3,132 matches
-
care reprezintă, după cel de la Uivar, cea mai mare săpătură arheologică din Banat și una dintre cele mai importante din România. „Locuire multistratificată, tellul de la Sânandrei conține depuneri antropice din evul mediu dezvoltat (sec. XIV-XV), feudalismul timpuriu (sec. VIII), perioada dacică timpurie (sec. III î.Hr.) și neoliticului. Din cei peste doi metri de stratigrafie, peste un metru aparține neoliticului mijlociu (cca. 5200-5000 î.Hr.) și târziu (cca. 4900-4700 î.Hr.). Până în prezent au fost cercetate locuințe, amenajări edilitare, gropi de provizii și morminte
Agenda2006-20-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284946_a_286275]
-
de monument, și cetatea Tropaeum Traiani, pe Valea Urluiei, la 1,5 km sud-est de trofeu. Ridicat între 106-109, monumentul trebuia să glorifice și să comemoreze victoriile repurtate de către împăratul Traian împotriva dacilor și a aliaților lor în primul război dacic. Imensul soclu de piatră cu acoperiș tronconic care susține statuia trofeului, stereobatul, a fost conceput de arhitectul Apollodor din Damasc. În 170 p. Hr. cetatea a suferit o distrugere violentă, zidul de incintă fiind reconstruit în secolul al IV-lea
Agenda2006-20-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284968_a_286297]
-
monument protejat de UNESCO, intrând astfel în elita orașelor care dețin deja acest rang. Deși atestată documentar încă din 1280, sub numele de Castrum Sex, Sighișoara se pare că are origini mult mai vechi, descoperirile arheologice atestând existența unei cetăți dacice - Sandova. Ridicată pe actualul Deal al Cetății, așezarea se întindea pe două planuri-unul mai înalt și mai redus ca dimensiuni și unul inferior, mult mai întins. Inițial, fortificația din vârful dealului servea drept loc de refugiu locuitorilor de la poalele
Agenda2006-21-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284994_a_286323]
-
N.) Concert aniversar Duminică, 28 mai, de la ora 18, la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“ va avea loc un concert coral aniversar, prilejuit de sărbătorirea a două decenii de activitate dirijorală a doamnei Flora Toth, alături de Corala Feminină „Carmina Dacica“. Prezentarea programului va fi făcută de prof. drd. Rodica Raffai. Solistele concertului vor fi Maria Gaspar și Monica Andriș. La pian va acompania Theodora Matei. Concertul aniversar va avea și invitați pe scenă: Corul „Memorial“ (dirijat de Alexandru Crețescu) și
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]
-
culegere de Studii despre arta au readus în atenție în 1980 contribuția să majoră în acest domeniu, iar în 1985 i se publică într-o carte studiul scris în anii 1945-1947, în exilul de la Madrid abia început, Zamolxis sau mitul dacic în istoria și legendele spaniole. În ce priveste scrisul sau poetic, se știe - cum consemnează, de exemplu, regretatul Marian Papahagi în articolul pe care i-l consacră în Dicționarul scriitorilor români - că Alexandru Busuioceanu a publicat în spațiul iberic câteva
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
chei și peșteri. Cele mai reprezentative sunt Cheile Oltețului și Peștera Polovragi (9 km) în bazinul Oltețului, la care se adaugă Peștera Muierii (3,5 km) în bazinul Gilortului. Munții Șureanu sunt cunoscuți pentru relieful carstic din Platoul Luncani (Platoul Dacic) unde sau format sectoare de chei (Crivadia, Taia, Roșia) și numeroase peșteri (Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Șura Mare, Bolii ș.a.). Prezența cetăților dacice precum Costești, Blidaru, Piatra Roșie și a însăși capitalei statului dac - Sarmizegetusa Regia - a impus includerea acestui spațiu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Muierii (3,5 km) în bazinul Gilortului. Munții Șureanu sunt cunoscuți pentru relieful carstic din Platoul Luncani (Platoul Dacic) unde sau format sectoare de chei (Crivadia, Taia, Roșia) și numeroase peșteri (Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Șura Mare, Bolii ș.a.). Prezența cetăților dacice precum Costești, Blidaru, Piatra Roșie și a însăși capitalei statului dac - Sarmizegetusa Regia - a impus includerea acestui spațiu într-o arie protejată, Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Munții Mehedinți polarizează fluxurile turistice pe crestele stâncoase și sălbatice din Piatra Cloșani
