KorAP: Find »[drukola/base=dac & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...356 >

8,894 matches

Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674

să nu își piardă din proprietățile benefice trebuia însă ținut ascuns . Deși în general această floare a fost utilizată pentru a citi rodnicia anului, noi credem că această planta Arum Alpinum- Rodul Pământului, care făcea parte din repertoriul mitologic al dacilor , dar și a altor popoare europene, într-o formă mult stilizată apare ca element decorativ și pe un ciupag din colecția de textile a Muzeului Regiunii Porților de Fierr. Ciupagul (P1301) a fost achiziționat din satul Podeni, situat în Plaiul

FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
în Mehedinți. Originea elemetelor decorative, însă ce descind din fito și astro totemuri, indică faptul că aceasta provine dintr-un areal-Podeni, microzona-Satul de sub Munte, subzona Plaiul Cloșani-Mehedinți, unde se păstrează până aproape de zilele noastre, reminscențe ale universului spiritual al strămoșilor daci acestea răzbătînd în maifestările comunitare și identitare ale așezărilor, mai ales cele din nordul Mehedințiului. Referință Bibliografică: FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția

FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
Corola-blog/BlogPost/384362_a_385691

Acasa > Poezie > Imagini > ÎNGERII PLEACĂ ÎN CER Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ajunge, Doamne! ai luat destui! Câți oare vrei să îi mai sui? Și-n locul lor doar lacrimi lași, Din umbra ultimilor pași. Pământul strigă gol și trist

ÎNGERII PLEACĂ ÎN CER de DANIEL DAC în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1475079958.html [Corola-blog/BlogPost/384362_a_385691]
noastre zări, Azi numai ceara lor rămâne, Din amintirile postume. Un ultim rol, acum primesc, L-ar refuza, căci ne iubesc, Dar știu că de acol’ din cer, La brațul stelelor nu pier! Referință Bibliografică: ÎNGERII PLEACĂ ÎN CER / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2098, Anul VI, 28 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de

ÎNGERII PLEACĂ ÎN CER de DANIEL DAC în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1475079958.html [Corola-blog/BlogPost/384362_a_385691]
ne iubesc, Dar știu că de acol’ din cer, La brațul stelelor nu pier! Referință Bibliografică: ÎNGERII PLEACĂ ÎN CER / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2098, Anul VI, 28 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și

ÎNGERII PLEACĂ ÎN CER de DANIEL DAC în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1475079958.html [Corola-blog/BlogPost/384362_a_385691]
Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243

mântuirea neamului din care s-a născut. Cu privire la Primii autori autohtoni , m-aș opri asupra a trei bărbați erudiți, care prin comportamentul lor moral și atitudinea civică au fost recunoscuți ulterior ca sfinți și anume: Sfântul Niceta de Remesiana , episcopul dacilor, a fost cel dintâi dintre luminătorii cunoscuți ai strămoșilor noștri, teologi și catehet misionar al credinței, care a trăit și a activat în primele secole ale erei noi, între anii 338 și 420 în această regiune de la Dunărea de Jos

ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400871908.html [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905

veacurile... Cu obârșia! Și mai ales cu dumnezeirea, care, încă ne mai ține!!!” (ibid. p. 92) Toți Munții noștri poartă în pântecele lor, plămada sfintelor și mucenicelor Altare. Toate câmpiile noastre poartă în sânurile lor busuiocul sfintelor moaște ale biruitorilor daci. Toate văile și vâlcelele noastre și-au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
inegalabilul poet Radu Gyr a tors din ființa sa fascinantă și prigonită, din ființa sa poetică și mărturisitoare, din ființa plină de iubire și suferință și un șirag de nestemate Balade. O parte închinate României, Loviștei, Bucegilor, Maramureșului, Basarabiei, Dobrogei, Dacului, Voievozilor Dragoș, Țepeș, Ștefan, Basarab I, Ioan Vodă, Tudor, alta mănăstirilor Arnota,Tismana, Cozia, Frăsinei, dintr-un lemn, Sfântului Gheorghe, marilor boieri Eminescu și Bălcescu, dar Doina pandurului Gheorghe și a răzeșului Ion este admirabilă, fără egal: „Nu pentru-o

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901

identitate națională prin credința ortodoxă Pe de altă parte, Profesorul Ioan Savin exprimă această identitate ca specific al simbiozei daco-romane. În decursul timpului însă, unii au atribuit esența spiritului românesc laturii autohtone, afirmând că aceasta s-ar datora dârzeniei poporului dac, de la care „am fi luat structura intimă și organică a ființei noastre etnice, ca și legătură cu solul și cu cerul, de care Dacii nemuritori erau atât de legați și stăpâniți“. Pe de altă parte, latura latinizantă era de părere

CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
unii au atribuit esența spiritului românesc laturii autohtone, afirmând că aceasta s-ar datora dârzeniei poporului dac, de la care „am fi luat structura intimă și organică a ființei noastre etnice, ca și legătură cu solul și cu cerul, de care Dacii nemuritori erau atât de legați și stăpâniți“. Pe de altă parte, latura latinizantă era de părere că tot ceea ce este românesc se datorează „romanilor cuceritori și colonizanți, de la care am luat, odată cu civilizația și organizația, și limba, și odată cu ea

CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
Corola-blog/BlogPost/373146_a_374475

muncă, dacă orice autorizație este legată de atențiile uneori cerute direct. Totul lâncezește iar economia țării este înfrânată datorită fricii. Mi-e frică și de umbra mea. Asta-i traiul curent pe care-l duce nația de urmași ai mândrilor Daci. Pe de altă parte nici birocrația amplificată de teama funcționarilor de a nu acorda cumva o favoare interpretabilă nu îmbunătățește crearea locurilor de muncă. Funcționarii nu mai aprobă nimic cerând cele mai nefirești acte de justificare. Episodul „cătușe” mult reliefat

ROMÂNIA, ZIUA A TREIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1446827679.html [Corola-blog/BlogPost/373146_a_374475]
drept concept al conducerii societății. Fără partide și în consecință fără politicieni ar domni un haos, nicidecum traiul demn, decent și îmbelșugat în care-ți poți crește în liniște progeniturile ce duc mai departe în timp România și tradiția de Dac romanizat. Acesta întinde uneori mâna pentru un codru de pâine dar nicicând nu pleacă capul. Părerea mea, dacă interesează pe cineva, ar fi: Partide cu demnitatea de om integru vertical și drept, asociată cu investiții pentru crearea locurilor de muncă

ROMÂNIA, ZIUA A TREIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1446827679.html [Corola-blog/BlogPost/373146_a_374475]
Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561

fini, calzi și primitori. Degetele exploratoare în tainele femeii deschid drumul micului prinț, crescut în noblețe, putere și importanță. Urmează clipe când visele se unesc în căutări și erori, suprapuneri și împliniri, când micul prinț cotropește abisurile romane ca un dac hotărât. Penisul tău romantic și muzical mă pătrunde în adâncimea sânilor, cucerind vaginul fremătat de viață, foame și mulțumire. Corpul femeii întotdeauna este deschis unei recunoștințe fie ea chiar și în fața unei superiorități. Pictura: Maia Martin - Vara iubirii http://www

SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Slipul_negru_absorbind_soarele_suzana_deac_1370376871.html [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
Corola-blog/BlogPost/353313_a_354642

Acasa > Poezie > Amprente > IE ROMÂNEASCĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului 22 Iunie 2015 Ie românească, ie, Sfânta noastră mărturie, Scuipată-n atâtea dăți, Sfârtecată în bucăți, Dacii dezbrăcați în ger N-au pierit și nici nu pier, Lipită de carnea lor, Răstigniți pe cruci de dor, Ie albă din mormânt Înviată în cuvânt, Între zări dacoromâne, Tu ai fost și vei rămâne! Fără ie nu-i poveste

IE ROMÂNEASCĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1435035793.html [Corola-blog/BlogPost/353313_a_354642]
Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310

întindă până departe, Stăpânirea lui Jupiter, a lui Marte, dreptatea împarte! A voastră e! A tuturor! A urmașilor ... Puternici zei și zeițe cuprinse de dor! Semn de izbândă îți este rostul de-acum în for, Semeț și încumetat rege al dacilor, În zadar îți este vitejia și orice faptă, Lângă carul august lanțurilete-așteaptă! LICINIUS Deapururea rog zeii spre înalta lor cinste Să revăd sarmisegetusa unde mi-am lăsat sămânța de iubire. Acolo vă arăt, dacilor, cine a fost batjocorit! Eu, tată

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
for, Semeț și încumetat rege al dacilor, În zadar îți este vitejia și orice faptă, Lângă carul august lanțurilete-așteaptă! LICINIUS Deapururea rog zeii spre înalta lor cinste Să revăd sarmisegetusa unde mi-am lăsat sămânța de iubire. Acolo vă arăt, dacilor, cine a fost batjocorit! Eu, tată-l unui fiu de-apururea iubit. TRAIAN Licinius, eu te susțin și Roma te înțelege Lângă fiul tău vei sta în Dacia sau cu noi vei merge? Tu singur vei Alege! LICINIUS Am ales, voi

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
tău vei sta în Dacia sau cu noi vei merge? Tu singur vei Alege! LICINIUS Am ales, voi merge cu tine, prea m[rite! TRAIAN Ce ziceți generali de aceste cuvinte? Gândesc Licinius să te trimit pe tine Sol la Daci, doar îi cunoști mai bine Și vei încredința pe regale dac Că este înzadar tot ce fac. Împotrivirea îl va costa multe vieți omenești. Să vorbești cu mândrie, chiar dacă iubești, Așa îi stă bine unuio general roman victorios. LICINIUS E

