680 matches
-
E. Chelemen (care, în dezbaterile televizate, e foarte „rău”) Știu o gură muierească Transplantată altui gen; Acum gura nefirească Turuie la...Chelemen. (auto)Epigramă (cu gândul la un maestru) Era un geniu Păstorel Și-avea butoaie de...Cotnar’... Eu nu cutez s-ajung ca el Știind că n-am decât...pahar. Referință Bibliografică: EPIGRAME (II) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 474, Anul II, 18 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EPIGRAME (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343708_a_345037]
-
către Cetatea dreptății sfinte. De lucrează întru noi Adevărul curat, Frumusețea inimii tale Naște scânteia luminii. Domnul, Începătorul vieții, Trimite celor ce voiesc Belșug de daruri în Zile, În fiecare inimă comori... Râuri de bucurie vor arde Pe cărările timpului-armonia. Cutează! Fii nemuritor! RUGĂCIUNE Șoapte albastre deschid Drumuri și cămări cu Hrană pentru trup și suflet. Obosite gânduri și dorințe, Ispite lacome ale desfătării, Orbesc ochii curați ai nopții. Zilele sunt lovite de necurăție, Visele mor întru lenevire Farmecul din sine
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
de câmpie cuprinde marginea sudică mai coborâtă a Podișului Central Moldovenesc și partea de nord-nord- est a Câmpiei Române. ... Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret se suprapune peste 3 unități geologice distincte: una aparține domeniului geosinclinalului Carpaților Orientali cu structura cutată până la pânze de șariaj și roci dure (respectiv Carpații și Subcarpații), iar celelalte, domeniului de platformă (Platforma Moldovenească și Depresiunea Bârladului) cu o structură în monoclin sau orizontală și cu roci moi, friabile. În alcătuirea și structura geologică a
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
comp. II) Dunăre XIV-1 MS BR Gropeni, Stancuta 15036 4 1969 5 14290 Gropeni, Stancuta Patrimoniul public al statului aflate în administrarea A.N.A.R./ A.B.A Buzău S.G.A Brăila 44 63 Dig Calmatui Gropeni Chiscani (comp. I) Dunăre XIV-1 MS BR Stan cuta, Bertesti 20019 4.2 1969 1 16170 Stancuta, Stanca, Polizesti Patrimoniul public al statului aflate în administrarea A.N.A.R./ A.B.A Buzău S.G.A Brăila 72 64 Dig Compartimentare Dunăre XIV-1 MS BR Stancuta 6638 2.5 1969 1 16170 Stancuta Patrimoniul public al statului
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
punct de vedere geologic, fondul forestier al Obștii Prahuda - Ghebari, se găsește de o parte și alta a pânzei de șariaj ce separă depozitele montane din eocen de cele din oligocen. Aceste substraturi sunt specifice munților de geosinclinal pe structură cutată în pânze de șariaj și pânze de solzi de fliș de tip Tarcău pe gresii paleogene. Roca de solificare s-a determinat pe baza hărților geologice ale Institutului Geologic, la scara 1:20.000 și analitic prin observații și determinări la nivel
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
este legat de ”cerul de hârtie/ până la vârfurile/ aripilor literelor/ de cenușă/ Icar servil/ am descătușat/ penele/ izvorului/bându-i/ toate cuvintele (”Scriu” pag. 129). Poetul e obligat să se înalțe prin intermediul actului său creator ”înaltul devine/ fluturele din mine/ cutez să respir/ păstrez veșnicia/ în secunda cuvântului/ pe care nu mai vreau să-l răstignez/ istoria mea/ rămâne (”Infinit” pag. 82). Zburând printre flori, fluturele, el regele, semnifică și sufletul unui războinic, căzut pe câmpul de luptă, ca în poemul
ELISABETA IOSIF SUB ZODIA FLUTURELUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377558_a_378887]
-
Că habar nu ai, copile, în iubire cum stă treaba. Crezi că-s o plăpândă floare din balcon, dar ai uitat Că locul meu e-n pustie, unde-i soare ne’ncetat. Unde crapă lespedea pământului. Dar apar Unde nu cutează omul nici să pășească măcar. Să iubești o păpădie, floare fină, nu-i păcat, Eu sunt floare carnivoră și ca tine-am mai mâncat. Sunt floare de colț ce crește sus pe colțul sur de munte Și zău dacă știu
DE VREI SĂ-MI DAI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378546_a_379875]
-
Șuvoiul de speranțe-l răvășim - Din lacrimă s-a întrupat trădarea. Cum poate, din seninul ireal, Subit să se înfrupte o tornadă? Căci până și tărâmul boreal Poate servi ca dulce promenadă! Unde iubirea cuibul și-a clădit, Furtuna nu cutează s-o atingă, Chiar în copacul veșnic desfrunzit, Cu grindină să plouă ori să ningă. Dar noi, prin anotimpuri de tăceri, Am și uitat ce iz are căldura. Când toamne reci strivesc fâșii din „ieri”, Simțiri plăpânde nasc, rănite, ura
ENIGMATICELE PLOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379032_a_380361]
-
