258 matches
-
nu este și nu poate să fie una experimentală. (Vezi în această privință și studiul Obiecții și rezerve față de calitatea științifică a explicațiilor darwiniene, p. 125.) Încercarea neconvingătoare a lui Johnson de a pune la îndoială caracterul științific al teoriei darwiniene a evoluției nu va putea fi, până la urmă, înțeleasă decât într-un singur fel, și anume ca expresie a refuzului său de a accepta drept rezultate ale cercetării naturii concluzii ce nu pot fi armonizate cu reprezentările tradiționale asupra Creației
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu va putea fi, până la urmă, înțeleasă decât într-un singur fel, și anume ca expresie a refuzului său de a accepta drept rezultate ale cercetării naturii concluzii ce nu pot fi armonizate cu reprezentările tradiționale asupra Creației. Spre deosebire de cercetătorii darwinieni credincioși, lui Johnson îi este străină ideea unui Dumnezeu a cărui prezență nu se exprimă prin intervenția Lui activă în cursul evenimentelor care au loc în natură. Ceea ce el mărturisește de altfel fără echivoc: „Un Dumnezeu care nu poate face
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nici o importanță pentru noi.“ Este semnificativ că, în discuția pe marginea cărții lui Johnson, gânditori evoluționiști ca Stephen Jay Gould și Michael Ruse au atras atenția tocmai asupra faptului că există înțelegeri ale teismului care nu sunt incompatibile cu știința darwiniană. Johnson nu și-ar fi dorit oponenți care argumentează în acest fel, ci evoluționiști ca Richard Dawkins sau William Provine, care susțin că știința darwiniană contrazice ideea Creației și credința teistă în genere. Faptul nu trebuie să ne surprindă. Creaționismul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
atenția tocmai asupra faptului că există înțelegeri ale teismului care nu sunt incompatibile cu știința darwiniană. Johnson nu și-ar fi dorit oponenți care argumentează în acest fel, ci evoluționiști ca Richard Dawkins sau William Provine, care susțin că știința darwiniană contrazice ideea Creației și credința teistă în genere. Faptul nu trebuie să ne surprindă. Creaționismul tradițional și materialismul, căruia i se asociază ateismul, sunt, desigur, concepții diametral opuse asupra lumii și a vieții omenești. Modernitatea a fost adesea scena confruntărilor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
admită că se confruntă aici crezuri opuse care, prin însăși natura lor, nu sunt susceptibile să primească o întemeiere obiectivă și, prin urmare, să câștige adeziunea oamenilor pe o cale pur rațională. 3. Poate fi combătută religia de pe pozițiile științei darwiniene? Darwin a fost excedat, uneori exasperat, de invocarea teoriei sale în sprijinul unor viziuni filozofice ostile credinței religioase. El s-a opus în mod constant încercărilor unor cercuri contemporane de „liberi-cugetători“ de a pune teoria sa în slujba campaniilor lor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de seamă darwiniști ai secolului trecut au fost oameni profund religioși, ca americanul de origine rusă Theodosius Dobzhansky. Au existat, totuși, în toate generațiile, și naturaliști sau filozofi care au susținut că cel ce gândește consecvent și cunoaște bine știința darwiniană nu ar putea fi religios. În cazul unor contemporani ai lui Darwin sau al unor naturaliști din generațiile următoare, o explicație posibilă a adoptării acestei poziții a fost acceptarea presupunerii că religiozitatea ar implica în mod necesar aderența la o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o înțelegere literală a Genezei, la conceperea Creației ființelor vii ca fiind opera unui artizan, așa cum o văzuse William Paley. Cei care acceptau această presupunere ajungeau în mod firesc la concluzia că nu poți crede în același timp în evoluția darwiniană și în Dumnezeu. Mai mult, unii propagatori ai științei darwiniene înclinau să vadă în ea confirmarea acelei viziuni globale asupra universului care consideră materia și forța drept constituenții ei ultimi. Unul dintre ei, zoologul german Ernst Haeckel, nota, într-un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ca fiind opera unui artizan, așa cum o văzuse William Paley. Cei care acceptau această presupunere ajungeau în mod firesc la concluzia că nu poți crede în același timp în evoluția darwiniană și în Dumnezeu. Mai mult, unii propagatori ai științei darwiniene înclinau să vadă în ea confirmarea acelei viziuni globale asupra universului care consideră materia și forța drept constituenții ei ultimi. Unul dintre ei, zoologul german Ernst Haeckel, nota, într-un ton profetic: „Cu acest singur argument, misterul universului este explicat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Cu acest singur argument, misterul universului este explicat, divinitatea anulată și o nouă eră a cunoașterii infinite este vestită.