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
singur vei Alege! LICINIUS Am ales, voi merge cu tine, prea m[rite! TRAIAN Ce ziceți generali de aceste cuvinte? Gândesc Licinius să te trimit pe tine Sol la Daci, doar îi cunoști mai bine Și vei încredința pe regale dac Că este înzadar tot ce fac. Împotrivirea îl va costa multe vieți omenești. Să vorbești cu mândrie, chiar dacă iubești, Așa îi stă bine unuio general roman victorios. LICINIUS E bună chibzuiala. Sunt bucuros Să îndeplinesc porunca împăratului maiestos! TRAIAN Ai

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
în mâini voinice ale oștenilor.). Scena 1. TEMNICIERUL E gata prea bune îngrijitor? ÎNGRIJITORUL TEMPLULUI E gata! Aștept semnalul de sobor. Furtună, trăznete, vijelie Și fulgere așteaptăm să vie. Porunca este dată, Când norii se vor înălbii, de dată Toți dacii de la stăpân la slugă Să ia parte la rugă. În ascuns, unul dintre ai noștri a nesocotit Ce regele a poruncit. O să dea peste noi năpasta! Suntem îngrijorați de-aceasta! TEMNICIERUL Să nu-l rable Zalmoxis. Nemernic trădătpr! ( După o

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
Care își va continua viața de aici, dincolo, la zeul nemuritor. Dar măsura pe care am luato a fost încălcată, Iar ei se duc cu vești la romanii ce-i așteaptă. Sunt meniți pieirii orice roman! Fiindcă din străbuni e dacului dușman. Fulgeră și tună ). Iată, trecând prin ploi Zeul pe nori venita între noi. Toată cetatea este de față, Trădătorul este aici în viață. Înaintea lui Zalmoxis, atotputernic și plin de bunătate, Să-și dea seama, cântărindu-și vina, să

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
țara pătimește. Ispășirea degrabă, Zalmoxis nu îngăduie zăbavă. Care colț al țării naște trădători? Aceste buruieni udate cu roua din zori Cresc în Dacia străbună? De când? De unde se adună?! ...Și altă dată Roma astfel de stârpituri ne-a trimis, Dar dacul a știut să fie de ne învins. În alte vremi sămânța blestemată n-a prins în pământ acesta bun. Ne-o spun poveștile și cântul străbun. Sunt multe mreje întinse de romani, 30 Ei știu pieziși să-l poartte de

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
acum în trei zile! La scările suișului înghețat Paznicii așteaptă pe cel vinovat. Prin chin și moarte e iertat. ( Fulgere și tunete.). Zalmoxis, alege și înseamnă pe cel vinovat! Dă, mare zeu, dezlegare, Dă, mare zeu, poporului iertare! De când sunt dacii nimeni n-a îndrăznit Neamul ași trăda, altfel l-ai fi trăznit. Nimeni n-a fost laș Și nimeni să nu mai fie, din urmaș în urmaș! Scena 7. DECEBAL ( Către străjerul ce se apropie.). Ne aduce străjerul vreo veste

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
poți iubii? Am să destăinui a mea faptă Preotului mare, Vezinas, în șoaptă. El a înțeles, înțelege pe morți și pe vi. Și să mângâie pe tata va ști. Printr-o pedeapsă mare Poate voi dobândi iertare. Altfel, blestemul fiecărui dac ce va murii Până dincolo de lăcașul zeului negurilor mă va urmării. DECEBAL Căci altfel, oricine în Daci să pătrundă a îndrăznit Pe acest pământ n-a ajuns la bun sfârșit. Zalmoxis ne-a zidit țara Cu munți și văi înflorite

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
pe morți și pe vi. Și să mângâie pe tata va ști. Printr-o pedeapsă mare Poate voi dobândi iertare. Altfel, blestemul fiecărui dac ce va murii Până dincolo de lăcașul zeului negurilor mă va urmării. DECEBAL Căci altfel, oricine în Daci să pătrundă a îndrăznit Pe acest pământ n-a ajuns la bun sfârșit. Zalmoxis ne-a zidit țara Cu munți și văi înflorite primăvara, Cu ape repezi și adânci, Să nu pătrundă dușmanii Să nu pătrundă dușmanii nici pe brânci

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
ispășesc? Pedeapsă pe măsura faptei doresc. VEZINAS Ooo, iubită fiică a lui decebal, iubită preoteasă! Înghețul pe munte e mai mare pedeapsă. Ea ne este lăsată prin datini strămoșești Pentru aceia ce s-au împotrivit poruncilor regești. Nu au cunoscut dacii un rău mai mare! DOCHIA Dochia a săvârșit în Dacia prima trădare Împotriva țării, a strămoșilor, a dacilor toți, A uneltit în răul strănepoților din nepoți. ( Către ceilalți.). Să aveți grije de Ionuț, copilul meu, Cânb va fi mare să

FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]