326 matches
-
acest nivel, apar obiecții și întreb]ri. De ce s] urm]m linia evoluționist] și ce justific]ri metaetice are această? Această reprezint] o problem] atât pentru biologi, cât și pentru filosofi. Preocuparea celor dintâi const] în faptul c] la temelia darwinismului social st], în mod invariabil, la un anumit nivel al progresului biologic. Dezvoltarea reprezint] un proces ascendent - de la molecule la organism -, iar pentru a evita degenerarea și regresul avem datoria moal] de a ajuta și consolida procesul evoluției. Din p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se înțelege prin «cel mai puternic» depinde de condiții (1947, p. 298). Este inevitabil] concluzia potrivit c]reia evoluția este un proces lent, care nu duce nic]ieri și care nu justific] nimic în sine. Preocuparea filosofic] vizeaz] faptul c] darwinismul social realizeaz] o alunecare nepermis] de la modul în care se prezint] lucrurile la modul în care ele ar trebui s] se prezinte. Te lovești inevitabil de barieră creat] de este/ar trebui s] fie (vezi capitolul 37, „Naturalismul”). În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Herbert Spencer, filosoful englez G.E. Moore a ar]țâț c] era necesar] introducerea unor premise suplimentare (cu privire la moral]), pentru a obtine concluzii legate de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul alocat eticii evoluționiste tradiționale, ins] consider]m c] nu s-a spus totul pe aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în lucrarea să, Principles of Ethics. Concepțiile lui W.G. Sumner sunt incluse în colecția să de eseuri, The Challenge of Facts and Other Essays. Principala lucrare a prințului Kropotkin este Mutual Aid: A Factor of Evolution. Critică clasic] a darwinismului social tradițional îi aparține lui T.H. Huxley. Eseul s]u, împreun] cu cel al nepotului s]u, Julian (centrat pe etică proevoluționist]) sunt reunite în Evolution and Ethics. G.E. Moore, Principia Ethica, ilustreaz] neajunsurile filosofice ale argumentelor lui Spencer. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Eseul s]u, împreun] cu cel al nepotului s]u, Julian (centrat pe etică proevoluționist]) sunt reunite în Evolution and Ethics. G.E. Moore, Principia Ethica, ilustreaz] neajunsurile filosofice ale argumentelor lui Spencer. Dintre multele lucr]ri care se ocup] cu darwinismul social, punctul de plecare îl reprezint] în mod cert Richard Hofstadter, Social Darwinism în American Thought (New York: Braziller, 1959). Cynthia Eagle Russett, Darwin în America (Sân Francisco: Freeman, 1976) ofer] ad]ugiri și rectific]ri. Flancul britanic este acoperit bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etică proevoluționist]) sunt reunite în Evolution and Ethics. G.E. Moore, Principia Ethica, ilustreaz] neajunsurile filosofice ale argumentelor lui Spencer. Dintre multele lucr]ri care se ocup] cu darwinismul social, punctul de plecare îl reprezint] în mod cert Richard Hofstadter, Social Darwinism în American Thought (New York: Braziller, 1959). Cynthia Eagle Russett, Darwin în America (Sân Francisco: Freeman, 1976) ofer] ad]ugiri și rectific]ri. Flancul britanic este acoperit bine de c]tre Greta Jones cu Social Darwinism and English Thought (Brighton: Harvester
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod cert Richard Hofstadter, Social Darwinism în American Thought (New York: Braziller, 1959). Cynthia Eagle Russett, Darwin în America (Sân Francisco: Freeman, 1976) ofer] ad]ugiri și rectific]ri. Flancul britanic este acoperit bine de c]tre Greta Jones cu Social Darwinism and English Thought (Brighton: Harvester, 1980). Revenind la zilele noastre, fundalul științific este prezentat de E.O. Wilson, mai ales în marea să lucrare Sociobiology: The New Synthesis, și sub o form] mai popular], care vizeaz] specia uman] în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valorile creștine - mila, umilința, supunerea - au un rol negativ, demobilizator; ele slăbesc voința și instinctul vital. Fr. Nietzsche afirmă că ”Dumnezeu a murit!”, idee din care decurge și incompatibilitatea creștinismului cu realitatea aspră a existenței umane, văzută în termenii unui darwinism aplicat vieții sociale. Antropologia filosofică transferă dezbaterea problemei libertății din sfera ontologiei generale, în sfera ontologiei umanului, a concepțiilor despre natura și condiția specifică omului. În loc de a interpreta voința umană ca pe un tip de forță, similară forțelor fizice din
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
puternic, valorile și ideile creștine nu mai au nici un sens, acesta este unul din motivele pentru care Nietzsche crede ca ”Dumnezeu a murit!”, idee din care decurge și incompatibilitatea creștinismului cu realitatea aspră a existenței umane, văzută în termenii unui darwinism aplicat vieții sociale. O consecință a înzestrării omului cu liber arbitru este aceea a responsabilității pentru faptele sale. Putând alege în libertate. Omul devine responsabil pentru opțiunile sale. În concepțiile religioase, se consideră că prin semnificația faptelor sale omul se