“ Știința naturii a cunoscut, începând din epoca lui Haeckel și până în prezent, profunde mutații, dar ideea că știința, în particular știința darwiniană, ar fi incompatibilă cu credința religioasă în genere are și astăzi susținători elocvenți și influenți. Probabil cel mai cunoscut dintre aceștia este unul din cei mai de seamă popularizatori contemporani ai evoluționismului, profesorul de la Oxford, Richard Dawkins. Dawkins este unul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de către artizan, potrivit modelului adoptat în teologia naturală a lui Paley. Când se referă la religie, atunci când respinge credințele religioase drept unele pe care le-ar putea nutri doar oameni care ignoră sau nu înțeleg știința modernă, în speță știința darwiniană, Dawkins dă impresia că exclude din capul locului anumite moduri de a cultiva trăiri și sentimente religioase, sensuri mai puțin convenționale în care oamenii zilelor noastre pot să fie religioși. Voi încerca să justific această apreciere. În multe din scrierile
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aceea că, de vreme ce Dawkins consideră credințele religioase drept reprezentări aduse la viață și susținute în primul rând de nevoia oamenilor de a-și explica fapte cum sunt caracteristicile adaptative ale organismelor, el va fi condus spre concluzia că odată cu explicația darwiniană ar fi fost înlăturat și principalul suport al acestor reprezentări. Iar încheierea firească a raționamentului va fi aceea că nu poți să fii, în același tip, darwinist și religios. Acesta este unul din motivele care revin mereu în scrierile lui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și cosmos.“ Dacă așa stau lucrurile, concluzia nu poate fi decât aceea că omul instruit nu este îndreptățit să accepte religia deoarece aceasta nu-i poate oferi o explicație satisfăcătoare a faptelor istoriei naturii. Dezvoltarea științelor naturii, în particular știința darwiniană, ar discredita religia în genere. Recent Dawkins a consacrat o carte întreagă acestei teme. Aici este reafirmat punctul de vedere că existența lui Dumnezeu reprezintă „o ipoteză științifică“. Punctul de vedere agnostic, potrivit căruia existența sau inexistența unor entități transcendente
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Nu Dumnezeul lui Paley a fost și este Dumnezeul acestora. Temelia religiozității lor nu poate fi așadar zdruncinată prin demersuri cum sunt cele ale lui Dawkins. Impresia că respingerea credințelor religioase și ateismul ar putea fi întemeiate pe realizările științei darwiniene este pe cât de răspândită, pe atât de înșelătoare. Pe urmele lui Darwin, scrierile lui Dawkins arată într adevăr, în modul cel mai convingător, că tot ceea ce cunoaștem astăzi despre istoria lumii vii poate fi explicat prin factori naturali. Dovedește însă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cel mai convingător, că tot ceea ce cunoaștem astăzi despre istoria lumii vii poate fi explicat prin factori naturali. Dovedește însă asta inexistența lui Dumnezeu, așa cum este El gândit de mulți oameni instruiți din zilele noastre? Pornind de la constatarea că știința darwiniană a fost ilustrată de personalități cu convingeri religioase, atee sau de cercetători care s-au declarat agnostici, Gould a făcut odată observația ironică, dar pertinentă, că „fie jumătate din colegii mei sunt grozav de proști, fie știința darwinismului este pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
odată observația ironică, dar pertinentă, că „fie jumătate din colegii mei sunt grozav de proști, fie știința darwinismului este pe deplin compatibilă cu credințe religioase convenționale și, în egală măsură, compatibilă cu ateismul“. Impresia că am putea ajunge de la știința darwiniană a evoluției la ateism printr-un demers simplu și liniar se bazează pe confundarea rezultatelor cercetărilor științifice propriu-zise cu extrapolări filozofice, acele extrapolări care vor putea fi tot atât de bine acceptate sau respinse de către persoane informate și de bună credință tocmai
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
expansiuni“ problematice ale științei și religiei. Obiecții poate ridica doar caracterizarea religiei drept un „domeniu al cercetării“ care ar răspunde întrebărilor proprii în modul în care o face cercetarea științifică. 4. În ce condiții este posibilă conviețuirea armonioasă dintre știința darwiniană și credința religioasă? Adepții creaționismului științific resping știința darwiniană în numele Bibliei, iar cercetători ai naturii și filozofi atei, ca Richard Dawkins și Daniel Dennett, examinează și critică credințele religioase de pe pozițiile științei darwiniene. Dincolo de ceea ce desparte și opune aceste poziții
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
doar caracterizarea religiei drept un „domeniu al cercetării“ care ar răspunde întrebărilor proprii în modul în care o face cercetarea științifică. 4. În ce condiții este posibilă conviețuirea armonioasă dintre știința darwiniană și credința religioasă? Adepții creaționismului științific resping știința darwiniană în numele Bibliei, iar cercetători ai naturii și filozofi atei, ca Richard Dawkins și Daniel Dennett, examinează și critică credințele religioase de pe pozițiile științei darwiniene. Dincolo de ceea ce desparte și opune aceste poziții, ele împărtășesc o presupoziție fundamentală: știința darwiniană și credința
