495 matches
-
și confirmă faptul că: "Unul din cele mai frumoase costume naționale e al poporului țăran din Moldo-România. Dimpreună cu persoana ce-l îmbracă, este încântător în ochii privitorului". Expoziția de la Casa Dobrescu este un punct de referință pentru cunoașterea etnosului dâmbovițean și, în același timp, un inedit moment evocator prin care vizitatorul regăsește coordonatele intime ale vieții și spiritualității dâmbovițene. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Expoziția este adăpostită în casa Dobrescu, monument de arhitectură de la înc. secolului al XIX
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
persoana ce-l îmbracă, este încântător în ochii privitorului". Expoziția de la Casa Dobrescu este un punct de referință pentru cunoașterea etnosului dâmbovițean și, în același timp, un inedit moment evocator prin care vizitatorul regăsește coordonatele intime ale vieții și spiritualității dâmbovițene. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Expoziția este adăpostită în casa Dobrescu, monument de arhitectură de la înc. secolului al XIX-lea.
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
echinocțiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea. I.L.Caragiale spunea în despre luna septembrie: "Ploi mari. Dâmbovița se umflă. Primăria profită de ocazie pentru a o declara navigabilă, și a publica licitație pentru luarea în monopol a navigației dâmbovițene pe 10 ani."
Septembrie () [Corola-website/Science/296720_a_298049]
-
era de numai 3 ani. Urmează în paralel atît Secția de Matematică cît și pe aceea de Fizico-Chimice, intenția sa inițială fiind aceea de a se dedica cercetării în domeniul fizicii matematice. În timpul studenției este ales director al Căminului Studențesc Dîmbovițean. În calitate de membru în comitetele Societății Studențesti de Matematică și Fizico-Chimice conduce la 1 decembrie 1928 delegația de 20 de studenți la serbările de la Alba Iulia prilejuite de împlinirea a 10 ani de la Unire. </br>La 30 iunie 1930, după doi
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
de o remarcabilă amenitate, felul în care a navigat în apele tulburi ale conflictului dintre șeful său politic și șeful statului, felul în care obișnuia să răspundă, în interviuri, întrebărilor celor mai incomode, toate acestea au adus în mediul politic dâmbovițean o rară notă de salubritate. A treia calitate e un anumit simț al oportunității și al orientării politice. Mihai-Răzvan Ungureanu a înțeles la timp că nu poți împlini, ca ministru, nici un demers politic, nici un proiect, fără susținere politică, fără un
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
De la Viena, ca înalt funcționar diplomatic român și internațional (ce impecabil și răsfățat stand-by al învingătorilor afini!), Ungureanu a descins, în mod spectaculos, în decembrie 2004, la București, ca ministru de Externe. În martie 2007, în urma unui imbroglio de extracție dâmbovițeană, tipic pentru funcționarea indecis bicefală în interiorul aceleiași puteri, în care câștigurile nete în lupta la baionetă contează mai mult decât valoarea oamenilor sacrificați, Ungureanu reușește să schimbe o necesitate într-o virtute, cum spun americanii: demisionează, într-un gest de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
onorează, dar, revin, rămân în PNL. Marius Tucă: Iată cum se încheie comentariul agenției Mediafax: Deocamdată, ministrul de Externe a spus că va mai medita la viitorul său politic. După demonstrația de duminică, un lucru e cert, față de majoritatea politicienilor dâmbovițeni, el știe să își asume responsabilitatea și mai ales are onoare atunci când i se cere în mod expres. Apropo de onoare, nu există un paradox între faptul că dumneavoastră vorbiți de onoare și, în același timp, vorbiți despre clasa politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
a culturii”, V. valorifică cercetările de istorie, arheologie și cultură locale, comunică texte și date inedite sau care corectează unele informații despre viața și activitatea unor scriitori, oameni de cultură, cărturari care s-au născut sau sunt legați de ținuturile dâmbovițene, mai ales în volume tematice, cum sunt cele cu privire la stolnicul Constantin Cantacuzino, poeții Văcărești, I. C. Vissarion, Ion Ghica, Udriște Năsturel, I. Al. Brătescu-Voinești, Ion I. Heliade-Rădulescu, Raicu Ionescu-Rion, Ioan I. Ciorănescu, Elena Văcărescu ș.a. Contribuțiile sunt semnate de Constantin Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290412_a_291741]
-
iubirii biruitoare de obstacole, inclusiv cele ale expresiei poetice care pare a fi făcut un pariu cu sine, în sensul exercitării ei din pozițiile cele mai incomode. "Buclele" care "complică lucrurile" sînt, evident, simbolice. Erou suficient de interesant, acest Figaro dîmbovițean care e nea Gică este adus în mediul boemei optzeciste. Mod de a indica atît relativitatea simplității, a reducției "omului comun", ale cărui ecouri lăuntrice sînt imprevizibile, cît și - din partea opusă - bufoneria junelui școlit, stigmatizat de dezabuzare, convenție, plictis, adică
