678 matches
-
povară) George Filip este un maestru al versului. Poezia este în el și sufletul lui este o poezie care curge din creion, reverberând pe hârtie ca apa șopotită dintr-un izvor. Exemplu: „Paranteze / în proteze / au urcat / pe metereze / să cuteze / s-agaseze / inși ce vor / să ne necheze / ipoteze...” (Hipnoză, Și toamna vine) sau „Mi-a spus oglinda / îmi e greață / te strâmbi la mine / de o viață! / Și-ți scuturi / capul de mătreață / cu mutra ta / de oaie creață
Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
pământ în căutarea hranei, iar mărimea crestei ar preciza rangul ocupat în ierarhia grupului de păsări. Capul cazuarului este lipsit de pene, la două specii și gâtul este lipsit de pene, la aceste două specii pielea capului și gâtului sunt cutate și de culoare albăstruie-roșiatică. Culoarea pielii se poate schimba după starea nervoasă a păsării. Culoarea penajului este peste tot neagră, lipsind coada stufoasă ca la ceilalți struți, aripile sunt atrofiate. Picioarele păsării sunt deosebit de punternice, având trei degete (Tridactylie), ceea ce
Cazuar () [Corola-website/Science/316423_a_317752]
-
Coza, clădire ridicată în 1873. Observatorul Tulnici are coordonatele geografice: j = 45055 14 și l = 2604 15. El este situat pe terasa stângă a râului Putna, din Tulnici, în apropierea limitei sudice a frontului de convergență carpatică și al sistemelor cutate din foreland-ul zonei de curbură a Carpaților Estici, cu foredeep-ul Depresiunii Focșani. El se află în nord-estul zonei seismogene Vrancea caracterizată prin mișcări crustale semnificative, recente, cu ridicări () și coborâri de blocuri () și o intensă activitate seismică normală și intermediară
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
plângând. Numai atunci bărbații Compun imnuri rotunde Să fie de folos oriunde Dacă soborul cuvintelor Mai zămislesc în tăcere. Răcoarea din vocale, albe și neumbrite, Aromitoare ca un polen, Trece pe deasupra, fâlfâind în amiază Spre nicăieri Când lumea tot mai cutează A crede că viață se arată statornică în apele vieții, Deși cu toții suntem corăbieri Doar corăbieri! Vatra Dornei, 20 iulie 1973
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
2 dimineață și se sfârșea la 8-9 seară. O altă ramură dezvoltată a fost industria mătăsii în care existau numeroși lucrători salariați. În scabinatul din Tours,lucrau peste 800 de meșteri mătăsari și peste 6000 de lucrători și că de cutate din sus-zișii meșteri depindeau peste 40 de meșteșugari, prin activitatea căruia își câștigau existența cu depănatul și pregătitul mătăsii peste 300 de persoane. În Spania, numărul lucrătorilor salariați era mai amre în domeniul postavaritului, la Segovia în 1570 fiind menționați
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
nici lacrimă, nici zbor, ci doar pohtire În eternitate! CU BUZE DE ARGINT SĂRUT POTIRUL „Ta bouche aux lèvres d'or n'est pas en moi pour rire”... (P. Éluard) Cu buze de argint sărut potirul, În mine nimeni nu cutează râsul. Vorbele tale rămân pictate pe tavanul cerului, stalactite fumegând În noapte. În amintirea solstițiului se aud cum tresar chiparoșii. Dincolo de bolboroseala mării, un vers eșuat În această lume arsă de chin și alean... Știi ceva? e otrava din gând
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
funcție este realizată pe Valea Moldovei. Subcarpații Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m și altitudini extreme cuprinse între 911 m (Culmea Pleșului) și 150 m spre culoarul Siretului. Sunt alcătuiți predominant din roci miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în șirul de dealuri (Pleșu, Pietricica). Dealurile sunt dezvoltate pe structuri anticlinale, iar culoarul depresionar Neamț-Cracău-Bistrița-Tazlău-Cașin pe o structură de sinclinal alungit limitrof Carpaților. Principala caracteristică a Subcarpaților Moldovei o constituie succesiunea dinspre zona montană
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitătăți geomorfologice: platouri, vai și Lunca Prutului. Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regăsesc formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus gresii, argile vișinii, calcare și dolomite, peste care se găsesc formațiuni jurasice cu argile cărămizii cu gresii și calcare organogene, ce
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
