190 matches
-
pentru că a îndrăznit să combată viziunea profund științifică a unui gigant cum era Paulescu. Al doilea nume din peisajul academic românesc a fost Dimitrie Voinov, profesor de zoologie la Facultatea de Științe din București, materialist convins și adept al transformismului darwinist, personaj care imediat după instaurarea regimului comunist în România avea să devină academician, în noua formulă a Academiei Române, participând activ la restructurarea ei pe principii comuniste. În două articole publicate în Convorbiri literare „Transformis m ori Paulism” și „Fiziologie sentimentală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
reproducere, responsabil de alegerea și selecția sexuală în tendința de a alege tipul ideal al speciei (frumos, puternic, viril) ca formă naturală de manifestare, cu scopul de a conserva tipul specific al speciei (și nu transformarea speciilor cum pretinde teoria darwinistă), poate să genereze conflicte. Stările conflictuale naturale ce rezultă din acest instinct sunt determinate de concurența în realizarea alegerii (care uneori este acerbă), iar gelozia sau invidia pe cel ales, poate conduce la situații care nu sunt mai puțin agresive
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
materialist partinic în anii 80 ai secolului trecut, chiar o carte pe această temă (Anatomiștii în căutarea sufletului) recurgând la tot felul de explicații proletcultiste, cu care nu reușește să răspundă întrebărilor esențiale formulate mai sus, ocolindu-le în stil darwinist. Prin urmare se poate spune că încercările moderne de a explica aceste fenomene nu sunt decât simple exerciții tehnice pe principii mecaniciste sau ale teoriei informației, care nu duc decât la presupuneri, în final neargumentate și deci imposibil de susținut
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
alcool, tutun, droguri, comportamente sexuale aberante etc., bolnavul primește aceleași îngrijiri fără discriminare. Aceste atitudini s-au păstrat, în linii mari, în activitatea spitalicească, chiar dacă au existat perioade istorice de eclipsă, chiar în timpurile moderne, mai ales după apariția teoriei darwiniste care postula că legea generală care guvernează viața este selecția naturală și lupta pentru supraviețuire, în opoziție totală cu legea creștină care spune că ceea ce guvernează viața este legea iubirii, lege din care decurge întreaga morală creștină. Pentru că mila față de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
impresia că ar exista propoziții ce descriu fapte care ar avea ceva comun cu filozofia. Ceea ce aruncă o lumină asupra unor observații ca acestea: „Psihologia nu este mai înrudită cu filozofia decât orice altă știință a naturii.“ (4.1121); „Teoria darwinistă nu are de-a face mai mult cu filozofia decât oricare altă ipoteză a științei naturii.“ (4.1122) 6. Ce nu se poate spune? Tractatus-ul susține că tot ceea ce se poate spune se limitează la „imagini“, la acele expresii care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
împăciuitor, conciliant și cel puțin conștient nu va avea pică pe cineva" (ibidem). b. Indivizii caracterizați prin trebuința de a merge împotriva celorlalți sunt duri și agresivi, ei resimt lumea ca pe o arenă în care, într-un sens pur darwinist, numai cei supradotați vor supraviețui. Ei iau de la sine înțeles faptul că orice om este ostil și că întotdeauna cel puternic îl anihilează pe cel slab. Tipul agresiv crede că "totul poate fi condus prin raționament și previziune" și nu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
H. Huxley a susținut în lucrarea sa Lupta existențială, apărută în anul 1888, teoria conform căreia cel mai important motor la evoluției umane este competiția. La rândul său, filosoful rus (ajuns la Londra) Peter Kropotkin a apreciat că interpretarea teoriei darwiniste dată de Th. Huxley este greșit construită și total inexactă. Lucrarea sa, Ajutorul reciproc. Un factor al evoluției, este o replică dată de gânditorul rus savantului britanic. Cooperarea, susținea prințul rus, este larg răspândită în lumea animalelor. Caii și căprioarele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