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
plânsului, "profetizat de însuși Caragiale", totul pare să fi căzut definitiv în agonie și în vid. "Axioma" (Ploiești), nr. 1, ianuarie 2004 Gheorghe NEAGU Porfir și purpură literară Dacă Theodor Codreanu s-ar fi gândit să purceadă spre "pântecele" capitalei dâmbovițene, ar fi ajuns în București un critic plin de morgă și infatuare, mai puțin de dat studiului textului literar și mai implicat în sforării de umplere a tainului universitar, căci acolo ar fi avut catedră, sau celui jurnalistic. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu efecte dezastruoase nu numai în cultură și literatură, dar, cu asupra de măsură, în politică, în societate, în familie. Th. Codreanu zăbovește asupra consecințelor lui nefaste, în toate domeniile vieții sociale, culturale și politice. Îl numește, mai ales, postmodernism dâmbovițean (opus postmodernismului înalt occidental) și are ca reprezentanți în literatură, de pildă, generația optzecistă, în frunte cu propovăduitorul de mare fervoare, în persoana poetului Ion Bogdan Lefter. Poezia postmodernistă românească a evoluat spre un zolism al pornografiei și scatologiei. Ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Viziune căreia nu i-a fost supus și Eminescu în "Dilema" anului 1998 de către Mircea Cărtărescu. Un alt reproș adus postmodernismului ține (după formularea "kynică" a lui Alain Finkielkraut) de moda Disneyland instaurată atât de confortabil în mai toate instituțiile dâmbovițene (cultură, învățământ, mass-media) sufocate de kitsch și hedonism (devenite mod de viață), unde unicul îndemn este "amusez-vous!", iar scopul, cum spune autorul, este distracția ca "eon al ridicării la demnitate culturală". Prin urmare, ca să nu mai fie profesorii catalogați de către
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chip și mai dramatic) miraculos misterios neașteptat (într-un chip cu totul neașteptat) neliniștitor palpabil (într-un chip aproape palpabil) remarcabil (într-un chip remarcabil și enigmatic) unic viu (într-un chip extrem de viu) în manieră/a + adjectiv cavalerească cotidiană dâmbovițeană (în acea manieră dâmbovițeană) descriptivă indirectă ironică (în maniera sa ironică) îndoielnică lapidară neserioasă (în cea mai neserioasă manieră) originală personală reflexivă romantică securistă (în vechea manieră securistă a legislației din 1991) într-o manieră + adjectiv agresivă (într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
miraculos misterios neașteptat (într-un chip cu totul neașteptat) neliniștitor palpabil (într-un chip aproape palpabil) remarcabil (într-un chip remarcabil și enigmatic) unic viu (într-un chip extrem de viu) în manieră/a + adjectiv cavalerească cotidiană dâmbovițeană (în acea manieră dâmbovițeană) descriptivă indirectă ironică (în maniera sa ironică) îndoielnică lapidară neserioasă (în cea mai neserioasă manieră) originală personală reflexivă romantică securistă (în vechea manieră securistă a legislației din 1991) într-o manieră + adjectiv agresivă (într-o manieră atât de agresivă) agresivă
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
și distante, ca babele cărturărese, prin orbitele chioare ale ferestrelor. Doar de pe prispa dughenei lui Mariusache Patru-Dește (singura coșmelie iluminată acceptabil, de o reclamă șuie, de neon) străbăteau, către cei patru peregrini, niște inconfundabile acorduri muzicale sacadate, de manea neaoșă, dâmbovițeană. Descărcată și ea gratuit, de pe net! Pe Avocat îl podidi a mia oară râsul, la vederea numelui pompos al stabilimentului (nume devoalat cu ostentație, de firma-reclamă luminiscentă) și care nu se potrivea, câtuși de puțin, nici cu aspectul jalnic, prost
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și injustiție. Nedreptate colectivă (Aurora Liiceanu) „Meditația Transcendentală” a fost și rămâne - într-o memorie relativizată, poate, chiar de ceea ce are ea mai caracteristic, și nu de trecerea timpului - o realitate confuză, dramatică, dar nu foarte-foarte incoerentă și, până la urmă, dâmbovițeană. Actorii ei, victime - unii, azi, apatici prin lipsa unor reflexe pe care o societate normală le-ar fi format membrilor ei sau resemnați în stil românesc sau fericit indiferenți, ca formă metafizică de resemnare - sunt, în majoritatea lor, oameni în
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și erou tragic într-un roman erotic în care se amestecă istoricul și metafizicul”. Celălalt fir epic mai redus ca dimensiune și ca importanță, înfățișează aventurile și aspirațiile unui personaj opus lui Ștefan Viziru: Spiridon Vădastra, ,,tipul clasic al mitomanului dâmbovițean, impostor și vorbăreț”. Între aceste două planuri se naște un larg spațiu epic, plin de evenimente și de prezentări ale unor destine care creează un fundal propice dezvoltării temelor majore pe care Eliade își propune să le trateze pe parcursul celor
