KorAP: Find »[drukola/base=curbă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...357 >

8,902 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773

moș Țurcanu, am înțeles. Am mai dus trenuri nemțești la graniță, dar cu santinelă în cabină!... Îți dai seama! Și ce-ați făcut? Ce să facem? L-am văzut pe moș Țurcanu că-mi face semn. Când am intrat în curbă, mi-a luat lopata din mână. Habar n-aveam ce are de gând. Așa de repede s-a petrecut totul, că abia pe drum, după ce-am sărit de pe locomotivă, m-am dezmeticit și mi-am dat seama. I-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
și tremurător, anunțând apropierea de pod. Crispat de efort dar vesel și zănatec, descoperea puterea aceea din el de-a face ce voia. Viteza se micșoră. După zăngănitul asurzitor produs de trecerea peste pod, trenul avea să frâneze, pilotând la curbă înainte de intrarea în pădure, după care, tăind-o drept, avea să-și recapete viteza inițială. Era momentul cel mai bun. Se agăță de-un tampon, sprijinit cu cealaltă mână în tija metalică. Așteptă în cumpănă, dezechilibrat, gata să cadă, la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
aprinse te-a luat pe sus, ca pe-o sfârlează. Văileu, te-a luat în bot, și uite așa te-a dus din gară, că m-am repezit pe linie după tine, până dincolo de pod, unde-a intrat dihania-n curbă și te-a zvârlit într-un pom. M-am trezit de spaimă și auzeam locomotiva glăsuind în graiul ei de fier, trecând prin mine cu tine-n botul mașinii. Visul ăsta l-am avut, cu cele trei afurisite de muieri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940

talvegul văii Lohanului și al afluenților săi și până în culmile despărțitoare ale apelor. Sunt constituite în partea inferioară a versanților din sedimente aparținând Sarmațianului superior, peste care urmează Meoțianul. În această regiune, orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni urmărește aproape constant curba de nivel de 220 m, ceea ce se explică prin faptul că Valea Lohanului are o direcție NV - SE, adică e perpendiculară pe direcția de înclinare a stratelor. Astfel, pe valea Târzii, la localitatea Târzii, orizontul apare bine deschis la altitudinea

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
fost confirmată de cutremurul din 10 noiembrie 1940, dar mai ales de cel din 4 martie 1977, care a provocat mari distrugeri în partea sudică și centrală a Moldovei. 4. HIPSOMETRIA BAZINULUI LOHAN. Harta hipsometrică a fost realizată urmărindu-se curbele de nivel de 150 m, 250 m și 300 m altitudine, care descriu treptele altitudinale ale bazinului. Planimetrarea sectoarelor corespunzătoare treptelor respective relevă următoarele suprafețe și ponderi: • sub 150 m: 16,8 km2 din totalul de 110 km2 (sau 15

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
reprezintă 47,2% din totalul bazinului hidrografic. Analizând harta hipsometrică se poate remarca cu ușurință că izohipsa de 150 m delimitează zona care include conurile de dejecție și debușeele majorității afluenților Lohanului, atât pe dreapta cât și pe stânga văii. Curba de 250 m altitudine delimitează partea inferioară a versanților de cea superioară, iar cea de 300 conturează platourile (suprafețele) structurale, cu înclinări mai modeste. 5. PROFILE LONGITUDINALE DE VĂI. Profilul longitudinal se adaptează spontan la schimbările factorilor de control, într-

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
reprezentate deloc pe fondul topografic. Profilele au fost trasate pe axul văii, folosindu-se echidistanța de 5 m; pentru zona de obârșie, acolo unde, de obicei, ele nu sunt figurate pe hartă, s-a ținut seama de inflexiunea specifică a curbelor de nivel. S-au realizat profile pe 12 văi mai importante și pe Lohanul propriu-zis. Profilul longitudinal al văii principale este, în general, concav și prezintă unele inflexiuni, din care o parte corespund fie locului de producere al unor confluențe

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
și, deci, de a acumula în continuare noi cursuri de ordin inferioare. H. Baulig (1960) considera că „râul de ordine unu este și primul element morfologic, după cum este celula într-un țesut organic”. Pe baza datelor inserate am trasat o curbă în coordonate semilogaritmice, în care am ținut cont, în primul rând, de cursurile de ordine inferioare, care sunt cele mai numeroase și care pot preciza foarte bine poziția curbei. Din analiza curbei care exprimă legea numărului de râuri, se poate