creației situându-se la un nivel minimal în absența acesteia. Se produc radicale ieșiri din sine. Încrederea nu poate fi cenzurată: "prin diafragma timpului/ am zărit forma inimii mele/ se-ncrustează/ în clipele sângelui/ urcă mereu/ înaltul devine/ fluturele din mine/ cutez să respir/ păstrez veșnicia/ în secunda cuvântului/ pe care nu mai vreau/ să-l răstignesc/ istoria mea/ rămâne". Totul contra înstrăinării, statut ontologic ce accentuează neîmplinirile. Volumul semnat de Mihaela-Mariana Cazimirovici etalează o continuă desfășurare de imagini metaforizante, pentru a
DEZMĂRGINIRI DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379137_a_380466]
-
a vorbi și știința de a gândi. Nu se repede să spună ceva, tace, combină și discerne în gând, își așteaptă tacticos rândul și când deschide gura făptuiește un act de asemănare cu deschiderea ușii la o expoziție unde vizitatorul cută proba științei, fără nicio concesie față de imprecizii Stăpânirea de sine, când discuția o privește pe Majestatea Sa Regele Mihai este atributul preponderent ce se ivește din fiecare cuvânt și gest. Nu alcătuiește fraze asortate cu emoții poetice, despre Majestatea Sa
RADU TUDOR ŞTIINŢE NEDISPROPORŢIONATE ALE SPUSELOR ŞI GÂNDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381875_a_383204]
-
Nu poți în viață să faci tot ce vrei Cu brațele tale, cu mintea, cu pașii, Astăzi Puterea scrie istoria ei Pe care mâine o-nvață urmașii... Cei tari întotdeauna dictează Ce se întâmplă aici pe pământ, Gândul meu degeaba cutează Să se opună adevărului sfânt! Și totuși luminii din sufletul meu Nu poate nimenea să-i pună căpestre, Împăcat sunt cu mine, cu Dumnezeu Și soarele-amiezii e încă pe creste... ............................................ Puterea scrie, puterea e-n toate, Cuvântul pe buze mă
PUTEREA SCRIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380372_a_381701]
-
Încă nu s-a stins ecoul acestei alese sărbători și mă grăbesc să aduc mulțumiri pentru trăiri în frumuseți și emoții de o aleasă esență. Mulțumesc Proniei Cerești că mi-a dat puterea că la anii senectuții mai înaintate să cutez a înfrunta dificultățile străbaterii lungului drum de 7000 km de la Toronto în România și astfel să pot participa la această aleasă sărbătoare. E o sărbătoare dragă sufletului meu ca profesor de limbă română și mai apoi că scriitoare, o sărbătoare
MULTUMIRI DE LA ELENA BUICA (CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379414_a_380743]
-
la joacă pitulat în vie Cu cântecul acela fals de ciocârlie. În ochii ca măslina aprinși ca doi tăciuni Vedeam lucind iubirea în raiul de sub pruni. Ne ascundeam adesea în grabă la amiază Sub un bătrân și falnic nuc care cutează Să pună barieră infernului de cald Și să creeze-o oază din frunze de smarald. Visam cu voce tare adeseori pe rând Apoi tăceam de-odată în liniște-admirând Și clipocitul leneș al apei din pârâu Și galbenul de aur al
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
trădării, zalele lașității și ale mișeliei, prinse într-un belciug al urii de iudele vânzării, pentru umilința celor mai bravi Fii ai Națiuni noastre creștine: „Priviți la cer cum spânzură-n zăbrele,/ abia se-ndură să se facă zi,/ abia cutează umedele stele/ cu sfânta lor betală pân-aci.// Lumina însă-i din adânc a noastră/ și-i românesc acest văzduh puțin./ Mai blânde par zăbrelele-n fereastră/ ca zarea fără-ntoarceri la străin.// Cu veșnicia n-am făcut tocmeală,/ tăiate
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
el și neprihana cerească a Sfintei Fecioare. Nevoia rugăciunii e deci cu atât mai fierbinte..., priveliștea sufletului său, absorbit în cea mai fierbinte rugăciune ne umple de un sfânt fior și ne determină să-i recunoaștem înălțimea spirituală. El o cutează, fiindcă știe că deasupra veghează privirea ei plină de lacrimi îndurătoare.” (Gândirea, anul XVII, nr.1, Ianuarie, 1938) Prin toată creația sa genială, Mihail Eminescu devine ctitorul care definește sensul spiritual al Culturii ortodoxe național-universale. Profetul nostru a asimilat selectiv
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
cei din temnițele regalo-comuniste erau considerate <>, iar o altă demnitate a Neamului nostru dac, la rându-i deținut plitic, eseist creștin de înaltă spiritualitate ortodoxă, Aspazia Oțel-Petrescu, indignată de mișelia lașilor denigratori întreabă: „... ce fel de mână are acel ce cutează să ridice piatra ca să lovească în sufletul lui Mihai Eminescu, mai bine zis în calitatea lui de martir și de român creștin? Căci nu pentru calitatea de ateu comunist i-au fost scurtate zilele. Cine are urechi de auzit să
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
