803 matches
-
scris, perna de pe fotoliul mesei, dar mai ating și... și... șuvoiul bărbătesc dintre picioarele obsedatului curtezan, solidificat de Rodin ca soclu al unui parcă anticipativ luptător Smack Down de pe T.V. Sport. Ghidul, femeie monumentală, părînd ea însăși din suita de curtezane balzaciene, începe să răgușească și să-și încheie, de frig, ultimii nasturi ai subțirei șemizete. Îi ofer, galant, o tabletă de Strepsils. Recunoștința ei, salonardă, la despărțire: Merci pour le bonbon. Castelele de pe Loara. Edulcorate în imaginile preconcepute, mă izbesc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1700 (acțiunea a fost mutată în secolul 18 din cauza cenzurii venețiene; producțiile moderne situează acțiunea în deceniul 6 al secolului 19); actul I are loc în August, actul ÎI în Ianuarie și actul III în Februarie. Personaje: Violetta Valéry, o curtezana (soprana); Alfredo Germont, un tânăr îndrăgostit de ea (tenor); Giorgio Germont, tatăl lui Alfredo (bariton); Floră Bervoix, prietena Violettei (mezzo-soprana); Baron Douphol, protectorul Violettei (bariton); Annina, cameristă Violettei (soprana); Doctorul Grenville, doctorul Violettei (baș); Marchizul d'Obigny, un prieten al
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un prieten al Florei (baș); Gastone, viconte de Letorière (tenor); Giuseppe, (tenor); servitorul Violettei; servitorul Florei (baș); un comisionar, doamne și domni, prieteni ai Violettei și ai Florei, matadori, picadori, țigănci, măști. Actul 1 Saloanele Violettei Valéry. Violetta, o celebra curtezana, da o mare petrecere în saloanele sale. Ultimul sosit este Gaston, un conte, care este însoțit de prietenul său, Alfredo Germont. Acesta din urmă tânjea de un an să o întâlnească pe Violetta. Alfredo este rugat să pronunțe cuvântul de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o acuza că i-a ruinat fiul. În fața dovezilor prezentate de Violetta, care dovedesc contrariul, Germont îi spune acesteia că relația ei cu Alfredo distruge viitorul fiicei sale din cauza conexiunii rușinoase ce se face între numele Germont și reputația de curtezana a Violettei (Pure siccome un angelo, Iddio mi dié una figlia.). Plină de remușcări Violetta asculta vorbele bătrânului Germont și sub influența acestuia decide să-l părăsească pe Alfredo furnizăndu-i drept explicație dorința ei de a reveni la viața de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
3. 1977 Carlos Kleiber 4. 1981 Riccardo Muți 5. 1991 - James Levine Din istoria operei Când Verdi a sosit la Paris în 1847 pentru o serie de întâlniri de afaceri privind viitoare proiecte, Mărie Duplessis (născută Alphonsine - Mărie Plessis), tânăra curtezana a cărei scurtă aventură amoroasă cu Alexandre Dumas fiul a inspirat celui din urmă dorința de a prezenta o versiune romantică a legăturii lor în românul sau La Dame aux Camélias, murise de tuberculoză cu trei luni în urmă. Oricum
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
devină ceva mai tarziu cea de a doua soție a compozitorului, Giussepina Strepponi, sosise la Paris cu șase luni înaintea lui Verdi. Oare Strepponi, care era ca și Duplessis o mare amatoare de teatru și opera, o întâlnise pe celebra curtezana a cărei frumusețe era de notorietate publică? Dacă da, i-a spus ea lui Verdi despre acest personaj? Probabil că nu vom afla niciodată acest lucru. Ceea ce știm cu certitudine este faptul ca Verdi și Giuseppina au petrecut iarnă 1851
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
6 Martie 1853 a fost fără îndoială un fiasco total. Motivele pentru acest dezastru sunt diverse, dar o mare parte din blam a fost atribuit cântareților, în special interpretei rolului titular Salvini-Donatelli, care nu a apărut a avea aspectul unei curtezane roasa de tuberculoză. Graziani traversa o perioadă de dificultăți vocale la momentul respectiv, iar Varesi era spre sfârșitul carierei. După premieră de la Teatro La Fenice, Verdi i-a scris lui Emanuele Muzio: “Premieră operei La Traviata de ieri noapte a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în favoarea lui Cassio. Otello îi cere să jure că îi este soție fidelă. Înspăimântata de tonul amenințător a lui Otello, Desdemona începe să plângă. Furia Maurului nu mai are margini, el 423 ajungând să-și acuze soția că este o curtezana. Scăldata în lacrimi, Desdemona jură că este nevinovată; Maurul o gonește. Copleșit de furie, Otello implora Cerul să-l pedepsească cu toate suferințele din lume dar să nu-l oblige să suporte evidență vinovăției Desdemonei ( Dio! mi potevi scagliar,). El
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