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Siturile arheologice sunt mai slab reprezentate pe teritoriul României, comparativ cu alte țări din Europa, dar au o mare valoare științifică, din perspectiva continuității locuirii populației românești în spațiul carpato - danubiano - pontic. „Gânditorul și perechea sa” (Hamangia) Sarmizegetusa Regia Brățară dacică a. Epoca preistorică este reprezentată prin diferite piese de ceramică, unelte, arme de vânătoare și podoabe. Aceste obiecte aparțin Paleoliticului, cum sunt descoperirile de pe Valea Dârjovului (Olt), Ohaba - Ponor și Cioclovina (Hunedoara), Neoliticului, sublim reprezentat de celebra figurină „Gânditorul” de la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Cucuteni, precum și Epocii fierului prin descoperirile de la Baia, Cotnari, Basarabi ș.a.. b. Civilizația geto-dacă (sec V î.H. - sec I d.H.) prezintă mai multe urme în Munții Orăștiei (subdiviziune a Munților Șureanu), acolo unde se afla Regatul lui Decebal. Vestigiile dacice au fost descoperite mai ales la Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Bănița, Căpâlna, Piatra Roșie. La Sarmizegetusa Regia s-au identificat un sanctuar, altare și, se pare, un calendar sub forma unor coloane de andezit. Pe lângă vestigiile arheologice, s-au descoperit
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
altare și, se pare, un calendar sub forma unor coloane de andezit. Pe lângă vestigiile arheologice, s-au descoperit și unele podoabe, cum sunt brățările din aur pur, dar și monezile de aur specifice dacilor, numite „kosoni”. Pentru valoarea lor, cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Civilizația geto-dacă este cunoscută și prin tezaurele de la Porțile de Fier (Mehedinți), Agighiol (Tulcea), Peretu (Teleorman), Băiceni - Cotnari (Iași), Pietroasele (Buzău), cunoscut și sub numele popular Vestigiile cetății Histria Ruinele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
muzică. Atmosfera medievală a vechiului burg este completată de concerte de orgă, susținute în Biserica Mânăstirii. Pentru valoarea deosebită a istoriei și a arhitecturii urbei, cetatea a fost inclusă în patrimoniu mondial UNESCO, încă din anul 1999. Știați că... Brățările dacice din aur au fost sustrase în urma unor săpături făcute ilegal în situl arheologic de la Sarmizegetusa Regia, în anul 2001, și recuperate de statul român în ultimii ani? În prezent, 11 brățări de aur pur se află la Muzeul de Istorie
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
natural. 2. Explicați efectele pozitive ale dezvoltării turismului asupra vieții social-economice. Evaluare finală 1. Scrieți un eseu în care să exprimați impresiile voastre despre un obiectiv turistic vizitat. 2. Întocmiți un referat cu una dintre următoarele teme: „Cetăți și vestigii dacice”; „Drumurile romanilor”; „Pe urmele lui Dracula”; „Arhitectura urbană în orașele din Transilvania”; „Bisericile fortificate din Transilvania”; „La pescuit, în deltă”; „Obiceiuri și tradiții în Maramureș”; „Banatul, creuzetul culturilor”, „În Dobrogea, pe apă și pe uscat”, „La mormântul lui Ștefan cel
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în colecția Muzeului de Artă un proiect de monument intitulat Dacii. L.D.:Mi-a plăcut să reprezint compoziții inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de monumente dar majoritatea au rămas
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
în colecția Muzeului de Artă un proiect de monument intitulat Dacii. L.D.:Mi-a plăcut să reprezint compoziții inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de monumente dar majoritatea au rămas
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
contureaz? pe de o parte la nivelul con?inutului imagistic, dar ?i la nivelul expresiei poetice', În poezie, cuvantul, imaginea, efectul fonetic creeaz? astfel de sugestii. De exemplu, descrierea palatului Dochiei sau a domei celeste, simbolizând acel tip de spiritualitate dacic? deschis ideii de cunoa? tere, devin, În crea?ia eminescian?, reprezent? ri simbolice ale infinitului, pentru c?, „dezgustat de lumea m?runt?", „poetul se refugiaz? În Împ????ia vechilor zei al Valahiei" . (Eugen Simion). Partea a doua a lucr?rii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
s-or desface ?i-n palate s-or preface..." („Mu?ațin ?i codrul"). Aceast? d?inuire e posibil? doar Într-un spa?iu În care cunoa?terea se deschide unei comunic? ri directe Între transcendent ?i imanent. În vechea spiritualitate dacic?, zeii „expresie individualizat? a transcenden?ei" (Zoe D.