204 matches
-
împăca pe bătrânul lor șef, așteptau să fie reales în colegiul devenit vacant și, reintrat în Adunare, să-l pună din nou, cu entuziasm patriotic, în jețul de prezident al Camerei. Speranța de-a readuce pe păstorul rătăcit la turma cuvântătoare a patrioților se cam evaporează prin scrisoarea publicată în numărul de azi al "Romînului". D-sa cere de la alegători să-i respingă candidatura în alegerea parțială, căci nu poate lua parte la lucrările unei Camere care, ajungând acum la sfârșitul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ilustrului nostru adversar, ne întrebăm împreună cu cititorul până unde ne îndreptățește ea de-a admite o sciziune în partidul liberal. Nimeni nu va putea zice că acest act, oricât de neted în formă și oricât de ținut în tonul blând - cuvântătorului Nestor, este o afirmare a concordiei din sânul majorității. Din contra, el dovedește neînțelegeri între majoritate și d. C. A. Rosetti, deci între grupurile majorității ele 'n de ele. Până unde însă aceste neînțelegeri se răsfrâng și asupra d-lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai fără de scrupul, cel mai cinic și mai sofist dintre ei, de veneticul care plătește cu ură binefacerile patriei sale adoptive - n-ar mai fi adoptat-o! - acela își poate face o idee de situația în care se află omul cuvântător rătăcit din fatalitate în acea menajerie. Închipuiască-și cineva la ce rol ar fi fost redusă opoziția rămânând în acea mișină. Închipuiască-și cineva că oameni onești și serioși erau trimiși acolo ca să vorbească - cu cine? Să convingă - pe cine? Pe-un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Suceava, iar din 1948 s-a transferat de la parohia Mascateni - Botoșani, unde a funcționat doi ani, la parohia Lespezi. Părintele Ghiță era un om permanent plin de optimism, un om al dialogului. Era un bun slujitor cu voce de argint, cuvântător trăitor, foarte popular printre concetățeni, vestit printre credincioșii din satele alăturate, după cum îl caracterizează părintele Mihai Mocanu, care a deținut și funcția de protopop al Protopopiatului Pașcani (1976-1980). Preotul Gheorghe Potolincă, bun gospodar, a îngrijit trei biserici. În 1970, a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pentru mine, mă bucur pentru tine. Încep cu mine, chiar dacă nu eu sunt partea cea mai importantă a intervențiilor tale în presă și la televiziune (a adus Rodica Palade o casetă cu sunetul - suficient pentru ce ne interesează pe noi, cuvântătorii), pentru căă eu sunt cel care(-ți) scrie. Așadar, mulțumesc - pentru mine - și să ne trăiești, Ileana Mălăncioiu. Ca să scrii și să zici; și să le-o zici, mama lor de frați! Noi te așteptăm la Aix, după cum ne anunță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
tatăl, Trăiește însă fiul... BOGDANA Găsii și pentru fiul, Cătând, și chip și formă să-l pun frumos alături Cu Dragu voievod. SAS Dar, Bogdano, mă-nspăimînți O nouă-nveninare? BOGDANA Ce-ți pasă ție? Oare Nu am și eu un suflet cuvîntător? A mea e Și fapta, dar și vina... Bărbate, nu gândi La toate astea... Dragă! mai bine te gândește Cum m-ai văzut odată... SAS Taci, taci, o, nu mai spune! BOGDANA Eram o copiliță frumoasă ca și ziua, Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Întrebăm: cui servește, de fapt, mass-media? Celor de pe urma cărora se Îmbogățește, adică tot noi, cei săraci, sau altora, despre care știm că vor cu tot dinadinsul să ne desființeze, să plecăm de acasă sau să ne transformăm În niște animale cuvântătoare, "lovite cu leuca", pe care să le Înhame la carul lor triumfal și pe care să ne mâne Încotro vor ei și cum vor ei. Și deștepții și vip-urile din mass-media le fac jocul. Ce-s alea vip-uri? se Întreabă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
gesturile intime, o simplă rutină, o obișnuință fizică? Dacă vorbim sau căutăm sensul noțiunii de logică, trebuie să pornim de la treapta de jos a vorbirii. Aici vom preciza că este vorba nu de o singură propoziție, pe care orice individ cuvântător o poate formula, ci de felul în care se succedă o serie de propoziții care au în comun faptul că se orientează pe aceeași direcție, că au în vedere un subiect comun despre care se vorbește. Însă aici termenul de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
fiecare zi să-i spăl chiloții, murdari de murdăria care iese prin spate. Orice ar face el în cuvinte nu mai poate însemna nimic dacă e în stare să-mi dea să-i spăl murdăria din chiloți...“ Să ia aminte cuvântătorii în numele spiritului la murdăria care o poartă în ei! Amintirea acestui reziduu poate fi un bun remediu pentru temperarea avântului. Soldatul trebuie să fie un bun soldat. Să știe să asculte, să nu știe altceva decât să se supună unei