dintre Răbdare și Extaz, dintre Fior și Luceafăr, dintre Rugă și Cântare, dintre Om și Dumnezeu, dintre Cruce și Jertfă, dintre Suferință și Dragoste. „Dulcea mea amică, [București, 5-11 august 1879] Veronică-e întâia dată că-ți scriu pe nume și cutez a-l pune pe hârtie-nu voi să-ți spun, dar tu nu știi, nici poți ști cât te-am iubit, cât te iubesc. Atât de mult încât mai lesne aș înțelege o lume fără soare decât pe mine fără ca să
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
că la români poeții nu se înmulțesc, ci se nasc necondiționat ca poeți: “Românul s-a ... VI. TOT CERU-I... JOS, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017. O mie de-ntrebări pe scara Cerului cutează, și-n timp ce ele tind în sus, o mie, altele, sondează adâncul meu de nepătruns - cel bulgăre dospit de lut, cu viul înnodat în mine pe frânghia de la-nceput, pe ductul cu suspine. Și-aud un glas curgând prin
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
dospit de lut, cu viul înnodat în mine pe frânghia de la-nceput, pe ductul cu suspine. Și-aud un glas curgând prin vine, nu pogorât din zări senine, ci din adâncu-mi izvorât, ... Citește mai mult O mie de-ntrebăripe scara Cerului cutează,și-n timp ce ele tind în sus,o mie, altele, sondeazăadâncul meu de nepătruns -cel bulgăre dospit de lut,cu viul înnodat în minepe frânghia de la-nceput,pe ductul cu suspine. Și-aud un glas curgând prin vine,nu
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
am lămurit că nu pot să-i împac, Că fac eforturi fără rezultate. De multe ori închid spre lume poarta, La Dumnezeu mă rog și-ngenunchez, Să mă învețe, deslușindu-mi soarta, Ce-i bine și ce nu e să cutez. Mă rătăcisem și credeam că-s dus, Nu mai știam dacă fac rău sau bine, Până când Vocea mi-a șoptit de sus: „Încearcă să te-ntorci adânc în tine!”. Iată și „lupta cu inerția”, într-o poezie chiar așa numită
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
cel puțin să mulțumească prietenilor, colegi de breaslă: poeți, scriitori, artiști plastici etc. veniți din Vâlcea, Drăgășani, Slatina, Craiova, Tg. ... VIII. GUGUȘTIUCII, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. Guguștiucii Motto: Fericit cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește. Publius Ovidius Naso La colțul casei într-un nuc Femela și c-un guguștiuc Au strâns câteva surcele Făcându-și cuibar din ele. După... atingeri ușoare Au depus trei oușoare Și cu grijă le-
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
vreau să-Ți mulțumesc Că-mi trimiți mereu lumină, Eu sunt un om păcătos Și adesea cad în tină! Nu-ndrăznesc a privi cerul Cu sfioasa-mi bucurie... Când Te simt că vii în taină Chiar la Sfânta Liturghie! Nu cutez să ridic fruntea, Dar simt flacăra ce arde Și iubirea nesfârșită Curge-n trupul meu de carne...! Nu știu Domne să mă rog, Că mă strâng atâtea sfori Dar pe scara nevăzută... Tu la mine te cobori! Sunt un om
MULȚUMESC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374506_a_375835]
-
Univers rebele, ucigătoare de bezne-n infinit, voi ne-ați umplut iar inima cu stropi aprinși de stele, de parcă visul florilor v-au rotunjit. Pe țărmul de genuni, pe calea neumblată, unde hotarul minții se pierde-n nefiresc, nu mai cutează nimeni hotarul să-l străbată decât visele noastre ce-n cosmos se-ntâlnesc. ATÂTEA ASTRE... Atâtea astre pentru atât de puțini oameni!? Atâta cosmos pentru mine?? ! Dar cine sunt eu? Și de ce? Prea mare atenție mi-a dat Dumnezeul Universului
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
și se manifestă câțiva intelectuali români „postmoderni”, progresiști, care susțin că sunteți autohtonist, antisemit, chiar xenofob... Peste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români puțin îmi pasă! (ziarul „Timpul” din 23 mai 1882). Acela ce cutează a se revolta față de această stare de lucruri, acela care îndrăznește să arate că formele poleite învelesc un trup putred, că „progresul” nostru ne duce la pierzare, că elementele sănătoase trebuie să se conjure și să facă o luptă supremă
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Toate Articolele Autorului când noaptea cade peste munții-n flăcări și lupii-ncep să urle a pustiu un șoim apare pe sub norii negri nepăsător și ferm și cenușiu - plutește peste pinii-ngândurați visând la prada ce-l așteaptă-n vale; cutează să se creadă împărat, c-o lume-ntreagă are la picioare... în adierea vântului de seară îi trec discret prin minte întâmplări așa de vechi ca munții-n care zboară - așa departe-s prietenii de el... și, totuși, sunt pe
POVESTE CU ȘOIM de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373528_a_374857]