258 matches
-
târziu cea mai însemnată artistă a scenei române. În aceeași vreme cafeul-concert a fost înveselit de verva unui comic, anume Fillkovsky. Despre acesta îmi aduc foarte puțin aminte. Știu numai că era foarte mult apreciat, căci el a inaugurat genul cupletului satiric de actualitate. Pe vremea pe care o descriu exista cântărețul care, a doua zi după fiecare eveniment însemnat, îl cânta în versuri de actualitate. Astăzi, cântărețul a dispărut. După 50 de ani, acest gen vesel, curat, lipsit de obscenități
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noului adaos fiind destul de expresiv și de semnificativ, credem că bucureștenilor li s-a asigurat petrecerea pentru un interval mai îndelungat de acum înainte. Această piesă, precum se vede, era un soi de revistă în care autorul adăoga scene și cuplete noi privitoare la evenimentele zilei. Piesa în general era slabă și jucată de câțiva actori adunați la întâmplare. [circul suhr] În același timp este instalat pe Piața Constantin-Vodă (actualul Palat al poștelor și telegrafelor) Circul Suhr. Deosebindu-se de celelalte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avut în șir un mare număr de reprezentațiuni cu săli foarte pline și a salvat Societatea „Artiștilor asociați“. Millo juca rolul protagonist, adică ceea ce se numește în Franța: „Comperul“, iar Frosa Sarandi, „Compera“. Pe ariile la modă erau cântate numeroase cuplete. Pretutindeni auzeai răsunând cupletul Cișmigiului, al Circului, al Academicienilor etc. Ce petrecere frumoasă E în Cișmigiu pe lac, Barca mică și voioasă Te conduce după plac. Ici și colo câte-un pește Tot de dragoste vorbește 234 bucureștii de altădată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mare număr de reprezentațiuni cu săli foarte pline și a salvat Societatea „Artiștilor asociați“. Millo juca rolul protagonist, adică ceea ce se numește în Franța: „Comperul“, iar Frosa Sarandi, „Compera“. Pe ariile la modă erau cântate numeroase cuplete. Pretutindeni auzeai răsunând cupletul Cișmigiului, al Circului, al Academicienilor etc. Ce petrecere frumoasă E în Cișmigiu pe lac, Barca mică și voioasă Te conduce după plac. Ici și colo câte-un pește Tot de dragoste vorbește 234 bucureștii de altădată 24. Anunț reprodus din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
64), născut la Brașov în 1844, a trecut Carpații după 1860, formându-se în trupele lui Iorgu anul 1877 379 Înaintea lui Ionescu fusese cântăreț la modă prin cafeurile concerte un oarecare Fillkovsky, care a dispărut repede. Ionescu a cultivat cupletul de actualitate, politic și social, iar autorii acestor cuplete erau Pantazi Ghica, Ion Moșoiu, N.T. Orășanu etc. În 1877, I.D. Ionescu era în apogeul carierei sale. Grădina Union-Suisse era prea mică spre a putea cuprinde pe toți cei cari veneau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după 1860, formându-se în trupele lui Iorgu anul 1877 379 Înaintea lui Ionescu fusese cântăreț la modă prin cafeurile concerte un oarecare Fillkovsky, care a dispărut repede. Ionescu a cultivat cupletul de actualitate, politic și social, iar autorii acestor cuplete erau Pantazi Ghica, Ion Moșoiu, N.T. Orășanu etc. În 1877, I.D. Ionescu era în apogeul carierei sale. Grădina Union-Suisse era prea mică spre a putea cuprinde pe toți cei cari veneau să asiste la reprezentație. Mesele erau așezate până aproape de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1877, la Teatrul-circ el apărea călare în rolul lui Osman-pașa în „marele spectacol în trei acte și în trei apoteoze“: Bătălia de la Plevna; Luarea Griviței; Moartea eroului Valter Mărăcineanu. „În acest timp Unionul devenea cu adevărat neîncăpător: I.D. Ionescu cânta cuplete, dansa, se acompania la pian, prindea vioara, apoi armonica, fluiera o doină «de pe la noi», adică din Transilvania; frumoasa Fanelly interpreta Steluța de Alecsandri, compusă de D. Florescu...“ (Ioan Massoff, I.D. Ionescu de la „Iunion“, Ed. Muzicală, Ionescu câștiga ce voia la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Teatrul Național întâia revistă de sfârșit de an intitulată Cer cuvântul, generalul Florescu 2 apărea pe scenă în costum de jocheu, într-un picior cu o gheată și în cellalt cu un botfor și vindea acțiunile societății, cântând un cuplet al cărui refren era: Cumpărați acțiuni! acțiuni! acțiuni! (Id., ibid.) V. datele mai exacte privind construcția circului în text la p. 225. Pagina 123 * Era proprietatea unui domn Niculcea, tatăl doamnei Victor Dancovici și a colonelului Niculcea. (Id., ibid.) Pagina