revine în actualitatea literară cu scrieri consacrate Renașterii italiene: Machiavelli. Omul, timpurile, opera (I-II, 1933-1934), Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino, Francesco Guicciardini, Benvenuto Cellini (1935; editată în 1937 și în limba franceză) și Figuri din cinquecento. Principese, curteni, curtezane (1939). Acest ciclu istorico-biografic se încheie cu volumul Les ambassadeurs de Venise au XVI-ème siècle, lucrare redactată simultan în limbile română și franceză, care va fi publicată (versiunea franceză, singura încheiată) postum la Madrid, în 1984, de fiul său George
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
lui Henri Bergson, București, 1910; Imperialismul culturii germane, București, 1915; Machiavelli. Omul, timpurile, opera, I-II, București, 1933-1934; ed. 3, Timișoara, 1993; Trei figuri din cinquecento: Pietro Aretino, Francesco Guicciardini, Benvenuto Cellini, București, 1935; Figuri din cinquecento. Principese, curteni și curtezane, București, 1939; Les ambassadeurs de Venise au XVI-ème siècle, îngr. George Antoniade, Madrid, 1984; Opere, îngr. Ion Mihail Popescu, București, 1985. Traduceri: Thomas Carlyle, Eroii. Cultul eroilor și eroicul în istorie, București, 1910, Muncă, sinceritate, tăcere, București, 1910; John Ruskin
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
putea spune că, dimpotrivă, Îi stimulează să devină cei mai mari seducători ai epocii, făcând ravagii În lumea bună, printre doamne și, deopotrivă, printre domni. Singurele femei acceptate În preajmă, cu Îngăduință și chiar prietenie, sunt - se va vedea de ce - curtezanele și amazoanele moderne, făpturi bărbătoase, puternice, sportive. O analiză atentă a contextului În care femininul se emancipează galopant poate explica resorturile crizei de identitate masculină, tot mai accentuată În epocă. Apariția volumului Sex și caracter al genialoidului dezaxat Otto Weininger
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
catalog al dandy-lor. Oricât ar părea de ciudat, el se lasă Împins aici nu doar pentru că a compus un Tratat de viață elegantă, nici pentru că este părintele unor celebre personaje dandy (În Fata cu ochii de aur, Mărirea și decăderea curtezanelor sau Un prinț al boemei, de pildă). Ci pentru că el Însuși simte imperioasa nevoie de a se Îmbrăca, mânca, vorbi, comporta ca un veritabil fashionable. Iată-l portretizat de un apropiat, un ofițer englez strecurat În lumea bună a Parisului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
acceptă. Mai bine zis, le tolerează, intrând Într-un fel de dialog egalitar și, uneori, deloc paradoxal, căutându-le chiar tovărășia: pe de-o parte, femeia autoritară, independentă, emancipată, de tip amazoană, pe de alta, mustind de senzualitate și farmec, curtezana. Unde am mai putea Întâlni Însă amazoane În lumea modernă? La propriu, asemenea suratelor antice, respectând Întru totul mitul, În armuri, dând iama călare, mânuind spadă sau arc, numai În prozele lui Théophile Gautier, Balzac, Barbey d’Aurevilly, Villiers de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
exorcizant, și o zonă de atracție. Mai ales atunci când, din grija de a nu generaliza pripit, am observa că există o diversitate impresionantă de femei „ușoare”, de la prostituatele cartierelor rău famate, vulgare, obscene, la fâșnețele cocote și lorete, de la marile curtezane, elegante, cultivate, rafinate, la actrițele și dansatoarele de cabaret, pline de fantezie sau la frust ingenuele cusătorese ori slujnicuțe. Toate pot deveni o provocare pentru dandy. Cu aceeași atenție la nuanță, ar mai trebui să spunem că, În fața unei asemenea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Brummell n-a avut niciodată așa ceva, din simplul motiv că femeile sunt mai sensibile la trădare decât la indiferență. După știința noastră, una singură a pronunțat despre Brummell niște cuvinte care ascundeau pasiunea, dar, În același timp, o și dezvăluiau: curtezana Henriette Wilson. Lucru firesc, Întrucât ea era geloasă nu pe inima lui Brummell, ci pe gloria sa. Calitățile care Îi dădeau unui dandy atâta forță erau dintre cele faste și pentru o curtezană. De altfel, fără să fie neapărat o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dar, În același timp, o și dezvăluiau: curtezana Henriette Wilson. Lucru firesc, Întrucât ea era geloasă nu pe inima lui Brummell, ci pe gloria sa. Calitățile care Îi dădeau unui dandy atâta forță erau dintre cele faste și pentru o curtezană. De altfel, fără să fie neapărat o Henriette Wilson, femeile se pricep la calcule atunci când e vorba de reușita sexului lor! Ele au geniul matematicilor, ca și bărbații, cum, de altfel, au toate Înzestrările acestora, drept pentru care nu-i
