793 matches
-
pentru că malacul avea grijă de toate văcuțele. E drept că au fost multe care i-au refuzat favorurile, dar tov director nu trecea la represalii. Și nici respectivele nu ciripeau, nu erau supărate, dimpotrivă, „tovarășele” erau încântate că au fost curtate și invitate să „ia loc” pe canapea, chiar mândre că „tovarășul” a poftit la farmecele lor. Uite-așa, „tovarășul” menținea colectivul unit, care muncea cu elan într-o atmosferă de armonie deplină. Dar pe mine, tov director, niciodată nu m-
CAPITOLUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383075_a_384404]
-
au văzut în această gogoașă răsuflată și reîncălzită, o magică forță de atracție a mulțimii de alegători, iar pe omul interesului național cu partidulețul său, o viitoare umbrelă sub care puteau intra în parlament, Evident că micuțul jucător a fost curtat de palatele puterii, pentru a le ridica pe balansoar, fapt ce i-a umflat imaginea politică și orgoliul său de factor cheie în jocul puterii. Valurile cotidiene de furie a protestatarilor l-au măturat și pe omul interesului național al
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
chiar, deocheate rău de tot. RĂMÂI CU NOI Luca 24:29 Ne naștem în durere și extaz Nemernici, nevoiași, sărmani și goi, Sorbind al mamei zâmbet lăcrimat Dar primul strigat e „rămâi cu noi”. Când printre flori de dalbe primăveri Curtăm iubirea-n fragedul altoi, Beția vieții-o tragem cu nesaț Și uneori suflăm „rămâi cu noi” În vara vieții, apriga vâltoare Ne-aruncă diamante și gunoi, Furați de timp, mai spunem cate-odată Vre-un rar și disperat „rămâi cu noi
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
purificatoare a sufletului. Uneori, aștept până târziu, în noapte, cuvântul *ce exprimă adevărul*. Visez, că, dacă aceste cuvinte înfiorate vor avea noroc, frumusețea le va captura cu genele ei și le va duce în grădina poeziei, cea cu magnolii timide curtate în taină de fluturi superbi. ( va urma )
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > DRAGĂ ROMÂNIE Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1797 din 02 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tu țară, floare printre flori În sânul tău ai felurite comori Râvnite mereu de multe nații, Curtându-te de N generații! Au mușcat din tine țară, Nu le-a păsat c-o să te doară... Îi purta doar interesul Nu să-ți ajute progresul! Râvnită ai fost de mii de ani, Jefuită de mulți dușmani, Le-ai pus
DRAGĂ ROMÂNIE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383207_a_384536]
-
de admirație. Dar elaborarea Codului lui Alexandru n-a putut fi ținută până la capăt secretă. Unul dintre ucenici, amețit de vin și de orgoliu, a vorbit mai mult decât se cuvenea În fața unui nobil atenian, pe a cărui fiică o curta cu asiduitate. Tatăl fetei era unul dintre membrii Centrum-ului din capitala Atticei și și-a Încunoștințat camarazii despre lucrarea pe care Aristotel și ciracii săi o pregăteau În taină. Ucenicul nechibzuit a fost șantajat și obligat astfel să se pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bine, le trădează propensiunea secretă spre implicare. În orice istoric doarme un potențial făuritor de istorie. Charles Redford nu era nici pe departe un psiholog de duzină... 29 Rămânea În suspensie o mică problemă: ce rost mai avea să mă curteze În condițiile În care intenția lui de a-i păcăli pe Ceilalți pentru a-i trimite la pieire nu era decât o cacealma ordinară? Ca să stăpânească lumea, n-avea În nici un caz nevoie de umărul meu de sprijin. Despre colaborarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fiecare an cîte o carte. Scrumiera s-a umplut. O deșert la gunoi. Nu suport mirosul chiștoacelor. Și cînd te gîndești că fumez de la șaisprezece ani. De ce n-am putut să pătrund În lumea bună? Pe mine nu m-au curtat niciodată bărbații cu situație, În schimb aveam mare trecere În rîndurile Lumpenproletariatului. Flăcăii oacheși de pe basculantă strigau după mine „nebunatico“, zarzavagiii Îmi făceau cu ochiul, băiatul cu Înghețata mă apuca de mînă cînd Îi Întindeam banii, ba unul care vindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu care tocmai am stat de vorbă, le-am răspuns, râzând și eu vesel, că e o guvernantă bătrână, săracă, trimisă la mine cu niște recomandări scrise, și că, dacă vor, le pot face cunoștință cu ea: pot să o curteze cu folos. Spunând asta, am simțit, nu după vorbele proprii, ci după hohotul de râs pe care l-am stârnit, că am depășit măsura și că nu se cuvenea să vorbesc așa. Când, după ce a plătit, mama a ieșit fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