teoriei lui H. Jackson, personalitatea umană reprezintă un sistem complex de instanțe structurale, dispuse ierarhic-stratificat de jos în sus, derivând unele din altele prin diferențiere și specializare funcțională. Acest punct de vedere care își are originea doctrinară în teoria evoluționismului darwinist, exprimă natura evolutiv-dinamică a personalității. Instanțele care formează personalitatea se distribuie în două sectoare principale, de jos în sus: 1) Sectorul somatic, corporal, reprezentat prin următoarele niveluri: a) nivelul visceral; b) nivelul endocrin; c) nivelul neurovegetativ. 2) Sectorul vieții psihice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adoptare produc schimbarea în limbă. Sub acest aspect al modului de producere a schimbării, și Alexandru Philippide 194 afirma că în limbă au loc permanent creații, care realizează evoluția, prin variabilitate, prin selecție și, apoi, prin generalizare, potrivit modelului teoriei darwiniste. Actualizarea repetată a unui sunet, de exemplu, determină o "alunecare" (= o deviere) a sunetului ocazional față de "sunetul uz" (= fonem), iar această alunecare dacă se manifestă în mod repetat în aceeași direcțe provoacă la un moment dat schimbarea sunetului inițial în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
descriu fapte care ar TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 163 avea ceva comun cu filozofia. Ceea ce aruncă o lumină asupra unor observații ca acestea: „Psihologia nu este mai înrudită cu filozofia decât orice altă știință a naturii.“ (4.1121); „Teoria darwinistă nu are de-a face mai mult cu filozofia decât oricare altă ipoteză a științei naturii.“ (4.1122) 6. Ce nu se poate spune? Tractatus-ul susține că tot ceea ce se poate spune se limitează la „imagini“, la acele expresii care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Sellars, „Toward a Theory of the Categories“, în (eds.) L. Forster, J. Swanson, Experience and Theory, Duckworth, London, 1970, pp. 55-56. Tractatus-ul, ca și Critica rațiunii pure, ar conține o teorie a experienței. Între cele două opere stau însă revoluția darwinistă și revoluția în logică, ce culminează prin Principia mathematica a lui Russell și Whitehead. Resursele lui Kant și Wittgenstein ar fi fost, în acest sens, diferite. (Op. cit., pp. 56-57.) 66 Ibidem, p. 68. 67 Hacker observă că dacă privim propozițiile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
biologică. Studiile antropologice ale relațiilor între oameni și mediul lor înconjurător au fost mai întâi deterministe: se credea că diferite societăți sau culturi își datorează caracteristicile mediului unde s-au dezvoltat. Adaptarea culturală urma aceeași logică ca și adaptarea biologică darwinistă. Când anchetele pe teren s-au înmulțit, plecând de la metodele preconizate de Boas și Malinowski, ele au revelat rapid că diferențele de organizare socială și trăsăturile culturale nu se puteau explica numai prin constrângerile mediului. Societăți care trăiau în același
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în literatură, prin accentuarea necesității unei limbi curat românești, un sprijin tendințelor Convorbirilor literare. Spuneam că primirea bună se mai datorește și altor motive. Câteva din acele altele sunt următoarele: doctrinele științifice, mai ales darwinismul: dl Maiorescu a fost întotdeauna darwinist; ateismul: dl Maiorescu, cum arată și dl Panu, a trecut întotdeauna drept ateu; transplantarea, în general, a științei pozitive în țara noastră; introducerea și asimilarea ei; lupta împotriva pseudoștiinței; lupta împotriva plagiatului 1 . Și fiindcă pe vremea dlui Maiorescu, ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
societ]ții - este un obstacol serios în calea înțelegerii complexului de motive și activit]ți care alc]tuiesc lumea afacerilor. iv. Alte mituri și metafore Printre cele mai d]un]toare mituri și metafore legate de afaceri se afl] conceptele darwiniste de „supraviețuire a celui mai puternic” și „lumea e o jungl]” (pentru originea acestor concepte vezi capitolul 44, „Semnificația evoluției”). Ideea de bâz], bineînțeles, este c] viața în afaceri este o competiție uneori incorect]. Dar acest aspect este foarte diferit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cruciale: speciația, momentul apariției și extincția, momentul dispariției. În prezent, termenul de extincție se folosește și pentru cazul în care un anumit taxon a evoluat și s-a transformat în timp într-un alt taxon (fenomen denumit pseudoextincție. Conform concepției darwiniste, extincția reprezintă înlocuirea speciilor neadaptate la mediu, sau a speciilor primitive, cu alte specii adaptate (supraviețuirea celui mai apt). Din studiile moderne, reiese că extincția este o combinație între deficiențele genetice ale taxonilor respectivi și neșansă, deci exticția poate fi
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]