811 matches
-
-și expună capodopera, care o reprezenta pe iubita lui. N-ar fi făcut bine Crates ca mai degrabă să-l laude pe Praxiteles pentru faptul de a fi Înălțat aici, alături de statuile aurite ale acestor monarhi, statuia aurită a unei curtezane? În felul acesta, artistul Înfiera bogăția, dovedind astfel că ea nu posedă nimic de admirat, nici de respectat. Regii, precum și Înalții demnitari ai cetăților ar trebui să facă ofrande În numele justiției, al Înțelepciunii, al mărinimiei, În loc să aducă tributuri de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
au încheiat. În această scrisoare m-am decis să vă scriu despre viața mea la Romă. Pare potrivit, luând lucrurile pe rând, să vă spun unde stau, deoarece m-am mutat și nu mai sunt în apropierea atâtor de multor curtezane cum eram vara trecută. Locuința mea este situată în piață numită Sân Michele din Borgo 137, care este foarte aproape de palat și de piață Sf. Petru. Dar este într-o zonă singuratica, fiind spre dealul numit în vechime Janiculum. Casă
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
povestit puțin cu Brancaccio și Messer Giovambatista Nași, care stă adesea pe la mine. În zilele de sărbătoare mă duc la slujba, si nu fac la fel ca dumneata, care lipsești adesea. Dacă ar fi să mă întrebați dacă am vreo curtezana, aș răspunde că la început, atunci când am sosit, am avut câteva, după cum v-am scris. Apoi, înspăimântat de aerul verii, m-am abținut. Oricum, am "stricat-o" pe una dintre ele, acum vine adesea fără s-o chem. Este destul de
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
apoi cu niște legume care trebuie curățate, în speță o salată, un scuipat, un delfin, într-o continuare la bestiar, cu un cal de îmblânzit, dar și cu o furtună, cu o masă bine garnisită, cu niște curteni și niște curtezane, dar, ne amintim acum, și parfum, dansuri, o rochie... Tot atâtea ocazii, pentru docți și pentru persoane serioase, să-l trateze de sus pe personajul nostru! De unde și necesitatea de a practica o hermeneutică erudită și de a porni în
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Aristip iese dintr-un bordel și, când cineva îl dojenește pentru că a intrat acolo, el răspunde că problema nu constă în a intra, ci în a nu ști să ieși; altuia, care-i reproșează că s-a dus la niște curtezane cam trecute, el îi răspunde că de la navele care au efectuat multe călătorii pretinzi un singur lucru: să te ducă în portul dorit; unuia care-i face observația că trăiește cu o prostituată a cărei jucărie a cam devenit, Aristip
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pentru ca toate să se dezvolte într-un singur corp cunoscut ca fragil, debil și bolnăvicios... Departe de așternuturile moi garnisite cu femei, de ugerele și vulvele de scroafă umplute, udate cu cele mai bune vinuri de Falerne, de efebi, de curtezanele îmbrăcate sumar și de practica degetului vârât în gât pentru a putea continua orgiile demne de Trimalchio al lui Petroniu, Epicur afirmă teoretic și trăiește practic un hedonism ascetic care, luat în detaliu, li s-ar putea potrivi călugărilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
străluceau în sărăcia intelectuală, profesând supunerea față de soț, virtuțile tăcerii, perfecțiunea în ascultare, toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să-i credem pe adversarii săi, hedonistul Epicur chefuia, evident... Mai probabil, ele au filosofat absolut de la egal la egal cu Metrodoros sau cu dedicatorii celor trei faimoase scrisori - Pythocles, Herodot și Menoiceus. Ceea ce nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Ion Dur • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Citește-mă pe mine!, Viorel Rotilă • Confesiunile unui diplomat, Eliezer Palmor • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov • Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici • Cultura recunoașterii și securitatea umana, Anton Carpinschi • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare, Daniel Focșa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • El hebreo estereotipo. Esbozo de historia cultural, Viorica S. Constantinescu • Escadrila albă
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
propagandă. In legătură cu filmele îmi amintesc o altă ispravă făcută de mama mea în timpul liceului. Era 15 septembrie, prima zi de școală și la cinematograful Eminescu din centrul orașului rula filmul „Dama cu camelii” având ca subiect viața faimoasei curtezane din romanul cu același nume de Alexandre Dumas fiul. Filmul era într-un fel și ecranizarea operei Traviata de Verdi, pentru că muzica se spunea că este interpretată de celebra Maria Callas, ea având rolul Violetei. Am avut acest mare noroc
