821 matches
-
de n-ar strânge prea tare puiul la piept, încît să-și dea sufletul! De dragostea multă! Iată și unul din corespondenții acestui organ de publicitate; să luăm aminte: Corespondențe Domnule Redactor Sânt om bătrîu și pâră astăz nu am cutezat câtuși de puțin să trimet proza mia la vreun organ de publicitate. Astăz însă, aflând că în fine va apare gazeta mult așteptată de toți oamenii bine-simțitori și iubitori atât de libertate cât și de dreptate, am uitat a mia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toată lumea civilizată se auzi un strigăt de indignațiune, un țipăt de oroare în contra "simielor Marei Revoluțiuni", cum numește un poet francez pe Ferre și Raoul Rigault cu ai lor. Ceea ce n-au îndrăznit nici Marat și Robespierre au {EminescuOpXI 172} cutezat a face piticii Comunei; ei puseră mâna sacrilegă pe martorii seculari și de granit ai gloriei franceze; ei voiau să dărâme nu numai castelul imperatorilor urâți, ci și acel templu sublim al artelor la ale cărui strălucite figuri divine priveau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Constituția actuală. Lupta, așadar, nu e între principii, ci între pretextarea mincinoasă de principii cu care s-acopăr turpitudinile unei demagogii corupte și între realitatea instituțiilor liber[al]e pe care le cere țara și noi. Oare o mai cuteza "Romînul" a nega conservatorilor paternitatea instituțiilor liberale și după aceste citate? O mai cuteza să vie cu povești de la Anadan Babadan, precum că d. C. A. Rosetti ar fi făcut parte din ceata lui Tudor Vladimirescu pe când nu era încă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
principii cu care s-acopăr turpitudinile unei demagogii corupte și între realitatea instituțiilor liber[al]e pe care le cere țara și noi. Oare o mai cuteza "Romînul" a nega conservatorilor paternitatea instituțiilor liberale și după aceste citate? O mai cuteza să vie cu povești de la Anadan Babadan, precum că d. C. A. Rosetti ar fi făcut parte din ceata lui Tudor Vladimirescu pe când nu era încă pe lume? Cât e de atunci? Douăzeci și trei de ani, adică tot cam
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reformele liberale în țară, siliți da, dar de bunul lor simț și de inima lor. Nu anul 1848 le-au luat privilegiile, ci altcineva cu mult anterior: fanarioții. Ne întemeiem aci pe-o autoritate pe care "Romînul" desigur nu va cuteza a o combate, pe a lui Nicolae Bălcescu: Privilegiul scutirii complete la români nu-l aveau decât robii. De la boier până la moșnean, de la mănăstire, preot, până la oștean, toți luau parte la contribuțiunile statului. Cu toate că de la început boierii nu primeau lefi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la cine credea d. Candiano, ci erau răsăriți din nemulțumirea în contra proiectatei depărtări a misiunii franceze, pentru aducerea căreia în țară generalul stăruise. Termenii erau îndreptați în contra unei eventuale misiuni germane. Cu toate acestea, numai pentru că un simplu cetățean demisionat cutezase a pomeni de nemți, merita să fie stigmatizat ca calomniator al tronului, iar cabinetul desprețuise armata, călcase Constituția, nesocotise tot ce-i mai sacru și mai scump, tronul, pentru că rechemase pe simplul cetățean în activitate. Cu măsura cu care măsuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
umple și opinia publică dezamăgită, încît va trebui într-o zi să dea p-afară indignarea ei, și dd. liberali-naționali să devie astfel absolut imposibili. {EminescuOpXI 482} Sperăm, de oricâtă lipsă de pudoare-i știm capabil[i], că nu vor cuteza a scoate numaidecât în circulație moneda patriotismului, democratismului și virtuților d-lor, pentru că, mulțumită experienței triste a câtorva ani din urmă, lumea știe că această monedă este fabricată de calpuzani. [ 2 octombrie 1880] ["DUMINECA VIITOARE VA ÎNCEPE... Dumineca viitoare va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și cu ei domnul îi lovea pe cei ce încercau să aprovizioneze armata regelui. Wapowski relatează că în ciocnirile care au avut loc, polonii s-au dovedit mai bine înarmați și au provocat pierderi atacatorilor, din care cauză moldovenii „nu cutezau să coboare la câmp și să dea o luptă deschisă cu polonii.” Cronicarul are dreptate doar în parte. Moldovenii, folosind tactica tradițională, n-au atacat niciodată un dușman superior în câmp deschis. Cronicarul lituanian este de altă părere. Ștefan interceptase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru a nu suferi pierderi. Ei au evitat mereu o confruntare serioasă în câmp deschis, deoarece adversarul era mai numeros și mai bine înarmat cu platoșe, cu tunuri și alte unelte de război. Dar, chiar Wapowski scria că moldovenii „nu cutezau să coboare la câmp și să dea lupta deschisă cu polonii, care aveau steagurile adunate la un loc”, adică se organizaseră în linie de bătaie. În ziua de 29 octombrie a avut loc lupta de Lențești. Conrad de Mazovia a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ne-au fost cei dintâi "învățători" de la care inima și mintea păstrează cele mai bogate și ascunse comori de înțelepciune, experiență de viață, modele pilduitoare, ca mama-mare, tata-mare, cum nu mai găsim, uneori, până la sfârșitul vieții (Bunica)? Dacă încercăm și cutezăm ca în clipele noastre de răgaz să scriem, ne întrebăm, de câte ori ne aflăm într-un tainic dialog cu noi înșine: care poate fi "criticul" care să ne spună drept că cel puțin nu mâzgălim hârtia fără rost? Întrebarea întrebărilor este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
te vadă, auzind că ești licean de la Fălticeni, unde-a învățat și dânsul și unde-a stat multă vreme și-a scris un vraf de cărți... Mă frământ încă. Sunt stăpânit de sfială și, totodată, de teamă. Cum de-am cutezat să-mi iau inima-n dinți spre această mică și incredibilă întâlnire? Vreau să-l întreb ceva! Numaidecât! Să aflu de la El, Ceahlăul slovei românești, răspunsul de care am nevoie, care mă chinuie în multe nopți de insomnie! Vreau un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
divorțată sau văduvă, femeia poartă adesea, nu numai propria ei povară, dar și pe aceea a întreținerii familiei, când trebuie să muncească pentru soț, bolnav sau bețiv, pentru copii, pentru frați și surori, pentru părinți vârstnici". Gertrud, de ce credeți am cutezat s-o întreb că în Suedia numărul celor divorțați este foarte mare? Da, este foarte mare. Și știți de ce: fiindcă soții care se iau în pripă n-au răbdarea, capacitatea, virtutea creștinească eu cred că aceasta e una din cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
minoritari", dar și a postului Europa liberă, care a refuzat constant referirile la Basarabia. Iată și opinia lui Brucan: "Basarabia nu este România, nu este nici a românilor." (!!) O tresărire de orgoliu a avut Ceaușescu, care, la Congresul XIV, a cutezat să pună problema desființării urmărilor Pactului Ribbentrop-Molotov cu destulă directețe. "A fost scrie Codreanu ultima lui licărire de conștiință românească, de care și-a bătut joc în clipa în care a ajuns la mal (n.n.: apropo de zicala cu înecatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
masca secretul? Cuvintele tânărului Colonna continuau să Îi răsune În minte. „Când vom fi toți”, spusese el. Și unde s-ar fi putut Întâlni mai bine cei ce erau așteptați decât Într-un loc unde nici măcar straja de cartier nu cuteza să pătrundă? O apucă pe strada ce ducea către Porta del Prato, de-a lungul vechiului drum, de la răsărit la apus, al primei așezări romane. Construcțiile plasate de o parte și de alta a pavajului alcătuit din lespezi, răsărite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
era așezată pe masă, mecanismul ascuns Înainta cu un pas către moarte. Acest lucru ar fi Înșelat și pe cineva care ar fi observat mica mișcare a piciorului, În aparență un defect de topire. De altminteri, cine altcineva ar fi cutezat să ducă la buze cupa? Numai Împăratul se folosea de ea, numai el putea cădea În cursă. Așa fuseseră uciși Împăratul și omul care se credea fiul său. Sau care voia cu disperare să fie. Așa fusese otrăvit de asasin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
munți, în văi, în codri, acolo vei simți C-al României soare el nu-ți va asfinți. Iacă o strofă în care un om de merite (mort, nota-bene, pentru că dac' ar fi fost viu cine știe dacă autorul ar fi cutezat-o) merită de la mai mult decât sumețul poet lingușitoarea apostrofă de papă-lapte; o strofă în care dreptatea (în loc de: adevăr, realitate) se citește 'n munți, și asfințitul soarelui nu se vede, ci se simte. Fiindcă în strofa a patra poezia trebuia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