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Montgomery aprinde În rândul persoanelor civilizate o pasiune generalizată pentru avere, expresie Înțeleasă ca prototip al tuturor ambițiilor individuale; deoarece, din dorința de a nu aparține clasei obidite și umilite, Își fac apariția nobilimea, aristocrația, titlurile și curtenii, dar și curtezanele etc. Însă acest soi de febră care Îl face pe om să vadă peste tot scări ale onorurilor și să se Întristeze că nu a reușit să se cațere decât până la un sfert, la o treime sau la jumătate din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dedublare pustiitoare, lăsând să se Întrevadă, sub linia pură, degradatul. Revelația acestui fapt o are Dmitri Karamazov În acea bivalență ce include atât „idealul Madonei”, cât și „idealul Sodomei”. Încarnări ale acestei frumuseți cu două chipuri sunt fie Rosalba, „Mesalina-Fecioară”, curtezana rafaelică a lui Barbey d’Aurevilly, fie biblica Salomee, „grand fleur vénérienne”, acea „Beauté maudite” care-l urmărește pe eroul lui Huysmans, fie Mima, la Mateiu Caragiale. Emblematic este - cum Îi scrie inspirat același Barbey lui Trébutien - „une tête de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
bizar, descoperit într-un roman de Maupassant, pe care-l citisem în primăvară. Un dandy parizian, de la un capăt la altul al cărții, râvnea la dragostea inaccesibilă a unei făpturi alcătuite din rafinamente decadente, căuta să ajungă la inima acelei curtezane cerebrale, indolente, semănând cu o orhidee fragilă și care îl lăsa să spere mereu zadarnic. Și alături de ei - servitoarea, tânăra ce se îmbăia, cu trupul ei voinic și sănătos. La prima lectură, nu deslușisem decât triunghiul acela, care îmi părea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cufunda în noaptea îmbălsămată a stepei. Aromele ei se contopeau cu parfumul ce înmiresma un trup de femeie acoperit cu pietre prețioase și hermină. Charlotte povestea despre isprăvile divinei Otero. Cu o uimire neîncrezătoare o priveam pe acea ultimă mare curtezană, tolănită pe canapeaua ei cu forme capricioase. Viața ei extravagantă era consacrată doar iubirii. Iar în jurul acelui tron se agitau niște bărbați - unii numărau cei câțiva poli amărâți rămași din averea lor tocată, alții își apropiau încet de tâmplă țeava
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Archelaos din Atena a fost dascălul lui Socrate. El se ocupa de etică. În altă ordine, afirma că sunt două cauzele producerii lucrurilor: căldura și frigul (Diogenes Laertios). Socrate a avut două legături spirituale cu femei: Aspazia (din Milet), o curtezană care l-a învățat doctrina dragostei, care-i face pe oameni mai buni și Diotima (din Mantinea), o preoteasă care a jucat un rol important în formarea intelectuală a lui Socrate. Informațiile privindu-l pe Socrate au două surse principale
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
noua eirōneia datorează lui Socrate spectaculosul ei destin. Cf. Petru Creția, loc.cit., p. 65. Foarte interesant că Alcibiade, cu o noapte înainte de a muri, a visat că era îmbrăcat în haine de femeie și era coborât în pământ de curtezana Timandra („Cea-care-îl-onorează-pe-om”), nu de Diotima („Cea-care-îl-onorează-pe-zeu”). În alți termeni, „teoria dublei fascinații” spune că într-o iubire sunt două componente: fascinația („un amestec de admirație, de stupefacție, de spaimă și de venerație nesfârșită; proveniența trebuie căutată în forța de revelație
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
altele cu stagii vechi de activitate, apoi niște legume care trebuie curățate, în speță o salată, un scuipat, un delfin, într-o continuare la bestiar, un cal de îmblânzit, dar și o furtună, o masă bine garnisită, niște curteni și curtezane, dar, ne amintim acum, și parfum, dansuri, o rochie... Tot atâtea ocazii, pentru docți și persoane serioase, să-l trateze de sus pe personajul nostru! De unde și necesitatea de a practica o hermeneutică erudită și de a porni în căutarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Aristip iese dintr-un bordel și, când cineva îl dojenește pentru că a intrat acolo, el răspunde că problema nu constă în a intra, ci în a nu ști să ieși; altuia, care-i reproșează că s-a dus la niște curtezane cam trecute, el îi răspunde că de la navele care au efectuat multe călătorii pretinzi un singur lucru: să te ducă în portul dorit; unuia care-i face observația că trăiește cu o prostituată a cărei jucărie a cam devenit, Aristip
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru ca toate să se dezvolte într-un singur corp cunoscut ca fragil, debil și bolnăvicios... Departe de așternuturile moi garnisite cu femei, de ugerele și vulvele de scroafă umplute, udate cu cele mai bune vinuri de Falerne, de efebi, de curtezanele îmbrăcate sumar și de practica degetului vârât în gât pentru a putea continua orgiile demne de Trimalchio al lui Petroniu, Epicur afirmă teoretic și trăiește practic un hedonism ascetic care, luat în detaliu, li s-ar putea potrivi călugărilor din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]