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Pagini din ..., București, 1937, Cântecul din urmă, București, 1946; Omar Khayyam, Catrene, introd. trad., București, 1932; ed. îngr. Alexandru Metea, Timișoara, 1993; Li Tai Pe, Din poeziile lui..., București, 1933; Din flautul de jad. Antologie chineză, București, 1939; Din cântecele curtezanelor japoneze, București, 1942; Eșarfe de mătase. Antologie japoneză, București, 1943; Din poezia americană, pref. Perpessicius, București, 1947. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, [Al. T. Stamatiad], CVC, 1907, 3, 1910, 8 ; Chendi, Schițe, 128-130, 148-150; Liviu Rebreanu, „Femei ciudate”, „Biblioteca modernă”, 1911
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
este retrogradă, și că este la maxim când staționează, avem o imagine aproape completă a metodelor întrebuințate în cereasca artă himerică. Când un rege are în tema natală un Marte staționar, va fi întotdeauna învingător; dacă o prințesă sau o curtezană îl are pe Venus staționar, va avea o căsătorie strălucită, putând ajunge pe tron. Un bărbat care îl are pe Venus retrograd, este sortit rușinii, fiind sfătuit să nu se însoare. Medicina astrală Ca și ramura juridică, în astrologia medicală
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ea pe înalta doamnă a visurilor lui, deși în realitate e o femeie superficială, care îl tratează cu indiferență. G.D. Ladima trăiește o dramă a nerealizării sociale și una a nerealizării prin iubire; trăiește un proces de automistificare, idolatrizând o curtezană de ocazie. Acesta este personajul "absent" din roman și despre el avem informații din diferite surse: confesiunile din scrisorile adresate Emiliei; impresiile pe care le produc destăinuirile asupra lui Fred Vasilescu; comentariile complementare ale Emiliei Răchitaru; notele de subsol ale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
anulată însă de faptul că altcineva i-o luase înainte și își comunicase rezultatele. Apoi ea este, total și fără rezerve, soția îndrăgostită a unei seducătoare „secături”, care, fără scrupule, o pasează prietenului bogat, Valentin. În sfârșit, devine o veritabilă curtezană, întreținuta bancherului parizian Melas și concomitent amanta berbantului Robert de Cedres. Falimentul bancherului și apariția unui copil din cealaltă relație o aduc pe Alma în pragul sinuciderii, evitată totuși, maternitatea revelându-i-se finalmente drept condiție firească, salvatoare. Multitudinea personajelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
dorit, a dat un ordin să fie pedepsite de rude după vechile datini. Femeile cu proastă reputație ca să evite pedepsele pe care legile le prevedeau, împotriva celor care se îndepărtau de la datoriile și demnitatea de femeie, începuseră să se declare curtezane. A avut grijă să păstreze liniștea în țară, a luat măsuri împotriva tâlharilor, hoților, răzvrătirilor și a pedepsit cu multă asprime tulburările civile, luând măsuri severe pentru a le preîntâmpina. A desființat și folosirea dreptului de azil. Avar și ținând
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
creator, pentru spiritul de frondă afișat: Sunt condotierul Tonegaru fără spadă;/ mi-am tocit-o ascuțindu-mi ultimul creion/ să scriu cum am dat în poezie cu o grenadă". Eros și thanatos se confundă, acesta e un "epitaf", caligrafiat noaptea curtezanelor pe ferestre, cum afirmă textul. Se pierde poate din vedere că accentul nu cade neapărat pe caracterul protestatar, cât pe ideea finalului de operă, pe faptul că poezia sa se transformă în polemică, în antipoezie sau metatext. Dintre procedeele preferate
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prestabilite. În cazul poeziei albatrosiste, drumul trasat de avangardă nu a fost total depășit și, în consecință, creatorul se îndreaptă cu violență împotriva poemului, împotriva limbajului poetic care ar trebui să-i reflecte într-o manieră originală trăirile: "Noaptea caligrafiez curtezanelor epitaful meu pe ferestre:/ Sunt condotierul Tonegaru fără spadă;/ mi-a tocit-o ascuțindu-mi ultimul creion/ să scriu cum am dat în poezie cu o grenadă"" (Cântec pe hârtie, Constant Tonegaru), fără ca acesta să se autonomizeze complet și să
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
1700 (acțiunea a fost mutată în secolul 18 din cauza cenzurii venețiene; producțiile moderne situează acțiunea în deceniul 6 al secolului 19); actul I are loc în August, actul ÎI în Ianuarie și actul III în Februarie. Personaje: Violetta Valéry, o curtezana (soprana); Alfredo Germont, un tânăr îndrăgostit de ea (tenor); Giorgio Germont, tatăl lui Alfredo (bariton); Floră Bervoix, prietena Violettei (mezzo-soprana); Baron Douphol, protectorul Violettei (bariton); Annina, cameristă Violettei (soprana); Doctorul Grenville, doctorul Violettei (baș); Marchizul d'Obigny, un prieten al
