179 matches
-
Culai la plavia (insula plutitoare) Nada Florilor, ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și a descântecelor). Acolo a învățat tainele pescuitului, dar ucenicia sa a fost întreruptă odată cu începerea școlii, iar ostrovul de odinioară nu a mai fost regăsit peste ani. Sadoveanu prezintă câteva expediții la pescuit: o partidă
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
ascunsă în stufăriile din bălțile Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic un băiat mai mare pe nume Culai, moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și a descântecelor). După preluarea puterii de către sistemul comunist, Sadoveanu a sprijinit noile autorități, trecând de la propria versiune de realism la doctrina comunistă a realismului socialist. În 1948, după abdicarea Regelui Mihai și instalarea regimului comunist
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
inclusiv dintre cei religioși) o fac: acesta este secretul artei sale poetice." - Elenă Dulgheru, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu. Dincolo de inovația iconografica și de relativă libertate cromatică, avem de-a face cu o măiestrie absolută în ceea ce privește execuția. Bună cunoscătoare a picturii paleologe, bunăoară a modeleurilor lichide, Elenă Murariu s-a raportat la pictură din Bolnița Bistriței, poate cea mai originală mostră de pictură murala de pe teritoriul actual al României, evitând influențele directe ale canonului bizantin de reprezentare. (...) Altfel spus
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
atât de suavă”, s-aude-n suspin Rita Boumi-Papa, tălmăcitoare de Eminescu și de Arghezi. „Cerul meu n-are pământ, nici picioarele tălpi, iar palmele mele deschise s-au prefăcut în áripi, păsări fără de trup”, din Salonic se aude Maria lui Caraianni, cunoscătoarea limbii române prin rădăcini, tălmăcitoare inspirată și ea de Lucian Blaga. Tălmăcitor peste toate și toți de „Luceafărul”, de „Mirabila sămânță”, de stanțe pillatiene, Dimos Rendis-Ravanis, crescut literar printre noi, luptătorul copil în tragice, sângeroase războaie fraterne, ținea să ne
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]