-Bu? ulenga) coborau În lume, „În domeniul imanen? ei", comunicau cu acestă idee pe care L. Blaga o va demonstra mai târziu În filozofia spa? iului mioritic. Aceast? „coborâre" e Întruchipat? În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Munte jum?tate-n lume — jum?tate-n infinit". („Memento mori") Dou? tipuri de spiritualitate se configureaz? În opera eminescian? una Închis?, În care cunoa?terea e imposibil? (spa? iile descrise Întruchipând simboluri ale regresiunii) ?i o altă deschis? -cea dacic?, În care limitele dintre cele dou? lumi nu exist?, cunoa?terea ?i comunicarea Între cer ?i p?mânt fiind posibile oricând: „ Dezgustat de lumea ??runt?, care-i cere s? «lustruiasc? În rime ?i-n caden?e» durerea lui adânc?, poetul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i gr?dinile din „monastirea alb-a lunei" ce se Înal?? pe „sc?ri de flori". Toate aceste „coresponden?e arhitectonice mitice" care „Înal?? În ceruri palatul ?i doma că tainice echivalen?e ori prelungiri ale cet?? ilor ?i templelor dacice" fac posibil? comunicarea Între cer ?i p?mânt. Izvorâte dintr-o „memorie ancestral?", ele simbolizeaz? tipul de spiritualitate dacic?, deschis cunoa?terii, motiv pentru care formele ?i structurile vizuale circumscrise acestui spa?iu devin reprezent?ri simbolice ale infinitului, expresii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
e arhitectonice mitice" care „Înal?? În ceruri palatul ?i doma că tainice echivalen?e ori prelungiri ale cet?? ilor ?i templelor dacice" fac posibil? comunicarea Între cer ?i p?mânt. Izvorâte dintr-o „memorie ancestral?", ele simbolizeaz? tipul de spiritualitate dacic?, deschis cunoa?terii, motiv pentru care formele ?i structurile vizuale circumscrise acestui spa?iu devin reprezent?ri simbolice ale infinitului, expresii ale aceleia? i „aspiră?îi dramatice spre libertate absolut? În cunoa?tere ?i spre unitatea fiin?ei adânci, Încercat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
protocronismul. Așa că cele două terase erau pline de daci chercheliți, care beau voinicește, fără să-și dea jos cușmele de pe cap, cu sabia din recuzită la brâu, jucându-se cu nemaipomenitul stindard din piele de lup sau dezlipindu-și inevitabilele bărbi dacice de pe obraji și lipindu-și-le unul altuia pe frunte, glumind cu instructorii de partid și crezându-se liberi. Nu mai erau muncitorii amărâți În cămașă de plastic și pantaloni de stofă evazați, uniforma de vară a buzoianului cinstit, erau
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
veneau din toate colțurile lumii,dar cei mai mulți erau din Roma,din Grecia,din Persia,din Palestina,din Dacia și din Namibia. In tribune se discuta politică agrară,se spărgeau capetele învinșilor și se ciocneau cupe cu vin. Vin grecesc,vin dacic și vin... slavii ! Intre două etape,faraonul se plimba cu corabia pe Nil.Sclavii vâsleau domol printre crocodili. Corabia era cucerită în luptele cu vikingii de la marginea lumii. Pe corabie se juca fotbal,barbut,se bea vin de Xerxes și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
se sinucidă din lumea mea basindu-se cu stropi. A făcut-o emanând niște blestemații și niște ticăloșii cu duhoare pestilențială care m-a doborat. O să mă ridic. Nici delirul mistic inept, de prostovan, tip Becali, nici eventuale inspirații de "sorginte dacică" nu pot justifica monstruozitatea gestului imund. Așadar, oricât mă voi mai tăvăli în chinuri, daca ai ales să te sinucizi înjunghiindu-mă, pentru mine ești mort. Nu voi ține slujba. Nici doliu!”, a scris Mircea Badea pe Facebook. Coincidență sau
Postări ciudate ale lui Badea și Oreste: Pentru mine ești mort by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71932_a_73257]
-
au gustat, au tot gustat, au gus.... Tot în luna martie, o nouă decepție politică. Ea era de-o frumusețe răpitoare și-a rămas doar răpitoare, putredă de bogată și-a rămas doar putredă. A mai apărut una din brățările dacice jefuite. A șasea; aflată tot în străinătate. Ministerul Culturii a colaborat cu Poliția și, ca într-un adevărat thriller, acum capodoperele apar pe rând. Va să zică, a fost în fine lămurită originea proverbului "Meseria e brățară de aur"... În fine, adevăratul
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
prima dată în jurul anului 1600. Din 1956 primește statutul de oraș și are 3 localități în subordine administrativă( Măcești, Moldova- Veche și Moldovița). Moldova- Veche este localitate componentă a orașului Moldova-Nouă cu port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, peste care în 1427-1428 se ridică o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci în secolul al XVII-lea. Pescari(Coronini) este o localitate vecină orașului Moldova-Nouă. Este o localitate rurală
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
110-130m. Măceștiul este o altă localitate din Clisura Dunării așezată tot pe malul stâng al Dunării. Este o localitate vecină cu orașul Moldova-Veche. Moldova-Veche este o localitate componentă a orașului Moldova-Nouă, considerat port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, dar peste care în anul 1427-1428 se ridica o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci în secolul alXVIIlea. Descrierea stemei orașului Moldova Nouă Stema orașului Moldova Nouă, se compune dintr-
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]