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un prieten al Florei (baș); Gastone, viconte de Letorière (tenor); Giuseppe, (tenor); servitorul Violettei; servitorul Florei (baș); un comisionar, doamne și domni, prieteni ai Violettei și ai Florei, matadori, picadori, țigănci, măști. Actul 1 Saloanele Violettei Valéry. Violetta, o celebra curtezana, da o mare petrecere în saloanele sale. Ultimul sosit este Gaston, un conte, care este însoțit de prietenul său, Alfredo Germont. Acesta din urmă tânjea de un an să o întâlnească pe Violetta. Alfredo este rugat să pronunțe cuvântul de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o acuza că i-a ruinat fiul. În fața dovezilor prezentate de Violetta, care dovedesc contrariul, Germont îi spune acesteia că relația ei cu Alfredo distruge viitorul fiicei sale din cauza conexiunii rușinoase ce se face între numele Germont și reputația de curtezana a Violettei (Pure siccome un angelo, Iddio mi dié una figlia.). Plină de remușcări Violetta asculta vorbele bătrânului Germont și sub influența acestuia decide să-l părăsească pe Alfredo furnizăndu-i drept explicație dorința ei de a reveni la viața de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
3. 1977 Carlos Kleiber 4. 1981 Riccardo Muți 5. 1991 - James Levine Din istoria operei Când Verdi a sosit la Paris în 1847 pentru o serie de întâlniri de afaceri privind viitoare proiecte, Mărie Duplessis (născută Alphonsine - Mărie Plessis), tânăra curtezana a cărei scurtă aventură amoroasă cu Alexandre Dumas fiul a inspirat celui din urmă dorința de a prezenta o versiune romantică a legăturii lor în românul sau La Dame aux Camélias, murise de tuberculoză cu trei luni în urmă. Oricum
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
devină ceva mai tarziu cea de a doua soție a compozitorului, Giussepina Strepponi, sosise la Paris cu șase luni înaintea lui Verdi. Oare Strepponi, care era ca și Duplessis o mare amatoare de teatru și opera, o întâlnise pe celebra curtezana a cărei frumusețe era de notorietate publică? Dacă da, i-a spus ea lui Verdi despre acest personaj? Probabil că nu vom afla niciodată acest lucru. Ceea ce știm cu certitudine este faptul ca Verdi și Giuseppina au petrecut iarnă 1851
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
6 Martie 1853 a fost fără îndoială un fiasco total. Motivele pentru acest dezastru sunt diverse, dar o mare parte din blam a fost atribuit cântareților, în special interpretei rolului titular Salvini-Donatelli, care nu a apărut a avea aspectul unei curtezane roasa de tuberculoză. Graziani traversa o perioadă de dificultăți vocale la momentul respectiv, iar Varesi era spre sfârșitul carierei. După premieră de la Teatro La Fenice, Verdi i-a scris lui Emanuele Muzio: “Premieră operei La Traviata de ieri noapte a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în favoarea lui Cassio. Otello îi cere să jure că îi este soție fidelă. Înspăimântata de tonul amenințător a lui Otello, Desdemona începe să plângă. Furia Maurului nu mai are margini, el 423 ajungând să-și acuze soția că este o curtezana. Scăldata în lacrimi, Desdemona jură că este nevinovată; Maurul o gonește. Copleșit de furie, Otello implora Cerul să-l pedepsească cu toate suferințele din lume dar să nu-l oblige să suporte evidență vinovăției Desdemonei ( Dio! mi potevi scagliar,). El
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în cazul lui Flaubert, Baudelaire sau Zola, antrenează, în toată Europa, incepand cu anul 1880, o generatie întreaga la demascarea ipocriziei. Prototipurile feminine, definite în Dictionnaire thématique du român de mœurs. 1850-1914 (2003) sunt: mama a familiei, înger, amantă pasionala, curtezana devoratoare, prostituată [v.Hamon, Viboud, p.246]. Dacă în prima jumătate a secolului al XIX-lea locul femeii este mai mult pe piedestal, cea de-a doua jumătate produce o imagine mai puțin poetica. Pariziana din jumătatea a doua nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
demers când notă că Nana se transformă în mit, fără a înceta să fie reală [Flaubert, Correspondance, VIII, p.388]; într-adevăr, Zola a oferit sistematic două imagini ireconciliabile ale eroinei sale: ba față ușuratica, personaj construit pornind de la povestirea curtezanei lui Dumas-fiul, ba Venus, incarnare fascinantă și înspăimântătoare a forțelor sexualității. Mitul are o dinamică proprie cu legități specifice, denumite diferit: situații, scenarii, raporturi, relații invariabile, teme posibile etc.61. Vom face apel la câteva din cele mai reprezentative. Raymond
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]