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
într-un țesut organic”. Pe baza datelor inserate am trasat o curbă în coordonate semilogaritmice, în care am ținut cont, în primul rând, de cursurile de ordine inferioare, care sunt cele mai numeroase și care pot preciza foarte bine poziția curbei. Din analiza curbei care exprimă legea numărului de râuri, se poate observa că valoarea cursului de ordinul cel mai mare este egală cu unitatea. Această valoare depinde însă de numărul de cursuri de ordine inferioare, acumulată în funcție de condițiile specifice bazinului

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
organic”. Pe baza datelor inserate am trasat o curbă în coordonate semilogaritmice, în care am ținut cont, în primul rând, de cursurile de ordine inferioare, care sunt cele mai numeroase și care pot preciza foarte bine poziția curbei. Din analiza curbei care exprimă legea numărului de râuri, se poate observa că valoarea cursului de ordinul cel mai mare este egală cu unitatea. Această valoare depinde însă de numărul de cursuri de ordine inferioare, acumulată în funcție de condițiile specifice bazinului respectiv (litologie, structură

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
lucru înseamnă că, pentru un ordin oarecare, bazinului îi sunt necesare mai multe cursuri de ordine inferioare, în comparație cu un bazin de aceeași mărime din zona de câmpie, dar cu un raport de confluență mult mai mic. Dar, tot din analiza curbei, se poate trage concluzia că pârâul Lohan nu este analizat suficient pentru ordinul pe care îl poartă. Aceasta dovedește că sistemul este într-un proces continuu de evoluție, regiunea studiată găsindu se într-un echilibru dinamic, datorită proceselor denudative foarte

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
10°. Din cercetările efectuate de o serie de specialiști (printre care și V. Butnaru) a rezultat că până la această limită, majoritatea culturilor agricole pot asigura producția corespunzătoare în cazul aplicării unei tehnologii adecvate. De regulă, solele sunt orientate în lungul curbelor de nivel. Există însăși situații când aceste suprafețe agricole apar pe terenuri cu înclinări mai mari de 10°, și cu o adâncire a fragmentării până la 120 m. Așa se întâmplă, de exemplu, în treimea inferioară a versantului cu expoziție nord-estică

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Km/Km2 și cu o energie de relief de 0,31 - 0,52. Acești versanți cu expoziție nord-estică, cât și cei orientați spre sud-vest sunt afectați de procese de ravenare. Pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt amplasate tot în lungul curbelor de nivel. Spre deosebire de flancul drept, ocupă însă suprafețe mult mai reduse, mai ales în cursul superior și mijlociu, unde se suprapun versantului vestic al Dealului Lohan, care are o morfologie tipică de cuestă, și unei porțiuni din dreptul cotului pe

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
inversează). În regiunea viticolă din zona Dobrinei, mai ales acolo unde vița-de-vie ocupă terenuri cu înclinări mai mari de 15°, pentru a stăvili procesul de eroziune al solului au fost amenajate benzi înierbate, respectiv porțiuni dintr-un versant, paralele cu curbele de nivel, care s-au cultivat cu plante (graminee și leguminoase) astfel încât să rețină spălările de sol din amonte. Materialul ce se depune transformă, cu timpul, banda înnierbată într-un fel de taluz de terasă; cu alte cuvinte, este vorba

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049

dar și prețurile sunt pe măsură. Oare vom ajunge ca Într-o zi să nu ne mai facem o mie de calcule, pentru un amărât de concediu? Suntem În penultimul vagon și de aici nu se vede nimic, este o curbă lungă. Ce de mașini oprite la barieră, vezi ce mici par de aici de sus? Spusese Andreea cu entuziasm. Acesta este farmecul călătoriei cu trenul...privești totul de la o Înălțime oarecare și trenul are prioritate de trecere peste șosele, răspunde

În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu (2014) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871

e o formulă globală, însă nu singura. Povestiri, schițe, scrisori, ele sunt când mostre de impresionism liric, când meditații capricioase. Le străbate un curent viu de sensibilitate și imaginație liberă, cu nostalgii dincolo de timp și spațiu, înscriindu-se pe o curbă a eternității. În esență “feminitățile” Hortensiei Papadat Bengescu rezumă atitudini în fața vieții, notabile prin francheță; autobiografie travestită, în care sub nume diverse Ă Bianca, Manuela, Adriana etc.) apare un singur personaj. Literatura subiectivă sau tranzitorie spre epic, stă sub semnul

Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de alimentare cu apă, se consideră 7%. 2.2. Repartiția debitului uzat pe tronsoanele de calcul 2.2.1. Trasarea rețelei de canalizare publică Având planul de situație al unei localități (cu străzi, curbe de nivel, emisar) se pot alege colectoarele principale și secundare (tronsoanele de calcul) și se efectuează trasarea întregii rețele de canalizare. /5,9,22,44,50/ 68 Pentru această operație este necesar să se respecte anumite reguli de trasare și

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
bază de justificări tehnico-economice. /1, 7, 16, 26, 46, 52/ 2.3.1. Repartiția suprafețelor bazinului canalizat pe tronsoanele de calcul În acest caz calculul suprafețelor bazinului canalizat nu se mai rezolvă prin metoda bisectoarelor, ci prin metoda perpendicularelor pe curbele de nivel. Astfel din nodurile rețelei se duc perpendiculare pe curbele de nivel obținându-se împărțirea în suprafețe ca în figura 2.8. Repartiția suprafețelor se realizează la fel ca pentru debitul uzat (tranzit, aferent, lateral, total), folosind tehnologia de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
3.1. Repartiția suprafețelor bazinului canalizat pe tronsoanele de calcul În acest caz calculul suprafețelor bazinului canalizat nu se mai rezolvă prin metoda bisectoarelor, ci prin metoda perpendicularelor pe curbele de nivel. Astfel din nodurile rețelei se duc perpendiculare pe curbele de nivel obținându-se împărțirea în suprafețe ca în figura 2.8. Repartiția suprafețelor se realizează la fel ca pentru debitul uzat (tranzit, aferent, lateral, total), folosind tehnologia de alcatuire ca în tabelele de la Quz med., ca 2.13 si

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ploii de calcul. Teritoriul României este împărțit în 19 zone pentru calculul debitelor meteorice (figura 2.11), fiecărei zone corespunzându-i câte o diagramă pentru calculul intensității ploii (figurile 2.12. - 2.30) Pentru proiectare se alege zona respectivă și curba de frecvență a ploii de calcul. Cunoscând durata ploii de calcul, tp, pentru tronsonul care se dimensionează și frecvența „f” (figura 2.10) modul de lucru este următorul:se intră cu valoarea duratei ploii de calcul pe abscisă și se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
îmbinare tubelement de compresie element de compresie si ancorare element de etansare element de racord Racorduri și piese speciale Pentru a rezolva diferitele probleme întâlnite în proiectarea și instalarea conductelor din polietilenă a fost realizată o serie de piese speciale (curbe, "T", reducții, derivațiiă. Aceste piese sunt obținute prin injecție sau prin lipire cu elemente fabricate, plecând de la tubul profilat în mod corespunzător (figura 2.46Ă. Pentru diametre mici se vor prezenta o serie de fitinguri uzuale (manșoane, "T", reducții, coturi

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
curba de debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o perpendiculară pe abscisă obținându-se coeficientul b (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o perpendiculară pe abscisă obținându-se coeficientul b (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest caz se fac introducând pe detaliu raportul 164 Q/Qp, ridicăm o perpendiculară până intersectăm curba debitelor și notăm cu „A” punctul de intersecție, apoi ducem o paralelă la abscisă până intersectăm curba v

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
obținându-se coeficientul b (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest caz se fac introducând pe detaliu raportul 164 Q/Qp, ridicăm o perpendiculară până intersectăm curba debitelor și notăm cu „A” punctul de intersecție, apoi ducem o paralelă la abscisă până intersectăm curba v = f(h) în punctul „B” (figura 2.87). Din punctul „B” coborâm o verticală și citim coeficientul b. Viteza maximă trebuie să

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ape uzate Ordinea de calcul include determinarea: - număr de locuitori deserviți; - zone de densitate a populației si confort edilitar; - tipuri de industrii, debite și caracteristici; - rețele stradale existente; - niveluri de dotare in infrastructură stradală; - plan de situație cu rețele stradale, curbe de nivel a localitații; - relevee topografice ale zonelor canalizate actuale și viitoare;profile topografice prin zonele canalizate actuale si viitoare; - propunerea unui traseu a rețelei de canalizare care va fi verificat ulterior, alegându-se varianta optimă și cunoașterea actuală a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]