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
să lăsăm aceste probleme de limbă pe seama grămăticilor. Năcazul care ne-a adus pe noi aici nu ține de limbă, luminăția-ta, năcazul nostru e universal. Cu un Vodă mazilit nu cad numai două silabe, cade un om, o ființă cuvântătoare, o familie, o curte, ba chiar, mutatis-demonstrandum, o soțietate. O soțietate fără Vodă e ca o oiște fără gard. De-aia zic, uitându-mă cu adâncă și sinceră jale la acest vouă preaplecat până mai ieri slujitor: ce facem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
esențiale dintre om și animal. Pentru Jean-Jacques Rousseau, omul este un animal care gândește : „omul care gândește este un animal corupt” (Discours sur l’origine et les fondements de l’inégalité parmi les hommes, 1755). O ființă rațională este una cuvântătoare. Limbajul articulat era considerat ca fiind cea mai importantă dintre deosebiri. Altfel spus, omul este un animal care vorbește. Dacă ar îngăima ceva, ar fi un semn că animalul ar avea suflet (și suflu) și ar putea fi creștinat. Se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
începeau să mă fascineze predicile penticostale și interpretarea orală & liberă, a pasagiilor evanghelice, subîntinse de un nou tip de retorică: una ce învăța să depistez cvadruplul înțeles (literal, figurat, moral & anagogic) al textelor sacralizate. Mă tenta oratoria naivă, simplă a cuvântătorilor rurali contaminați de duhul reformist. Poezia cultă aveam s-o cunosc la școală. A nu se uita că, pe vremea liceirii mele, Blaga și Barbu, recent "reabilitați", nu figurau încă în manuale, severea, acestea, cu decadentismul avangardelor literare. A-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
refuza întâlnirea cu fiarele pădurii din marginea satului, nici de cele acoperite cu haine de pe ulițe, străzi, bulevarde. Și dacă tot mi-a reușit această substituire, de a mă naște ca dintr-o floare, m-am strecurat în lumea cea cuvântătoare, aici m-am conformat nu cu mare încântare, dar nici cu cerbicie la cele date omului. Și, strecurându-mă prin lume, m-am trezit că mut lumea cu mine, acolo unde eram eu, era și ea, și de unde plecam, mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
escapadă în tabăra calangiilor de la marginea orașului. Era o frumoasă zi de duminică. Când ajunse în lunca înverzită, dimineața încă mai râdea înveselită de cântecul păsărelelor împânzite pe meleagul împrejmuitor. Soarele vărsa binevoitor din căldarea sa aur topit, bucurând făpturile cuvântătoare și necuvântătoare ale lui Dumnezeu. Doar un vânt ușor înfiora firele de iarbă ca pe un alint în pragul începutului de nouă zi. Corturile înșirate ca mărgelele pe o ață se întindeau de-a lungul luncii; în fața lor se aflau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
rază luminoasă? Altfel zis: cum, oare, acel ins ar percepe, această rază de lumină? Pentru aceștia continuă Profesorul pentru animiști, obiectele constituie entități impregnate de vrednicie, în ele pulsând o stare nondefinită, dar nu ireală, răsfirată în veridicitate. Toate acestea.... Cuvântătorul se înfurie pe pipa lui năstrușnică, dominată de acel tors al arabului de argint, care-i tresărea între dinți. -...Toate acestea le par unora o prostie, fiindcă animismul e confundat cu oricare alt mit rudimentar, neevoluat, grosolan, sălbatic, cufundându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Mondial, când atacurile teroriste din Londra au omorât atâția oameni, când în Irack mor oameni, când asasinii moderni au avioane, mașini-capcană, aruncătoare de rachete, când oamenii sunt asasinați în direct, pe rețelele de Internet... el e în căutare de noi cuvântătoare... * — Ne-am întors de la mare cam repede, Frumoasă Neli, dar aveam repetiții la Regele Lear, știți și dumneavoastră că am venit pe 1 septembrie, era cald, e un octombrie călduros și acuma, dar în urmă cu o lună jumate? Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de adevăr, și, că, nu avea o anume priză la populație. Acum, emisiunea era în plină desfășurare. Normal, vorbitorul, alias, educatorul colectiv,în timp ce vorbește, gesticulează,își mișcă privirea, capul, fața, de ici-colo, perivind masa de ascultători din sală. Purtându-și, cuvântătorul, privirile, cum zic, de ici-colo, la un moment dat, acestea i-au înghețat, pur și simplu, pe un oarecare loc. I-au înghețat, întâlnind,în acel loc, ceva: o figură feminină. Deci o deținută. Rara frumusețe a respectivei, l-a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