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
datele științei adunate de agenții noștri pentru a conduce spiritele lor în sensul în care ne este nouă necesar. Să nu socotiți afirmațiile noastre ca fond fără temei; remarcați succesele pe care am știut să le creăm unor teorii ca Darwinismul, Marxismul, Nietzscheismul. Pentru noi cel puțin, influența vătămătoare a acestor tendințe trebuie să fie evidentă. Ne este necesar să ținem seamă de ideile, caracterele și de tendințele moderne ale popoarelor pentru ca să nu săvârșim greșeli în politică și în administrația afacerilor
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Societății Regale a Angliei. Prezintă selecția naturală ca fenomen care dirijează spirala evoluției și ca explicație a diversității speciilor (provenite dintr-un strămoș comun). Teza impune teoria evoluționistă în gândirea științifică din prima jumătate a secolului XX sub denumirea de darwinism. Despre originea speciilor a avut un asemenea ecou încât, de la prima editare din 1850, întregul tiraj a fost vândut. Darwin scrie în introducerea cărții: "Mult prea mulți indivizi se nasc în fiecare specie animală și, în consecință, apare lupta pentru
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
transmutării speciilor" (termen preluat din alchimie), care exprimă în biologie transformarea unei specii în alta, concepție elaborată de Lamarck 99, Saint-Hilaire100, încă din 1809, și care are tangențe cu vitalismul, i se opun Richard Owen60, Charles Lyell 58 și Wöhler. Darwinismul (selecția naturală) este "groparul" tuturor concepțiilor oculte despre nașterea spontană, transmutarea speciilor sau despre vitalismul forțelor cosmice ale magnetismului animal. Dmitri Ivanovici Mendeleev (1834-1907), chimist rus, a creat primul tabel periodic al elementelor, bazat pe greutatea lor atomică. Fiu de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
superior, un supraom, dacă vreți”. O idee identică este exprimată și de către Stalin* care, la moartea lui Lenin, declară că bolșevicii* sunt „făcuți dintr-o stofă specială”, exaltând astfel rolul revoluționarilor ca „avangardă” a noii societăți. Ea emană din ideea darwinismului social, enunțată în mediile socialiste prin anii 1880, și duce la justificarea terorii* și a exterminării de către purtătorii viitorului istoric a unui dușman „degenerat”. Acest mit al anului nou se dezvoltă considerabil sub Stalin, care organizează eroismul proletarului de șoc
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să-și depășească Întârzierea evolutivă, care părea evidentă. Tipul de explicație care justifica științific colonialismul putea să justifice și inegalitățile socio-economice, de vreme ce se credea că soarta claselor defavorizate avea să se amelioreze dacă acestea se puneau În serviciul claselor dominante. Darwinismul social dădea acestor considerații necesara poleială științifică. În secolul XX, derivele totalitare, dezastrele celor două războaie mondiale, dezechilibrele persistente În lume, revendicările etnice și naționaliste și multiplele forme de violență din societățile noastre (de la problemele din suburbii până la terorismul internațional
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Vom evoca În continuare cinci curente sau grupuri de curente care ne par deosebit de semnificative; demersul nostru este Însă departe de a epuiza lista acestor școli. Dincolo de eterogenitatea sa, instituționalismul tradițional american (aproximativ 1885-1914), pornind de la o triplă tradiție (istoricism, darwinism și pragmatism), după Veblen, este centrat pe un comportament individual care se modifică sub efectul incitațiilor venite dinspre mediul Înconjurător natural și social, aflat el Însuși În schimbare. Instinctele și obiceiurile conjugate dictează comportamentele umane, iar instituțiile ă care nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
germană a avut darul de a duce la o federație, pe când căderea Imperiului Austro-Ungar a provocat dezmembrare. Nici o pretinsă Întâietate a națiunii politice asupra celei culturale sau a celei culturale asupra celei politice nu poate fi decisivă. Principiul biologic și darwinismul social pot servi unui proiect național, fie el etnic sau nu. Etnicismul totalitar al Germaniei naziste instaura o ierarhie a popoarelor, profesând lupta fără cruțare Împotriva unui alt „popor ales”. Și totuși, acest purism etnic utopic era Într-un fel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații ideologice În care interferează cu alte „isme”: naționalism, colonialism, eugenism, evoluționism, darwinism social etc. (Kevles, 1995). Construcțiile sau interpretările istorice asupra „celorlalți” văzuți prin prisma apartenenței la o rasă (diferiți de „noi” și opuși „nouă”) variază de la „sălbatici”, „barbari” și „primitivi” la „mai puțin evoluați” sau la „prea puțin evoluați”, de la imperfectibili