vreme după ce fosta Uniune Sovietică se destrămase și Republica Moldova își declarase independența. La Chișinău, apele politicii erau tulburi și formațiunile politice se luptau pentru putere. Vlad Mihailovici era directorul unei întreprinderi de comerț exterior din capitala tinerei republici Moldova. Îl curtau atât comuniștii cât și firavele partide progresiste ca să îi reprezinte în campania electorală care bătea la ușă. Îi lăsase în plata domnului pe toți și se lansase în afaceri. Avea ceva bani puși deoparte dar, mai ales, o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
iar spiritul Îndrăgostit se extenuează În lascivitate și În incontinență. Așadar, pe cine căutase sculptorul ca să Îi pună capăt zilelor? Guido Bigarelli, maestrul figurilor moarte, revenise după o absență Îndelungată, sub un nume fals, ca pentru a o găsi. O curtase de-a lungul Întregii sale vieți, În operele sale. Încheiase cu ea un pact, o chemase În șoaptă să se oprească În bronzurile sale, Îi mângâiase oasele sub carnea fierbinte a iubitelor lui. Iar apoi moartea sosise, ca să Își ceară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ori câte ori o chemam, beat fiind, pe la două sau chiar la trei noaptea. Bineînțeles, nu făcea asta pentru că n-ar fi avut succes la bărbați. Doar lucra Într-un butic și nu ducea lipsă de bărbați care să o curteze, din toate categoriile, de la perverși nenorociți din lumea modei până la angajați la bancă sau la ziariști. Din fericire sau din nefericire, bineînțeles că pentru mine e din fericire, fusese crescută cu grijă de un tată extraordinar și de o mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
parte nici din alta nu există dragoste, respect, putere de sacrificiu, iertare. Comparație! Mereu trăim, comparându-ne cu alții... Să fim ca și cutare, de ce numai el poate!? Cine este el sa facă cutare lucru? Se spune că un băiat curta două fete deodată. Una era foarte bogată, dar nu așa frumoasă ca celalată care era săracă. Stătea în cumpănă pe care să le aleagă. Într-o zi, luă trăsura, se urcă și dădu bice cailor. „Doamne, spuse, unde se vor
DESPRE COMPARAŢIE ŞI COMPETIŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364318_a_365647]
-
through the night, we pray, abide with uș. RĂMÂI CU NOI Ne naștem în durere și extaz Nemernici, nevoiași, sârmani și goi, Sorbind al mamei zâmbet lăcrimat Dar primul strigat e „rămâi cu noi”. Când printre flori de dalbe primăveri Curtam iubirea-n fragedul altoi, Beția vieții-o tragem cu nesaț Și uneori suflam „rămâi cu noi” În vara vieții, aprigă vâltoare Ne-aruncă diamante și gunoi, Furați de timp, mai spunem cate-odată Vre-un rar și disperat „rămâi cu noi
POEME BILINGVE (5) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364393_a_365722]
-
unui baraj în arc. Întâmplător, am avut fericita ocazie să reîntâlnesc la Cluj, în vara anului 2005, un mare inginer pe care îl cunoscusem pe vremuri, prin 1965, în redacția ziarului „Făclia Hidrocentralei” (al cărui redactor șef era ziaristul Iuliu Curta ce mi-e rudă apropiată). L-am reîntâlnit la Liga Scriitorilor din România, filiala Cluj. Este vorba de inginerul Mălai, scriitor de notorietate al Ardealului, astăzi purtând pe umeri ceva ani, dar pe vremuri, tânăr șef la Fabrica de Betoane
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
poată fi condusă din București. O adevărată bijuterie, la 104 metri sub nivelul râului”. După ce întâlnirea de la Cluj s-a încheiat, am discutat în continuare despre inginerul Mălai, cu ziaristul care, în 1966, conducea ziarul „Făclia Hidrocentralei”, cumnatul meu Iuliu Curta. Student fiind, îmi petreceam toate sâmbetele și duminicile la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte și-i ducea pe muncitori la lucru. „Cum să nu-l știu pe
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
mâna, de data aceasta, din pricina unei mici devieri, și aceasta dintr-o cauză obiectivă. Îmi aduc aminte că a fost atunci mare agitație, apăruse și un material în „Făclia...”, intitulat „Dealu-i deal și valea-i vale” semnat de Iuliu Curta. Dar totul s-a rezolvat, căci „omul le strică, omul le drege”. Era o primăvară timpurie, în martie, cred că pe 15, în anul 1966. Știam de eveniment. La Corbeni mă ducea, destul de des, nu numai dragostea de pescuit, ci