județului căruia aparține câmpul ce mergem a-i face cunoștința și care are un rol foarte important în scrierea noastră de comuna Sudiții, care este punctul limitant al acestui câmp în această direcțiune. Nimeni, nici o ființă omenească nu ar fi cutezat a străbate acel câmp în acea noapte. Cu toate aceste evenimentele ce vor urma merg a ne dovedi contrariul. Chiar în acea noapte teribilă, pentru a căruia desciere pana nu e încă destul de abilă, viscolul și munții de zăpadă au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poate reține de la îndeplinirea scopurilor lor. Ei au o voință fermă: sunt implacabili. Sunt atât de nestrămutați în voințele lor, încît cutează - și reușesc prea adesea - a lupta cu natura, cu elementele ei. Trei oameni de această categorie, călări, au cutezat aproape de miezul acelei nopți teribile, părăsind locuințele lor, a pleca pe drum în direcțiunea de care am vorbit. Bine înveștmîntați și înfășurați în niște mantale mari pe deasupra cojoacelor lor de blană ei străbăteau acel câmp solitar. Se vede că-și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se vestește că la Plasko 400 de insurgenți herțegovineni, stârniți prin preoți, s-au hotărât a merge în luptă pentru sfânta cauză. La fruntarie aveau să primească din partea unui comitet secret arme; dar, fiindcă acestea se confiscaseră, ei n-au cutezat a trece frontiera. Îmblând fără țintă, o patrulă care-i întîlni i-au invitat să se supuie, iar ei au împușcat. Atunci patrula au răspuns asemenea cu focuri, de care doi herțegovineni au fost greu răniți. În Plasko, vatra agitațiunilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țară și ridicau cu banii noștri institute grecești. Dar guvernul român nici a gândit vrodată să ieie în administrarea sa averea bisericilor catolice, protestante, lipovenești etc., care nu sunt biserici ale statului român. Și nici în Austria n-ar fi cutezat nimeni până la acești parveniți să ridice pretenții asupra averei unei biserici neatârnate, neconfundabile cu statul austriac. În fine cabinetul Hohenwart, care din nenorocire pentru naționalități, avu o durată atât de scurtă, dacă nu le-a dat românilor siguranța averei lor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ne-ar interesa poate soarta preparandiei de stat din Deva, ci pentru că este chiar recent și foarte caracteristic. O biată catedră pentru limba și literatura română mai este la universitatea de la Cluj și, pentru că profesorul român al acelei catedre a cutezat să-și propună studiul în limba lui mi ți-l-a luat la trei parale jurnalistica și acest atentat poate că-i va costa postul. Art. 44, 1868, paragraf 17 prescrie cumcă: "Rezultatul învățămîntului fiind scopul suprem al statului din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai facem și deosebiri și nu aruncăm pe toată lumea în căldarea patimelor momentane, pentru a-i scoate sau albi sau negri, după plac. {EminescuOpIX 437} În fine, puindu-ne în paralelă cu "Neue fr. Presse", "Telegraful" face ceea ce n-au cutezat nimeni să facă pîn-acuma. Cine au urmărit opinia statornică ce noi o avem de acel ziar vienez, care se bucură de înrîurire, pentru nefericirea nu numai a noastră, dar a imperiului vecin chiar, acela va înțelege că insinuarea, dacă n-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
treacă prin ea. De cealaltă parte, viscolul și gerul se înmuiaseră, florile de gheață dispăruseră acum toată fereastra era o mare de grâu copt, cu maci și albăstrele până departe. "Și tu să mă ierți", șopti mama. Abia atunci au cutezat să-și întindă mâna și așa, în vârful picioarelor, au intrat amândoi în cerul copilului acolo unde gândurile lui desenaseră, cu lumină, primăvara. Acolo, pe pervaz, îngerul își făcuse cercei din cireșe și tocmai se admira într-o picătură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
bot, în gură, în inimă și m-am simțit îndestulat (nu "sătul", ca de la mâncare, ci altfel, cum nu mai fusesem niciodată și nu știam ce înseamnă asta) așa că mi s-au muiat picioarele și am îngenuncheat. Doar așa am cutezat să mă uit mai sus : atunci i-am văzut chipul. Să nu mă întrebați, fiindcă nu știu să vă spun cum arăta. Țin minte doar cum se uita la mine. Nu-mi mai era frică. Știa ce sunt. Nu dorise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
suporta să i se vorbească de boli și de moarte. Nimeni n-a îndrăznit să-i atragă atenția când a izbucnit o molimă. Și, când el însuși s-a îmbolnăvit, toți se prefăceau că-l socotesc sănătos. Doctorii n-au cutezat să-i dea vreun leac, astfel că prințul a murit. Duelul dintre piatră și junglă a început, se pare, aici cam în vremea când la noi dacii îl uimeau pe Herodot. Mai întîi, piatra a triumfat. A fost epoca de
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]