803 matches
-
privește, copilăria este locul în care călătorește mental în timp, cu drag, pentru a se încărca de freamăt, veselie și frumos. Pentru ea, copilăria și părinții - mamă, tarancă simplă, dar o femeie cu o personalitate puternică, iar tatăl, un om dârz - sunt autentice repere în viață. Poetă s-a născut pe 29 octombrie 1969 în comuna Pechea din județul Galați, este căsătorită și are un fiu. Fire creativă, pasionată de studiu, poeta Sanda Panait a fost și este o mare iubitoare
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
privește, copilăria este locul în care călătorește mental în timp, cu drag, pentru a se încărca de freamăt, veselie și frumos. Pentru ea, copilăria și părinții - mamă, tarancă simplă, dar o femeie cu o personalitate puternică, iar tatăl, un om dârz - sunt autentice repere în viață. Poetă s-a născut pe 29 octombrie 1969 în comuna Pechea din județul Galați, este căsătorită și are un fiu. “Am scris și scriu pentru că nu pot altfel” - Ce anume te-a determinat să scrii
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
ostași ai țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara vă vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n văi și-n
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
culturale, de anvergură națională și internațională, în ținutul arcului intracarpatic al spațiului românesc al județelor Covasna și Harghita - ce alcătuiesc Sfânta Episcopie Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei - păstorită cu multă dragoste și jertfă, de blândul, răbdătorul dar fermul și dârzul Arhiepiscop Ioan Selejan - cu care domnia voastră colaborați atât de bine și de eficient și care, din aceste motive, vă stimează, vă respectă și vă prețuiește atât de mult, dimpreună cu noi toți!... Prin urmare, cugetând eu acum, în acest ceas
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI STIMATE DOMNULE IOAN LĂCĂTUŞU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346686_a_348015]
-
bântuiau temutele campanii, Porneau de zor la munte în bejanii, Purtând povară marilor destine. Cetatea Orația...Trec românii... Și curg mereu oștirile străine... Vibrează și Posadsa și Rovine... Se mulcomesc, se-nvolburează anii. Calări, cu iatagane...vin otele - Neînfricați și dârzi au stat moșnenii: Ei au sfințit frumoasele muscele. Câți au râvnit - flamanzii și viclenii - Au dispărut că pulberea de stele, Dar munții au rămas...și RUCĂRENII ! Adrian Simionescu Referință Bibliografica: Moșnenii / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]
-
privește, copilăria este locul în care călătorește mental în timp, cu drag, pentru a se încărca de freamăt, veselie și frumos. Pentru ea, copilăria și părinții - mamă, tarancă simplă, dar o femeie cu o personalitate puternică, iar tatăl, un om dârz - sunt autentice repere în viață. Poetă s-a născut pe 29 octombrie 1969 în comuna Pechea din județul Galați, este căsătorită și are un fiu. “Am scris și scriu pentru că nu pot altfel” - Ce anume te-a determinat să scrii
ATUNCI CÂND VICTORIA APARŢINE CELOR CU MENTALITATE DE ÎNVINGĂTOR. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355882_a_357211]
-
mai mult postum, prin efortul doamnei Elenă Roșu, devotată soție. L-am cunoscut în ultimii ani ai vieții, era un om suferind fizic, o arterita gravă îl împiedică să se deplaseze mai mult decât în preajma casei. Dar era o fire dârza, optimistă, în ciuda unei biografii zbuciumate. La vârsta de 5 ani cunoaște deportarea în Transnistria, după război condițiile sale de viață nu se îmbunătățesc prea mult, este nevoit să muncească în cele mai diverse locuri, un fel de Gorki balcanic, cum
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului A fost odată un Rucăr vechi de veacuri ce-și rezema zidirea pe înalturi, ca scut în cale de hoarde și stihii. Au fost odată oameni dârji și sunt și azi dar în alt fel, cu încropeală de om nou și-nghesuială pe înalt. Plaiurile au rămas tot verzi dar cu părușca îndesită și codri-s ciopârțiți de drujbe și topoare. Rucărul vechi e-n amintire de
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
aici în centrul și inima țării, în ținutul arcului intracarpatic al spațiului românesc al județelor Covasna și Harghita - ce alcătuiesc Sfânta Episcopie Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei - păstorită cu multă dragoste și jertfă, de blândul, răbdătorul dar fermul și dârzul Arhiepiscop Ioan Selejan - cu care domnia voastră colaborați atât de bine, de frumos și de eficient și care, din aceste motive, vă stimează, vă respectă și vă prețuiește atât de mult, dimpreună cu noi toți!... Iată, așadar, că în acest binecuvântat