naibii și ele liniștite, ca să ne clătim și noi cei mai trecuți prin viață, privirea și să frământăm prin cap niște idei curat pământene, cum ar fi, „Doamne, ce fund și ce picioare! Și ce țâte, măiculițăăăă!”, ele deodată devin cuvântătoare și cum deschid gura, se duce dracului toooot farmecul. Cum deschid gura, cum o și zbughește porumbelul. Și te miri, cum o fată frumoasă de pică, poate să fie într-adevăr una de ceea, care dă în gropi, de isteață
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
care o apără, ci despre Libertate ca atare, Libertatea umană supremă care este Libertatea Cuvîntului. Încă o dată, nu libertățile cumulate ale presei, opiniei și alte cuvîntări, ci Libertatea rostitoare a ființei umane, care este, oricum am defini-o, o ființă cuvîntătoare. Iar prin cuvînt comunică astfel cu celălalt, transformîndu-l - și transformîndu-se la rîndul său - în ceea ce limbajul creștin numește atît de potrivit „aproapele”. De acest sens esențial al Libertății se pare că nu am reușit să ne apropiem, dînd doar tîrcoale
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lumii, sentimentul acesta de jenă avea să se atrofieze. Văzusem atâtea scandaluri de plagiat, încât... Argumentul meu forte era însă altul: Jojo nu putea în veacul vecilor să mă toarne celor din înalta lume muzicală, nu numai pentru că nu era cuvântătoare de limbă umană, ci pur și simplu din cauza faptului că dăduse ortul popii ei canin, din câte auzisem. Mărturisesc însă că, uneori, acolo lângă sau în poala asediată de levănțică a Ninetei -, ignoram discursul muzical al lui Jojo și ciuleam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
îi prinse ființa. Auzi glasul Vrăjitorului. - Mânia este nestăpânire, și cel ce nu se stăpânește își pierde drepturile!... trebuie să te susții blând!... În momentul când te mânii, Coroana Luminii se stinge!... ți-ai pierdut chibzuința, te-au furat patimile!... cuvântătorii nu și-au mai respectat semenul ca pe ei înșiși și, cum acolo nu se întâlnea așa ceva, nimeni nu le cunoștea. Oamenii erau Zei și nu aveau nevoie de nimic. Își creau totul și tot ce își creau era în
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
mai greu și celor mai ușori li se pune plumb pe șea, pănă ce sînt toți deopotrivă grei”. (Opere, 1, ediția citată, p. 29) 7. Despre rostul lor amintește Varlaam în „[învățătură] pentru chemarea apostolilor și pentru vînarea peștilor celor cuvîntători”. (V. Opere, Ed. Hyperion, 1991,p. 145) 8. „îți iei biletul, primești doi lei de plumb ca rest de la hîrtia pe care ai dat-o «casierului»”. (Archibald, „Pe meleaguri străine”, în Impresii de călătorie. Note de om necăjit, Tip. și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că este adormită întru întunerecul lenevirii, ni s-au rănit inima de foametea aceasta ce se află înrădăcinată în sufletele a unor din părinți care își cresc copiii lor fără-nvățătură. Deci fieștecare om ce este învățat să cheamă om cuvântător, iar cel neînvățat este asemenea dobitoacelor.” Ierarh luminat, a sprijinit și a tipărit pe cheltuiala sa numeroase cărți: Alfavita sufletească spre folosul de obște (1755), Cereasca floare și Apostolul (1756), Psaltirea lui David (1757), iar în 1759 publică unele documente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
personală a omului cu Dumnezeu. Această unire trebuie să se înfăptuiască în persoanele umane, ea trebuie să fie personală, deci, conștientă și liberă. Puterea rugăciunii împlinește taina unirii noastre cu Dumnezeu, spune Sfântul Grigorie Palama, căci rugăciunea este legătura făpturilor cuvântătoare cu Creatorul lor. Ea este mai desăvârșită decât lucrarea virtuților. Totalitatea virtuților trebuie să slujească desăvârșirii în rugăciune. Și, mai presus de toate, celei mai mari dintre virtuți, care este dragostea de Dumnezeu, în care se împlinește unirea mistică, fructul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui: și zice aceasta de trei ori, după care continuă rugăciunea astfel: duhul înșelăciunii, duhul vicleșugului, duhul slujirii idolești și a toată lăcomia, duhul minciunii și a toată necurăția, care lucrează după învățătura diavolului. Și-l fă pe el oaie cuvântătoare turmei celei sfinte a Hristosului Tău, mădular cinstit al Bisericii Tale, fiu și moștenitor al împărăției Tale. Ca după poruncile Tale viețuind și păzind pecetea nestricată și ferind veșmântul neîntinat, să dobîndească fericirea sfinților în împărăția Ta. Cu harul și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]