179 matches
-
aspectului formal al cunoașterii o identitate implicând gândul diferenței, atât într-un sens ontologic, cât și în unul cognitiv este o chestiune "judicativă", dependentă, prin urmare, de principiul judicativ S este P. Astfel, așezarea identității între principiile gândirii (ale gândirii cunoscătoare, căreia îi este proprie valoarea adevărului, așa cum este înțeleasă de Aristotel 38) și încrederea care, încă înaintea Stagiritului, a fost acordată ideii de principiu formal (în genere) au făcut cu putință concentrarea celor două specii ale identității (împreună cu gândul diferenței
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de păr de către laboratoarele de la British Museum din Londra, ajungându-se la concluzia că „ erau, de fapt, fire de mistreț”. Epoca Vedelor, Literatura indiană, limba sanscrită, hinduismul, budismul, Imperiul Mogul, Epoca Gandhi sunt prezentate pertinent, semn că avem o certă cunoscătoare a spiritului indian, cu informații din cărți de referință, inclusiv Mircea Eliade, Sergiu Al. George, Ioan Petru Culian. Mare feministă. autoarea se referă, pe spații Întinse, la poziția femeii indiene față de eros, În societatea tradițională, dar și În modernitate. Și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Diferențele s-au referit la limbajul și abordarea folosită în funcție de publicul vizat (Viața limbaj popular, abordare simplistă, Lumina creștinului un limbaj mai elevat, dar pe înțelesul tuturor, Aurora Franciscană un limbaj elevat, uneori teologic, ce viza cu precădere persoanele inițiate, cunoscătoare ale învățăturilor creștine în special membrii Ordinului Franciscan); mesajul însă a fost același și a transmis valorile creștine expuse de Biserica Catolică, valori care aveau caracter universal. Unitatea mesajului transmis de publicațiile catolice a fost dat de "învățătura Bisericii Catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
drept corespondent la Paris pentru ziarul L'Independance roumaine între 1903 și 1916. În atenția sa stau curentele novatoare în artă, cu care este și îi pune la curent pe cititorii români. În plus, Maria Bengesco se dovedește o bună cunoscătoare a picturii simboliste, față de care are o atitudine critică. Gustave Moreau este singurul pictor căruia M. Bengesco îi acordă drept de cetățenie alături de marii maeștri ai picturii, așa cum precizează într-o carte remarcabilă, Mélanges sur l'Art Français, apărută la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]