu mine. Bîtă Ioana clasa I B
Lumea copiilor. In: Alabala by Bîtă Ioana () [Corola-journal/Imaginative/573_a_716]
-
adâncu-i Ochiul fântânii Pe cât versifici te bate gândul să fii în rândul celor prolifici. Apuci un verb când vezi ce plinu-i, și-ncepi să-l chinui tot mai acerb. Și strângi cuvinte mai cu asprime, în ritmuri, rime, să stea cuminte. Da-ncearcă numa și dă-le drumul... Pleava și fumul! Praful și spuma! n Ademeniri cerești, și nu știi răspunde: mai ești? nu mai ești? până când? până unde? Nume șterse pe cruci, și ceva ți se-ascunde: dac-o fi
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]