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ILIE ŞANDRU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346204_a_347533]
-
inima Ei pravoslavnică se prelinge roua din lacrimi de Hristos, de îngeri, de sfinți, de oameni, de turturele, de calofir, de legăminte, de albăstrele și de păpădii. Fecioara Maria zămislește frumosul în Fecioare, hărăzind avântul de porumbiță ca al stegarului dârz ce înfășoară zările dace, pogorând lumina în inimile-sărbători. Fecioara prin fiorul ei melodic răpește cântarea fiecărei inimi purtătoare de dor, o transfigurează și o înălțâspre zările mirifice ale extazului. În Fecioară surâde mugurul primăverii ademenind prin miracolul verdelui ei princiar
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
naturali, dâre de țărână, de glie străbună și au ieșit ilustri Artiști. Au intrat elite, personalități, oameni de cultură și au ieșit faimoși Dascăli și Pedagogi. Au intrat timorați, marginalizați, îngenunchiați și au ieșit mari Cucernici și Mărturisitori. Au intrat dârzi, cutezători, neînfricați, luptători, temerari, jertfitori și au ieșit Martiri. Au intrat în anchete, în calomnii, în torturi, în lanțuri, în cătușe și au ieșit cu aripi de Îngeri. Au intrat denunțați, prigoniți, persecutați, hăituiți, înfierați, înfiorați și au ieșit Sfinți
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
un roman, cum am crezut eu, ci o excursie bine scrisă prin propria noastră conștiința, care suferă de tot felul de angoase naționale și internaționale, dar nu are ce face, trebuie să-și țină calea draptă și voință de supraviețuire dîrză. „Noi suntem primii care am văzut desene animate color. Noi suntem primii care vedeam în alb-negru la televizoarele rusești TEMP sau RUBIN ,,Giganții”, „Daniela și Așchiuța”, „Răzbunătorii”, ,,Sfanțul”, „Baronul”, „Linia maritimă Onedin”, Teatru TV și pe Toma Caragiu și Alexandru
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
devenea moale ca o cârpă. Ce făcea dragostea din ea! Tatăl ei, Lică Spoitoru, făcea vase de aramă și le vindea prin sat. Mama sa, Piranda, murise la naștere. Așa că Lina, se învățase de mică cu vitregiile vieții. Ambițioasă și dârză,era o fiică demnă din popor, așa cum cerea partidul comunist de la putere. De aceea a fost remarcată imediat de activiștii din sat. Iar unul dintre ei, a chemat-o imediat în biroul lui: - Lino, tu nu vrei să lucrezi pentru
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
frumos Acasă Și-asta o spun ca una, ce-a tot umblat prin lume Având în ADN tradiția frumoasă Cinstind numele Țării, emblemă cu renume... Păstrând întipărită istoria ce doare, În tâmpla EI zăgazuri se rup și se ridică Generații dârze, de genii fără frică, Arzând pe Tricolor a Lupului chemare. Să ne sfințim cu Țara, în suflete Lumină Să ne-nvățăm copiii Istoria cea dreaptă Și Raiul pe pământ din nou să ne-aparțină Grădina Maicii Domnului, de mii de
RAIUL PE PĂMÂNT de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370512_a_371841]
-
pruncii până în jurul vârstei de 1 an, de parcă eram mai ceva, decât mumia lui Tutankamon, copilul-faraon al Egiptului, am ajuns la stâna Zănoaga. Așa aveam să cunosc, încă de la acea vârstă fragedă, pe Marele Străbun- Muntele, muntele sur, statornic și dârz, cel care avea să-mi fie cel mai bun prieten, iar mai târziu, sfâtuitor și protector ancestral, ce l-am îndrăgit din prima clipă, rămânând o amintire vie și constantă, în inima mea de pribeag pe la porți străine. Muntele, îl
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
partid, domnul inginer Breazu luase cuvântul, spunând cu o voce puternică:”da, tovarăși, de oameni ca Mărășteanu are nevoie Combinatul nostru. Harnic, priceput, corect, cinstit. Cu oameni ca Mărășteanu s-au construit în țara asta atâtea fabrici, uzine, combinate. Oameni dârji, curajoși, perseverenți, competenți...Ei sunt sarea pământului nostru! Ei, muncitorii ăștia au dus România la demnitatea și respectul celorlalte țări din lume. Mărășteanu și alții ca el sunt talpa țării...Ha, ha, ha, rânji Mărășteanu, eu l-am crezut, eram
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
din conducătorii auto grupați la ușă. Ce mi-e un șofer sau un șef de șantier? Șef să fie! Tânăra îmbrăcată cu o fustă despicată, se aplecă, din obișnuință, mereu pe spate. Sânii îi ies în evidență. El o privește dârz, neaplecându-se asupra ei. Morala...! Pe ritmul muzicii lui Zavaidoc, perechile de pe ringul de dans sunt hotărâte să câștige premiul „Cea mai bună pereche de dansatori”. Poate fi un exemplu demn de urmat și de buldozeristul cu partenera sa de