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
condiții este posibilă conviețuirea armonioasă dintre știința darwiniană și credința religioasă? Adepții creaționismului științific resping știința darwiniană în numele Bibliei, iar cercetători ai naturii și filozofi atei, ca Richard Dawkins și Daniel Dennett, examinează și critică credințele religioase de pe pozițiile științei darwiniene. Dincolo de ceea ce desparte și opune aceste poziții, ele împărtășesc o presupoziție fundamentală: știința darwiniană și credința religioasă ar fi incompatibile; oricine gândește bine ar trebui să aleagă între ele. Tocmai aceasta este presupoziția care va fi respinsă de mulți oameni
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
resping știința darwiniană în numele Bibliei, iar cercetători ai naturii și filozofi atei, ca Richard Dawkins și Daniel Dennett, examinează și critică credințele religioase de pe pozițiile științei darwiniene. Dincolo de ceea ce desparte și opune aceste poziții, ele împărtășesc o presupoziție fundamentală: știința darwiniană și credința religioasă ar fi incompatibile; oricine gândește bine ar trebui să aleagă între ele. Tocmai aceasta este presupoziția care va fi respinsă de mulți oameni religioși din cercul naturaliștilor sau din afara lui. Este vorba de cei care întâmpină cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
tot mai departe, iar în momentul în care El va fi cu desăvârșire împins afară, a apărut darwinismul, care, sub deghizarea unui dușman, a îndeplinit opera unui prieten.“ Exprimarea merită atenție. Impresia atât de răspândită până în zilele noastre că știința darwiniană nu ar putea conviețui cu credința creștină este apreciată drept înșelătoare. Presupusul inamic ar fi, în realitate, un prieten. Odată cu acea epocă de maturitate în care a intrat știința darwiniană după elaborarea teoriei sintetice a evoluției, a devenit lucrul cel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
atenție. Impresia atât de răspândită până în zilele noastre că știința darwiniană nu ar putea conviețui cu credința creștină este apreciată drept înșelătoare. Presupusul inamic ar fi, în realitate, un prieten. Odată cu acea epocă de maturitate în care a intrat știința darwiniană după elaborarea teoriei sintetice a evoluției, a devenit lucrul cel mai firesc ca creștini luminați să se delimiteze de conservatorii fundamentaliști, care dădeau tonul în unele biserici, subliniind că teoria evoluției speciilor nu contrazice concepția creștină asupra Creației. Mai mult
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
integrată, fără tensiuni, în această concepție. Reprezentative pentru această poziție sunt considerațiile formulate de geneticianul american Francisco J. Ayala, într-o carte apărută recent. Pentru catolicul Ayala, care a fost elevul lui Dobzhansky, chiar mai importantă decât sugestia că știința darwiniană vine în întâmpinarea unei concepții mai înalte despre Creație pare să fie sublinierea distincției dintre credința religioasă și știință, o distincție care exclude din capul locului ciocnirea dintre ele. În contrast cu știința, care cercetează natura, religia „abordează scopul și semnificația lumii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
suferința din lumea vie nu poate fi atribuită „proiectului specific al Creatorului“, ci caracteristicilor și imperfecțiunilor adaptărilor produse prin mecanismele evoluției. Ayala menționează că teologia catolică, pe care el a studiat-o în tinerețe la Universitatea din Salamanca, aprecia știința darwiniană tocmai pentru că ea explică prin factori naturali omniprezența cruzimii și suferinței în lumea vie, care nu a putut primi o explicație satisfăcătoare în cadrul unei înțelegeri antropomorfice a prezenței și acțiunii Creatorului. Ayala crede că, tocmai prin demonstrarea convingătoare a faptului
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
suferinței în lumea vie, care nu a putut primi o explicație satisfăcătoare în cadrul unei înțelegeri antropomorfice a prezenței și acțiunii Creatorului. Ayala crede că, tocmai prin demonstrarea convingătoare a faptului că trăsăturile organismelor nu au fost proiectate de către Creator, știința darwiniană s-a dovedit a fi „un prieten deghizat al teologiei, și nu dușmanul ei. Acesta este și mesajul cărții de față: nu trebuie să existe nici un conflict între religie și știință. Aparențele contradicției apar doar atunci când, fie convingerile științifice, fie
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
elaborare a evoluționismului ca o viziune asupra lumii care o lipsește de sens și de țel se opune credinței creștine. Din tot ce s-a spus până acum rezultă clar că s-au făcut numeroase încercări de a utiliza știința darwiniană atât pentru a submina, cât și pentru a sprijini credințele religioase. Atunci când se afirmă că rezultatele cercetării științifice nu pot fi nici favorabile, nici potrivnice religiei, avem în vedere acea înțelegere a ceea ce este religia pe care o întâlnim, de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]