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
fost o dragoste de aproape doi ani. O chema Tiuța. Eh, ale tinereții... Am alunecat în melancolie. Dar să revenim. Era o primăvară splendidă. Mare sărbătoare pe șantierul Hidrocentralei de pe Argeș. Apele Râului Argeș și-au stagnat mersul. Împreună cu familia Curta, familia Gogioman și frumoasa lor fiică dintr-a XI-a, am participat la un eveniment epocal. În corpul barajului s-au lăsat porțile grele de fier, oprind apele înspumate ale râului în care colcăiau păstrăvii și lipanii. Și, văzând cu
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
construirea a ceva durabil a funcționat din nou, „pe Argeș în sus”. O întâmplare tragică este edificatoare. Spre sfârșitul primăverii anului 1965, după o zi de pescuit, se încinsese un chef la B. Z.-ul unde locuia cumnatul meu, Iuliu Curta și sora mea, Felicia. Familia Susan, niște moldoveni deosebiți, distractivi și simpatici, ce ne deveniseră prieteni, familia ing. Sporea, inginerul Guță, toți erau prezenți și au întreținut petrecerea până noaptea târziu, sâmbăta spre duminică. Domnul Susan era schimbul trei, el
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
o idee: de ce elementul determinant sau, mai corect spus, cel care primează în a te îndrăgosti de o fată este aspectul fizic? De ce, de exemplu, un băiat alege o fată frumoasă pentru o idilă, mai puțin inteligentă, pe care o curtează asiduu, pentru care suferă, în defavoarea uneia extrem de inteligentă, indrăgostită total de el, dar puțin mai frumoasă? De ce frumusețea să fie elementul departajator și nu inteligența și moralitatea? Eram în anul al doilea de liceu, liceu ce își avea sediul pe
PRIMA DRAGOSTE de IONEL CADAR în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361324_a_362653]
-
e tânăr și a fost crescut la oraș. Ce știe el? Parcă acolo nu a mâncat tot d-astea crescute la țară!” În dimineața următoare a fost trezit cu noaptea-n cap tot de cântatul cocoșilor. Nu de cei din curta sa, ci de alții, ai vecinilor. Sunetele pătrundeau prin aerul subțire și proaspăt al dimineții și Mișu, cu pernele pe cap, apăsate pe urechi, înjura și se zvârcolea de pe o parte pe alta. Atunci s-a hotărât să-nchirieze ori
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
să-i răspund lui Alex la insistentele lui ocheade sau nu. - Ia auzi! Interesant! De când asta? - De vreo două săptămâni tot îmi dă târcoale, încercând să mă abordeze într-o discuție mai intimă. Îl citesc ca pe abecedar cum mă curtează. Privirile lui flămânde nu se dezlipesc de pe bustul meu, parcă vrea să mă dezbrace. - Are ce privi, nu contest asta. Ce mă nedumerește pe mine este că acum câteva zile m-a rugat să-i apar în față părinților drept
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
clasă, spre dezamăgirea băieților de la B. Alma este aiurită, visătoare, dar cu o minte extrem de ageră. În iubire nu se lăsa înșelată sau ademenită. Este spontană și greu de cucerit, trebuie să lupți mult pentru ea. Îi plăcea să fie curtată, să ademenească la rândul ei, dar se lasă greu prinsă în jocuri “finale” de seducție. Este mândră și crudă, rece și ironică, deschisă și optimistă, îi place viața și să își asume riscuri, uneori chiar exagerează, din dorința de a
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
eu, tu ești dusă de tot Emma. - Am doar optsprezece ani și simt cum femeia din mine își cere drepturile la libertatea vieții, inclusiv a celei de iubire. - Nu ziceai că-l ai pe Alex la îndemână? Dacă tot te curtează, cine te oprește să o faci cu el? Frumos este, destul de bărbat să ducă acest lucru la îndeplinire pare a fi... - Mi-e teamă că nu este suficient de discret. - Și de ce-mi spui mie toate aceste intimități și
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
Întrebare firească: De ce le este atât de frică de Antonescu? Pentru că e mai mult decât evident că le este frică. Dacă nu le-ar fi, nu l-ar băga în seamă. E la mintea cocoșului! Inclusiv a Demisului, care îl curtează ca vrăjitoarea cu mărul otrăvit!?! În primul rând pentru că rebelul George Crin Laurențiu Antonescu nu face parte din big bangul comunist decembrist. Din gașca fesenistă. Aia cu confiscarea Revoluției. În al doilea rând, știe ceva istorie. Veche, modernă și, mai
TABLETA DE WEEKEND (51): DESPĂRŢIREA DE REPUBLICA A III-A (OBIECTIV 2014) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363799_a_365128]