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dorința și penuria, Thomas Hobbes, În secolul al XVIII-lea, vede starea naturală ca un conflict al tuturor Împotriva tuturor pentru acapararea bunurilor dorite, dar limitate cantitativ. Pentru a reglementa conflictele, Statul (Leviatanul) instaurează ordinea de drept, abstractă. Ce este darwinismul secolului al XIX-lea dacă nu o Înțelegere a vieții ca violență inițială, respectiv lupta pentru supraviețuire și selecția naturală a celor mai apți? În anii 1880-1890, Friedrich Nietzsche face elogiul forței supraomului, orchestrată ulterior de nazism. Numărându-se printre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Butler, ajunge la epoca modernă, concluzionând că emoția este un fenomen psihosocial. Pasiunile noastre sunt condiționate de relațiile de putere și de ierarhia socială, de exemplu pasiunile politice se nasc așa cum psihicul nostru se formează conform repartizării puterilor. El critică darwinismul pentru a nu fi acordat atenție circumstanțelor în descrierea emoțiilor. Cartea trece în revistă rolul pasiunii în cultura liberă a lumii din vest. 41 Jean-Baptiste Racine (1639-1699), dramaturg francez, care, alături de Molière și Corneille, reprezintă elita autorilor dramatici ai Franței
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
decât cel obișnuit (allos = alt, stereos = obiect) poate activa sau inhiba acțiunea. Changeux sugerează existența mecanismului alosteric la nivelul sinapselor, care ar determina activitatea enzimatică a membranei celulare. El elaborează premisele "sinaptogenezei" sau ale "regresiei sinapselor", ca substrat științific al darwinism-ului neural, ulterior dezvoltat de Gerald Edelman. Descoperă înalta permeabilitate a receptorului nicotinic la calciu, care explică efectul pozitiv al receptorului nicotinic asupra neurotransmițătorilor la nivelul ganglionilor bazali. Împreună cu Dehaene, utilizând un număr considerabil de date experimentale, trage concluzii asupra
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Sky (2004) și Second Nature: Brain Science and Human Knowledge (2007). El consideră mintea și conștiința ca fiind două fenomene pur biologice, respingând dualitatea apartenenței lor; interpretează selecția naturală ca o alegere a celei mai adaptate soluții; traduce noțiunea de darwinism natural în procesele cerebrale ca "darwinism neural" și neuroplasticitatea ca un rezultat al factorilor genetici, specific fiecărui individ ca amprentele digitale, de pildă. Descrie conștiința omului ca o trăire a unei scene unitare a lumii, compusă din senzații, memorie și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Science and Human Knowledge (2007). El consideră mintea și conștiința ca fiind două fenomene pur biologice, respingând dualitatea apartenenței lor; interpretează selecția naturală ca o alegere a celei mai adaptate soluții; traduce noțiunea de darwinism natural în procesele cerebrale ca "darwinism neural" și neuroplasticitatea ca un rezultat al factorilor genetici, specific fiecărui individ ca amprentele digitale, de pildă. Descrie conștiința omului ca o trăire a unei scene unitare a lumii, compusă din senzații, memorie și conjunctură, petrecută în creier într-un
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
bine descrisă și tratată de vreun secol Încoace, hybris-ul, ca boală individuală sau colectivă, este foarte puțin cercetată. Vina este cred eu, și a inertelor și abuzivelor metodologii ale secolului trecut, care, Încă „impresionate” de marea descoperire psiho-biologică a darwinismului și a ceea ce s-a numit „darwinismul social”, nu au mai fost capabile să descifreze sau să definească unele boli și manifestări umane, individuale sau colective decât sub semnul condiționării de mediu sau al variației speciilor. Mișcarea legionară românească, timp
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Încoace, hybris-ul, ca boală individuală sau colectivă, este foarte puțin cercetată. Vina este cred eu, și a inertelor și abuzivelor metodologii ale secolului trecut, care, Încă „impresionate” de marea descoperire psiho-biologică a darwinismului și a ceea ce s-a numit „darwinismul social”, nu au mai fost capabile să descifreze sau să definească unele boli și manifestări umane, individuale sau colective decât sub semnul condiționării de mediu sau al variației speciilor. Mișcarea legionară românească, timp de o jumătate de secol, manipulată de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
luat? D.T.: Da, acțiuni de educație ateistă în care se utilizau lectori specializați de la fizică, care vorbeau de univers, Big Bang, materialism, corectitudinea și validarea științifică a materialismului dialectic, nașterea lumii, și de la biologie despre cum s-a născut omul, darwinismul, toate făcute încât să omoare teoria creaționistă. S.B.: În 1974, Gheorghe Predoaica de la Cabinetul de științe sociale din Institutul Agronomic, atenționa: "Mulți studenți se află în perioada când în conștiința lor au apărut semne de îndoială cu privire la ritualuri, dogme și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]