două extremități (în Podișul Armeniei, la vest și în Munții Hindukush, la est) și închid între ele depresiuni largi, ocupate de podișuri interioare, brăzdate de culmi muntoase care le domină. Sub aspect "tectonic" tot acest complex aparține sistemului alpino-himalayan, fiind cutat în mai multe faze. Climă este influențată de prezență munților marginali, cu rol de barieră în calea maselor de aer, si de poziția în zona subtropicala, de unde rezultă continentalismul accentuat specific acestui podiș. Precipitațiile cad mai ales iarnă și primăvară
Geografia Iranului () [Corola-website/Science/305979_a_307308]
-
erau deteriorate. Între anii 2005-2008, în timpul păstoririi parohului Constantin Croitoru, s-au efectuat lucrări de restaurare a bisericii. S-a înlocuit șarpanta de lemn, s-a lărgit streașina și s-a înlocuit acoperișul de țiglă cu o învelitoare din tablă cutată de tip lindab. Odată eliminat pericolul infiltrării apei, s-a refăcut fațada lăcașului de cult în praf de piatră și s-a curățat și restaurat pictura de către soții Marcel și Lia Humă din Târgu Neamț. Cu acest prilej, s-au
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
în Sarmațianul inferior cu o alternață de gresii calcaroase și marne ce sunt probabil acoperite de sedimentele pliocene deoarece ele nu au fost identificate în muscelele argeșene. Ultima fază de sedimentare în Depresiunea Getică este precedată de mișcările moldavice care cutează și depozitele acesteia conferindu-i caracter de unitate tectonică alpină. Din Sarmațianul mediu până în Pliocenul târziu depozitele marnoase, nisipoase și grezoase au acoperit atât formațiunile cutate ale depresiuni cât și formațiunile Platformei Valahe, apărând la zi în toată partea sudică
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sedimentele lor au fost pentru prima oară depuse în bazine costale în erele paleozoic și mezozoic. Între 100 și 150 milioane de ani în urmă, în Cretacicul inferior, Golful Gasconiei (sau Golful Biscaya) a apărut, împingând Spania către Franța, și cutând sedimentele, care au format acest lanț muntos. Partea estică a Pirineilor e formată n principal din roci granitice și gneiss, în timp ce în vest piscurile granitice sunt însoțite de straturi de calcar. Caracterul masiv al munților vine de la abundența rocilor granitice
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
prin faptele lor oastea egipteană cu ei vie și după trecerea prin apă. Căci cel ce s-a îmbogățit prin răpire sau nedreptate, ori a câștigat vreun pământ oarecare prin jurământ mincinos, sau trăiește cu vreo femeie în preacurvie, sau cutează să facă orice altceva din cele ce le făcea înainte de botez, socotește că s-a eliberat din robia păcatelor, rămânând totuși în desfătarea de obișnuințele sale cele rele și după baia botezului, nevăzându-se pe sine spus răilor stăpâni. Un
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cunoaște un fel de amorțeală de treizeci de ani, sub supravegherea lui Jdanov. În "Călăuza", trei personaje bat cărările unui univers de noroi și metale ruginite, „zona”, pentru a ajunge într-o cameră din centrul sau în care nimeni nu cutează să pătrundă. După întrebarea pusă de Eisenstein istoriei în ultimul său film, parcursul metafizic al acestor oameni este, de asemenea, o parabolă arătând în ce mocirlă s-a înfundat Uniunea Sovietică În acei ani de confuzie numai arta putea fi
Călăuza () [Corola-website/Science/304152_a_305481]
-
roză. totul se tăinuia în chintesența efectului de a... metempsihoză. nici polii geografiei nu au grade. acolo gravitația-i doar masă și nu în ipoteze retrograde se dibuie mișcarea din melasă. melasă zic mișcarea browniană în care-n veci materia cutează sfidând formula euclidiană fiind atipic cel care dictează. pilulele de timp n-au gust de zahăr. de-un timp sorbim vagi droguri fără apă și nu contează de ești sclav sau mahăr; prin echinox ne-ncingem la agapă. te plimbi
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
negre îmi așteaptă pașii. m-ascund prin pajiști de interferente și iarăși ni se nasc înaintașii... D Lestine iterare 55 VIS LÂNGĂ MARE priveam din cer cerul bolnav de gripă. Marea jongla prin vânt cu pescărușii iar țărmul meu natal cutat cu riduri își legăna prin râpe mari scorușii. vroiam doar să mă-nchin a rugăciune și să mă ierte Marea c-am trădat-o. ea nu știe că-n biblia credinței prin mii de versuri mult am lăudat-o. delfinii
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
șisturi cuarțitice cu granați, calcare cristaline etc., a suferit o scufundare lentă, începând din cretacicul superior, până în pliocen. Cercetările recente, bazate pe foraje de mare adâncime, însoțite de date seismologice, gravimetrice și magnetice, au demonstrat faptul că formațiunile fundamentului sunt cutate sub formă de solzi. Depozitele care formează cuvertura sedimentară a Depresiunii Transilvaniei s-au acumulat în timpuri geologice, distingându-se cinci cicluri de sedimentare: senonian, paleogen, burdigalian, tortonian-sarmațian și pliocen. Însă, în regiunea bazinului Secașului Mic extindere deosebită au numai