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiu de popă și cam idiot. Vara cutreiera grădinile-restaurante unde toată lumea făcea haz și cânta din cobză, iar iarna era internat la mânăstirea Viforâta unde erau internați demenții. Voga lui Ionică Frumosul i-o făceau două cântece: întâiul era un cuplet politic în versuri datorit lui N.T. Orășanu, cel de-al doilea un cunoscut cântec care era acesta: „Tu pleci, Marițo, te duci în piață / Să cumperi varză, s o faci cu rață / Varza s-o dai bărbatului / Iar rața amantului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Orășanu, cel de-al doilea un cunoscut cântec care era acesta: „Tu pleci, Marițo, te duci în piață / Să cumperi varză, s o faci cu rață / Varza s-o dai bărbatului / Iar rața amantului“. Succesul cel mare îl avea însă cupletul politic făcut de Orășanu împotriva guvernelor conservatoare care au urmat guvernului Ion Brătianu la 18086 și care au inaugurat instituția bătăușilor. Acest cuplet cuprinde o pagină din istoria politică a epocii. Acuzați că comandau și protejeau bandele erau unii viitori
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
faci cu rață / Varza s-o dai bărbatului / Iar rața amantului“. Succesul cel mare îl avea însă cupletul politic făcut de Orășanu împotriva guvernelor conservatoare care au urmat guvernului Ion Brătianu la 18086 și care au inaugurat instituția bătăușilor. Acest cuplet cuprinde o pagină din istoria politică a epocii. Acuzați că comandau și protejeau bandele erau unii viitori fruntași liberali, precum Petrache Grădișteanu și d-nul Vasile Misir, fostul ministru. Petre Grădișteanu, venit de curând de la Paris, tânăr talentat cu avere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ci ministru de Interne (v. nota 6, p. 61). 402 addenda Liberalii l-au acuzat întotdeauna că el a fost organizatorul și comandantul bandelor de bătăuși cari chefuiau în grădina vestită pe atunci numită „Grădina de la Șapte nuci“. În acest cuplet se mai vorbește și de Popa Tache, șef de bandă notoriu despre care voi vorbi. Iată cele câteva versuri pe cari mi le mai amintesc din întregul cuplet: ...Popa Tache und te duci Numa-n halat și-n papuci? Mă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în grădina vestită pe atunci numită „Grădina de la Șapte nuci“. În acest cuplet se mai vorbește și de Popa Tache, șef de bandă notoriu despre care voi vorbi. Iată cele câteva versuri pe cari mi le mai amintesc din întregul cuplet: ...Popa Tache und te duci Numa-n halat și-n papuci? Mă duc taică-n mahalale Ca s-adun la haimanale Zidărași și dulgherași Că sunt buni de ciomăgași. ...Petre Grădișteanu Îi trage cu tufanu. Beizadea Mitică Găsi oala mică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-l delecteze la masă. Într-o zi și a declarat flacăra, la care doamna a răspuns că și dânsa îl iubește pe Ionică. Însă pentru ca Ionică Frumosul să poată obține un sărutat de la iubita lui trebuia să-i dea 7. „Cupletul“ era, probabil, alcătuit pornindu-se de la mai multe poezii pe care în anii 1870 N.T. Orășanu le publica în revistele satirice ale vremii, inspirându-se din activitatea bandelor electorale conservatoare. Reproducem câteva fragmente, cuprinzând versurile de care își amintește Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cuvintele franțuzești pe care le debita la sfârșitul fiecărui concert le învățase de la cocoana Anicuța. Cred că a murit târziu, în tot cazul a murit după evenimentele politice de la 1888, fiindcă în anii din urmă ai vieții lui își complectase cupletul politic cu un număr de versuri privitoare la aceste evenimente: „Paisprezece martie / Iancu Brătianu / S-a dus la Palat / Și a protestat“8. Un alt nume care a circulat mult, pe care îl întâlneai în polemici, în presă, prin întrunirile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
29 aprilie 1876 și reprezentată în același an, la 8/20 iulie (Ioan Massoff, Matei Millo și timpul său, București, [1940], p. 274), în cadrul unui spectacol de teatru, poezie și muzică (cu participarea și a lui I.D. Ionescu, acesta interpretând cupletul Paraponisitul din ziua de azi) (v. și „Millo a înviat“, TEL., an. VI, 8 iulie 1876, p. 2). 25. În ședința Camerei din 29 iulie/10 august 1876 a fost aprobat cu unanimitate de voturi (62) un proiect de lege
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
preocuparea este îndreptată înspre marele eveniment istoric: intrarea în război a oștirilor române. addenda 417 român“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 iulie 1876“, MOF., nr. 189, 26 august/7 septembrie 1876, p. 4758). 26. Versurile, făcând parte din cupletul parodie Gândul meu la tine zboară sunt amintite, cu mici deosebiri, de fratele lui Constantin Bacalbașa, I.C. Bacalbașa, într-un articol scris cu prilejul morții lui I.D. Ionescu (Ion C. Bacalbașa, I.D. Ionescu, Ileana, an. I, nr. 2, septembrie 1900
