6,546 matches
-
din legile sănătății din pachetul aprobat de Parlament prin asumarea răspunderii prevede pensionarea medicilor la 57 de ani doamnele și la 62 domnii. Legea pensionării e una pentru toți, susține ministrul. Fostul ministru al învătământului a susținut același lucru cu privire la dascăli. Asemenea legi aplicate otova a mai scornit Ceaușescu: pensionarea actorilor la vârsta la care se pensionează toată suflarea. Nici unul dintre proștii legislatori nu se referă la pensionarea înainte de termen a militarilor, de exemplu, sau a aviatorilor. Referirea le-ar fi
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
argumentul principal, privind aplicarea nediferențiată a legii. Ministerul Educației i-a eliminat din CNADTU pe toți cei apropiați de 65 de ani. Dar, ca să încep cu sfârșitul, nu cumva tocmai în acest Consiliu care decide promovările își aveau locul "bătrânii" dascăli? Și oare la 62 de ani un medic trebuie trimis să plimbe cățelul? Experiența unor oameni este de neînlocuit. Să ne imaginăm că mari medici ca Burghele, Proca, Setlacec, Căruntu, Arseni, Andreoiu, Gherasim și alții ar fi dispărut din peisajul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
Simona Vasilache Dacă există (și există!), în Universitate, un grup de oameni care să poarte eticheta natural born teacher, profesorul Paul Cornea e căpetenia lor. Fiind (a recunoscut-o într-o discuție mai veche) dascăl înainte de orice altceva, a acceptat, se vede, interviul de față ca pe un exercițiu de pedagogie. Subtilă, neorgolioasă, lipsită de ostentație. Și ca pe un mic îndreptar (unii ar zice de pe margine, dar nu, pe profesorul nostru nici o determinare, biologică
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
să aibă o „sintaxa funcțională”. Primul termen poartă asupra efectului necesar, al doilea, asupra unei cauze formale. Determinarea lor ține de contextul cultural, fenomenologic și structuralist, si de exigenta creatorului, nutrita din atâtea „lecții” și „poetici” întâlnite și predate că dascăl. Dintre acestea, referindu-ne doar la spațiul romînesc, se luminează, la un capăt, cea barbiana, iar la celălalt, cea soresciană - după cum accentul se mută de pe cuvânt pe existența. (Despre amândoi poeți, Marian Barbu a scris câte o carte: Simbolistică poeziei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pentru crimă<footnote Pr. Prof. Dr. John Breck, Darul sacru al vieții, Edit. Patmos, Cluj-Napoca, 2001, p. 193. footnote>, arătând astfel în mod cât se poate de clar că avortul este fără în mod cert o crimă. Un alt mare dascăl al Bisericii Sfântul Ioan Gură de Aur consideră și el avortul o infracțiune, chiar mai mare decât crima, pentru că nu ucide lucrul născut, ci îl împiedică să fie născut. Și pentru aceasta Sfântul Ioan pune acest păcat nu numai asupra
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
4. Se încalcă porunca dragostei. 5. Se știrbesc drepturile societății față de care fiecare om are anumite îndatoriri de îndeplinit. 6. Se ucid serii întregi de urmași, care aveau dreptul la viață și puteau fi de mare folos societății (genii, preoți, dascăli, muncitori, mame etc.). Deci uciderea pruncilor în pântece este păcat împotriva firii omului, împotriva societății și împotriva lui Dumnezeu<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, Darul sfânt al vieții și combaterea păcatelor împotriva acestuia, Edit. Institutului Biblic și de Misiune a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Odată ce sufletul purificat percepe faptul că, paralel cu povestea literală, se desfășoară o narațiune figurativă (deși la un nivel ascuns, mistic), adevăratul înțeles spiritual se poate releva. Sfântul Grigorie o descrie pe mireasă în Cântarea 1:5 ca pe un dascăl care-și instruiește elevii asupra tainelor lui Dumnezeu. Descrierea pe care ea însăși și-o face, ca „întunecată și frumoasă” (μέλαινα καὶ καλή) dezvăluie nu percepția sa de sine sau prezența fizică, ci natura iubirii divine. Pentru Sfântul Grigorie, mireasa
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
însă de tren de persoane nici urmă. Pe la 11, în sfârșit, am putut porni într-un tren ticsit, că ședea lumea și pe jos pe culoare. Ca sa-și alunge urâtul și greul drumului, o ceată de călători și călătoare, toți dascăli și preoți, au început să intoneze cântecevesele în formă de „canon muzical”. Și așa trecu vremea mai repede și ne trezirăm în București - bineițeles, morți de oboseală. Aci ne primi frate-meu Romulus, care și el era logodit cu o
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
să facă o anumită operație: din obișnuință ori din necesitate? Muzica pe care o compun face parte din categoria creației experimentale, ceea ce înseamnă că nu folosește o rețetă consacrată, situată pe placul publicului, gâdilându-i, adică, urechile, cum ar zice dascălul lui Caragiale. Compozitorul are un plan elaborat și bine definit care pune în mișcare un angrenaj complicat și, inevitabil, rezultatul nu este întotdeauna complet previzibil. Herbert Brun, un compozitor și filozof cu totul remarcabil, vorbea despre: "ultima mea piesă pe