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
cu altitudine de 600-700 m, fragmentată de ape, aceste mici depresiuni de contact suplinesc rolul depresiunilor subcarpatice din alte sectoare. La sudul acestor depresiuni apar înălțimi tipic subcarpatice, înalte și ele de 600-700 m alcătuite din depuneri miopliocene cu structura cutată de felul masivelor: Purcărețu, Bunești, Piscupia, se pune și mai clar în evidență prin ivirea în anticlinalul care taie valea Otăsău a masivului de sare de la Pietrari. Spre sud apare structura cutată pe mai multe anticlinale și sinclinale unde s-
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
600-700 m alcătuite din depuneri miopliocene cu structura cutată de felul masivelor: Purcărețu, Bunești, Piscupia, se pune și mai clar în evidență prin ivirea în anticlinalul care taie valea Otăsău a masivului de sare de la Pietrari. Spre sud apare structura cutată pe mai multe anticlinale și sinclinale unde s-au dezvoltat depresiuni mici (Govora, Ocnele Mari) în rocile moi. În această parte șirul depresiunilor este închis de dâmburile orografice ale dealurilor subcarpatice, adânc tăiate și despărțite în segmente de văile numeroaselor
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
numai că se etalează la lumina zilei, dar își mai cer și drepturi legale. De exemplu, prostituția vrea să fie considerată o muncă ca oricare alta; homosexualii vor să aibă dreptul de căsătorie legală între ei, iar medicii și psihologii cutează să recomande masturbația ca pe un factor benefic pentru persoana umană. Totodată, unele reviste publică oferte sadice și 204 Paul Evdokimov, Taina iubirii..., p. 184. 205 Olivier Clément, op. cit., p.65 206 Ioan I. Ică jr. Și Germano Marani, Gândirea
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
e o grosolănie să întreb, carafat de porțelan pe care o folosiți nu este cumva o piesă de veselă akae? — Ați observat? — Da, privi Tenzo carafa, profund impresionat. Dacă aceasta ar fi să cadă în mâinile unui negustor din Sakai, cutez a spune că i-ar aduce cam o mie de galbeni. Pe lângă valoarea ei, e o piesă minunată. În timp ce stăteau de vorbă, fură chemați în sufragerie la cină. Soția lui Sutejiro porni prima și trecură împreună în sală. Locurile fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cum este, garda e o instituție hibridă. [27 noiembrie 1877] [""ȚARA ÎNTREAGĂ CUNOAȘTE... ""] "Țara întreagă cunoaște curatul izvor al reprezentațiunii sale de astăzi", începe "Romînul" și apoi arată după ce chip și asemănare sunt Adunările și cum nici "reacțiunea" nu prea cutează să zică că ele nu sunt sincera și fidela espresiune a națiunii. Le-am zice noi pe nume și încă ceva pe deasupra dacă ar fi vremea vreme și țara pe pace. Daca tăcem, nu de răul și frica radicalilor tăcem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se cuvine, în locul în care o pusese cronicarii și biserica. În lupta pentru limbă și adevăr și contra jargoanelor franțuzite sau nemțite și a beției de cuvinte, d-sa a rămas învingător; autorii loviți de pana sa energică nu mai cutează a se întoarce la obiceiul lor de a înșira cuvinte nouă în loc de idei adevărate; limba, și împreună cu ea mintea, se curăță și se lămurește, căci numai o limbă în care cuvintele sânt împreunate c-un înțeles hotărât de veacuri este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-n fine - finis coronat opus - d-nia lui mai susține că abjectul Schopenhauer e materialist. În șapte rânduri de șpalt a "Monitorului" d-sa aruncă 7 (zi: șapte) neadevăruri, nemaiauzite prin colosala lor sfruntare, prin lipsa de rușine a aceluia ce cutează să le pronunțe. Schopenhauer e unul din cei mai aprigi apărători ai proprietății; castitatea o arată ca o virtute principală și ca temeiul familiei; sentimentul de patrie e-n ochii lui atât de mare încît în scara virtuțiilor omenești sacrificarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d. inginer a comis erori, acestea-l privesc pe d-sa și pe statul păgubaș, nicidecum pe locuitori, cari erau în drept a da cu pușca atât în prefect cât și în arendaș și în d. C. A. Rosetti, care cutează a le răpi pământuri ce sânt cu bună-credință a lor; și în orice caz, chiar daca locuitorii n-ar {EminescuOpX 123} fi avut dreptate, pământurile nu li se puteau lua decât în urma unei hotărâri judecătorești și pe calea legiuită, nicidecum însă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]