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Incertitudini literare, cel puțin) este Dostoievski, iar ideea ce se repetă este aceea de cunoaștere prin suferință. Eseistica lui S. se bizuie pe un estetism moral exprimat - și aici este orginalitatea sa - într-un limbaj în care se răsfață vocabulele dâmbovițene. De la „țicneli” și „nădufuri”, „împănoșați boieri” și de la craii care s-au „pirguit”, eseistul evadează spre Hegel și lumea conceptelor. În studiul despre poezia lui Geo Bogza aplică o retorică neobișnuită, trasă în pseudoconcepte computerizate (ECD, adică: efect de contrast
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
n-avea altă stemă. O lampă chioară destăinuia câteva mese șchioape cu rude le lor și mai sărace (scaunele), o gură de bucătărie și un adân c de beci. într-o zi, mare de bucureșteni năpădește crâșma lui Manaș. Cuconii dâmbovițeni veniseră în prăbușitul târg moldovenesc să-și dea examenele dreptului la facultatea din Iași, vestită pe atunci pentru mărinimia ei (de ciur spart). Auziseră de Cotnarul lui Manaș. Deci veniseră buluc, cu ifos și cu nerăbdare. Dugheana Cotnarului însă (pustie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
parte Aurel Chirescu, Matei Alexandrescu și Mihail Ilovici. Așa cum se arată în editorialul din primul număr, semnat Redacția, ca și în cel intitulat La aniversară, semnat de Tudor Cristea la un an de apariție, L. urmărește să promoveze spațiul cultural dâmbovițean, încercând să îl scoată din localismul păgubos și din complexul față de trecut. De la început revista a atras atenția prin incisivitatea articolelor, amintind spiritul „Kalendelor” gândite la sfârșitul deceniului al treilea, tot la Găești, de Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. Dezideratul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
spirit fiind scrise editorialele lui Tudor Cristea, care semnează și cronici la cărți de Augustin Buzura, Adrian Păunescu, Mircea Cărtărescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Horia Roman Patapievici, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George, Marian Popa, dar recenzează și literatura unor autori dâmbovițeni, ca Dumitru Ungureanu, Nicolae Neagu, Ioana Dana Nicolae, George Geacăr ș.a. Comentariul de carte este ilustrat și de rubrica „Lecturi”. De la numărul 6/2001 revista apare cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Dâmbovița, prin Centrul Creației Populare. Odată cu numărul 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
al revistei materializându-se și în publicarea acestora într-o antologie. Un marcat caracter de atitudine prezintă rubrica „Revista revistelor”, semnată Lector, cu texte adesea ironice ori polemice. L. a reușit să coaguleze un grup de autori legați de spațiul dâmbovițean, de la reprezentanții Școlii de la Târgoviște până la generațiile mai noi, și s-a impus prin valoarea materialelor publicate, prin fermitatea și caracterul avizat al opiniilor, dar și printr-un mod elegant de a polemiza. Legând prezentul de trecut, L. aspiră, așa cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
noi, și s-a impus prin valoarea materialelor publicate, prin fermitatea și caracterul avizat al opiniilor, dar și printr-un mod elegant de a polemiza. Legând prezentul de trecut, L. aspiră, așa cum sună titlul unei rubrici, să realizeze o „Școală dâmbovițeană”.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
respectivei unități economice. Așadar, o postmodernitate inautentică, mizerabilă, stupidă și criminală, cum o caracterizează autorul, având aspectul unui cocktail otrăvitor, în vreme ce intelighenția autohtonă se mândrește cu un postmodernism naiv, utopic, ludic etc. Desigur, lucrurile se prezintă cam așa în "postmodernismul" dâmbovițean, adică ceva mai rău decât în tabloul kynic al lui Alain Finkielkraut. Dar nu la asemenea perspective caricaturale se cuvine a ne opri, ci la ceea ce am numit postmodernismul înalt. Mă voi referi, deocamdată, la Gianni Vattimo și la Jacques
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
textualismul un... textilism, Goma afirmă că postmodernismul anilor optzeci a fost un soi de sămănătorism urban, chiar de cartier, reprezentat foarte bine de industria textilă. Aceasta a fost, se pare, cea mai importantă mutație estetică, în limbaj lovinescian, în sămănătorismul dâmbovițean: din rural el a devenit urban și chiar suburban, dacă ținem seamă de evoluția spre neozolismul pornografic și scatologic din ultimii 15 ani. Când postmoderniștii îi ironizează crunt pe scriitorii din Basarabia că au rămas "sămănătoriști", ei, de fapt, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]