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
mai mare putere de sacrificiu, unul pentru celălalt.Întâlnirea cu iubirea îi metamorfozase și le salvase sufletele, dar erau pregătiți să facă față multor înfrângeri.Simțeau dragostea năpădindu-le prin toți porii în inima lor tânără, în toată ființa lor dârză, dar simțeau și nevoia de a îmbina visurile lor tinerești și ambițioase cu preocupîrile artistice și cu speculațiile filosofice. Întâlnise la Emanuel care-i apăruse încă din vis, simplitatea, firescul dar și nefirescul, pentru că el era și un estet ce
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
m’ai primit. Sărac și bleg prin holde de pământ, Contrariu cum canoanele învață, Doar tu mi-ai fost mireasmă și povață Sub nu știu care straniu legământ. În jur, încet, trăgându-mi azi hotar Eu ignorez pogoanele de spațiu. Tăcut și dârz adulmec cu nesațiu Himere cârd, și-al lor mărgăritar. Surpat ades în vânturi și restriști Nu m’am sculat un ceas pentru tăgadă, Ci mi’am purtat tot visul meu grămadă, Cu ochii veseli, niciodată triști. Întrezăresc în tine, ireal
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
lumină, de Înviere, nu trebuie ținută egoist în sân, ascunsă (oricum, lumina nu poate fi pusă sub obroc), ci trebuie răspândităcudragoste. Izbânda este sigură, dincolo de vicisitudini, de stihiile pe care le poate impune destinul fiecăruia dintre noi, dacă pășim frumos, dârz și tenace, fără ezitări. Vântul este prielnic numai corăbierilor care știu încotro s-o apuce, nu celor indeciși, desigur, dar aportul familiei, și acelor din preajmă este definitoriu. De una singură, ființa este slabă, poate să cadă oricând, fără putința
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
și nemilos ne-ntoarce sentimentele pe dos punându-ne în față o oglindă în care vedem tristul adevăr, că nu mai arătăm a flori de măr și iarna-n sentimente ne colindă. Ce dacă anii ne oferă cârji, atâta vreme cât refuzăm dârji și nu vrem să urlăm în suferință, nu vărsăm lacrimi, nu ne văicărim, stăm în picioare și mereu zâmbim, chemând speranța-ascunsă în ființă. Ce dacă vremea e la asfințit. La început a fost un răsărit. Anatol Covali Referință Bibliografică: CE
CE DACĂ .... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352837_a_354166]
-
despre acest vajnic preot. Pentru că el era nu numai preot, era conducătorul românilor din partea stângă a Dunării. Era un purtător de cuvânt în fața autoritaților și se vede treaba că era și un om zdravăn! Ca și atunci când vorbind odată, măreț, dârz, cei care l-au ascultat au spus „ Răsunetul - ca un tunet!”. Reporter: Vă curge istoria prin sânge, minunat! Popa Șapcă va trăi veșnic prin scrierile dumneavoastră. Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Cuvântul lui lui Popa Șapcă era răsunător, impunător dar și
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
Nica Țene, abia acum în orașul nostru de pe Someș și am înțeles frumusețea și înțelepciunea femeilor Olteniei a caror valoare se măsoară „după greutățile pe care le-au înfruntat în viață”, așa cum spunea Voltaire. Și am învățat de la această olteanca dârza că „fericirea nu trebuie căutată prea departe. Ea se află în jurul nostru”: „Să te bucuri că a înflorit cireșul/ lângă o tufa mov de liliac/ că în lanul care se leagănă desoare/ stau aprinse lămpile de mac/ Să te bucuri
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
că nu a plouat/și a fost o zi mai luminoasă./ Fericirea nu e peste mări/ nici pe sus, adusă de vreun zeu/ ea e aici, în lucrurile simple care sunt în jurul tău, mereu”. Și am învățat de la această olteanca dârza Titina Nica Țene, „că nu trebuie să te uiți în urmă, ci trebuie să mergi înainte, cu bucurie, să-ți aduni toate puterile pentru a-ți urma destinul hărăzit de soarta”. (Rabindranath Tagore). Și pentru aceasta, vreau să-i mulțumesc
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
țigară, ignoră privirile îngrozite ale lui Iftode și puse prima întrebare de control: - Ia, zi, băi, Iftode, tu ai citit sarcinile pă zootehnie prevăzute în plenara dăn luna trecută!? Alea spuse dă Marele Tovarăș, ca să le priceapă tot animalu’! Figura dârză a onestului Iftode trecu în registrul: „disperări de circumstanță”. Cu o puternică tentă stupidă! - Toașu, știți, noiii, mai mult cu vacilii... - Eram sigur, bă, că d-aia venii io, ca să vă esplic cum stă treaba! - Olicăăă, să ne trăiți că
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]