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stradă este un șir lung de încăperi, iar în colțul stradelor Câmpineanu și Sf. Ionică o băcănie foarte cercetată, băcănia Sălcianu. Acest teatru este dirijat de cântărețul la modă, popularul I.D. Ionescu. I.D. Ionescu a cunoscut și celebritatea și averea. Cupletele lui scrise de Pantazi Ghica, avocatul Ion Moșoiu, tatăl literatului Alfred Moșoiu și alții erau în toate gurile. Pe vremea aceea, precum am mai spus-o în acest scurt istoric, exista cântărețul actualității, ceea ce ne lipsește astăzi. Nici unul dintre interpreții
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Are fața urîtă și sînii ca niște bătături”. Joi l-a criticat, incisiv, pe frate-su, ofițerul, care „în loc să urmeze academia militară, s-a însurat și s-a făcut proprietar de p... dă.” Mai mult sau mai puțin reușite, aceste „cuplete” au fost fără consecințe. Ieri, vineri, și-a arătat iarăși dinții, însă gluma sa a iscat un adevărat scandal. Lucrurile s-au petrecut în felul următor: Aflînd că „Serioja” (Adam) a plecat la fabrica din Buhuși, chipurile, după publicitate, a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să se piardă într-un verbiaj obositor. Morala nu e absentă niciodată. Debitor literaturii franțuzești, comediograful preia de acolo subiecte, motive, uneori maniera. A mai însăilat piese istorice (Mircea cel Bătrân), cu monoloage emfatice, o ambianță lugubră și multe anacronisme, cuplete, pe care le interpreta amicul său I.D. Ionescu, „cânticele comice”, o revistă slabă, Ai cuvântul!, și o alta, de umor politic, Aripile furtunoase. S-a încercat și în dramatizări, ca de pildă aceea după romanul Kârdjali de Mihail Czajkowski. Ca
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
capul lui Cicero, turnat în serie în cine știe ce fabrică nemțească, și nu văd în figurina modelată în miez de pâine surâzând eternității, geniul lui Rodin. E adevărat că gluma pe care o debitează uneori Tănase e iară trebuință grosolană și cupletul pe care-l cântă, de-a dreptul idiot. Dar asta e altă poveste. Nu despre revuistica română m-am îndemnat a scrie, ci numai (titlul o indică) despre Tănase. Prin urmare nu ce joacă, ci cum joacă ne interesează. Cred
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
documentele vieții imediate. Apelând la exercițiul descriptiv, Ionuț Niculescu ajunge să abordeze frontal, atât problemele reale, cât și ficțiunea mitologică a istoriilor transmise de la om la om. Se pare că doar un publicist de la ,,Cortina" a consemnat la rubrica lui cupletele Eu și Stalin, La patul lui Stalin, cu bolșevicii după mine, în caricatura genială dată interpretării de Al. Giugaru, comicul de la ,,Cărăbuș". Finalul reține imperativul calitativ al interpretării rolurilor Hamlet, Romeo și Julieta. De asemenea, rolului de veghe și verificare
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
București, un an după sosirea rușilor, și a fost ucis din cauza satirei la adresa soldaților ruși care aveau obiceiul să "rechiziționeze" toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunând ""Davai ceas"". Tănase a compus un cuplet: După mai multe reprezentații a fost arestat, amenințat cu moartea, și i s-a ordonat să nu mai joace piesa. Dar Tănase nu era omul ușor de intimidat. La următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu
Constantin Tănase () [Corola-website/Science/298692_a_300021]
-
zi, comisarul îi aduce maestrului vestea că varianta oficială a anchetei este că legionarii s-au împușcat toți între ei, iar regele a decis să-i acorde văduvei lui Friedman o pensie. Cenzura refuză însă să-și de acordul recitării cupletului satiric la adresa Germaniei naziste și a Mișcării Legionare. Bănuind că actorul va încălca dispozițiile cenzurii, Guță Popescu îi cere lui Paul Mugur să-i facă rost de un bilet la premiera spectacolului cât mai aproape de scenă. Lucia îi dă un
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
Muzica filmului a fost compusă de George Grigoriu și cuprinde 57 de minute de muzică originală, aranjamente și „fantezii” muzicale. Textele cântecelor au fost scrise de Ion Vasilescu și Mișu Iancu, melodiile fiind interpretate de Carmen Berbecaru și Tricy Abramovici. Cupletele umoristice din film au fost scrise de Dan Mihăescu și Grigore Pop. Filmul "" este inspirat din viața actorului Constantin Tănase, unul dintre cei mai cunoscuți actori ai teatrului românesc de revistă, care a cultivat cupletul satiric și politic în perioada
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]