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Muzica, București, An II, nr. 10 - 11 august - septembrie 1920, pp. 265 - 281; Republicat și ca broșură separată, cu același titlu, Câmpina, Tip. Mihail S. Gheorghiu, 1920, pp. 3 - 4; footnote> . Breazul se dovedește un continuator fidel al ilustrului său dascăl, Kiriac - autorul celebrei devize „cântece românești pentru școala românească” și cel care a adaptat la realitățile culturale românești cealaltă deviză „soarta muzicii românești în școală se hotărăște” - ambii adepți ai ideilor novatoare ale ilustrului ministru, Spiru Haret, de la care pornește
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
simpozioane la care a fost invitat, i-a citit cronicile plastice sau literare din paginile ziarelor locale sau din cele ale revistei "Orizont". Aproape toate promoțiile Universității din Timișoara, de la înființarea Facultății de Litere până astăzi, l-au avut ca dascăl. Eu l-am cunoscut pe Deliu Petroiu în anul 1978 când, elev fiind, fusesem desemnat de școala mea să fac parte din juriul unui concurs studențesc. Firește, în juriul respectiv eram o prezență strict decorativă - cuvântul meu nu conta și
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
faci? l-a întrebat ironic Borș. - Ba da... Cu ajutorul unui mic impuls, obstacolul a fost depășit și exercițiul rezolvat. "Se cheamă ecuație exponențială", a comentat laconic profesorul. Noțiunea inedită, "tema" lecției, nu fusese deci anunțată la început, cum procedau ceilalți dascăli, ci definită abia la urmă, după ce exemplul practic îi fixase deja conținutul. De reținut că Borș nu se așezase la catedră, ci rămăsese tot timpul în picioare, aproape nemișcat, în apropierea ușii. Nici o altă lecție de matematică nu mi-a
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
Paletă cromatică viguroasă și expresivă l Pictorul Petru Galiș, la 60 de ani În data de 5 septembrie, apreciatul pictor timișorean Petru Galiș va trece pragul a șase decenii de viață. Cu ocazia acestui moment aniversar, reputatul artist plastic și dascăl de desen Petru Galiș, vicepreședinte al Filialei Timișoara a U.A.P. , a deschis, în Galeria „Helios“, o nouă expoziție personală, a 20-a. Tablourile expuse - peisaje, naturi statice, compoziții - transmit, prin intermediul unei palete cromatice viguroase, solide structuri elaborate ale materiei
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
Pagină realizată de LUCIAN RONKOV Tiberiu Mureșan, promotor al electronicii timișorene, sărbătorit de colegi Există unii oameni care au într-adevăr vocația de a fi dascăli. Oameni care desfășoară adesea o muncă de pionierat, care își pun întreaga viață și energie în slujba formării unor generații întregi. Oamenii aceștia creează școlile. Iar expresia „omul sfințește locul“ este cum nu se poate mai potrivită în cazul profesorului
Agenda2003-38-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281492_a_282821]
-
creează școlile. Iar expresia „omul sfințește locul“ este cum nu se poate mai potrivită în cazul profesorului Tiberiu Mureșan, cel care a înființat o adevărată școală în electronică, putând fi considerat, pe bună dreptate, „părintele“ electronicii timișorene și unul dintre dascălii care au dus faima Politehnicii din orașul de pe Bega până în cele mai îndepărtate colțuri. Născut în 1933, pro-fesorul Mureșan a absolvit Liceul „C. D. Loga“ și ulterior Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic din Timișoara, obținând, în 1956, diploma de
Agenda2003-38-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281492_a_282821]
-
Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Ion Vlad, Marta Petreu, Horia Ursu, Nicolae Mocanu și alții. Aceeași calitate o are, de decenii, și Mircea Muthu, care face în carte referiri la „Filologia napocană” - cum îi place să zică -, la calitatea de dascăli a unora sau la aceea de preoți a lui Agârbiceanu și Galaction, numiți metaforic „prelați”, desigur în sensul de ierarhi ai spiritului. Firește, actul de creație artistică este unul strict individual, dar orice creație presupune o anumită experiență de viață
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
spre ilustrare, ca parte a unei trilogii, îl plasează pe Mircea Muthu pe magistrala creației noastre, menite să lumineze cumpătarea, așezarea, temeinicia și seriozitatea. Ardelenii, dacă nu au fost tocmai genii ale creației literare, au știut să fie foarte buni dascăli, iar dacă nu au fost profesori de excepție întotdeauna, au fost mari oameni de știință și cercetători. Dăscălia nu a lipsit însă aproape niciodată din panoplia de ocupații a creatorilor transilvani, pedepsiți de Dumnezeu să-i învețe mereu pe alții
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
ani, în Barcelona, am învățat să înot, când fetița mea, care avea mai puțin de un an, se scălda într-o piscină“, își amintește Elena. Nu demult a trecut prin Banat, a fost prezentă la o întâlnire cu elevi și dascăli la Timișoara și, bineînțeles, și-a vizitat satul natal. „Casa în care m-am născut a vândut-o mama înainte de a părăsi satul, căci dacă ne venea aprobarea să plecăm în America și mama avea casă, i-ar fi luat
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]
-
desfașurarea testelor naționale la clasa a VIII-a, în vederea admiterii în clasa a IX-a; organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal și profesional, organizarea și desfășurarea bacalaureatului; organizarea și desfășurarea fazei județene a Festivalului artistic al elevilor; sărbătorirea Zilei dascălului; organizarea și desfășurarea Consfătuirii Naționale a inspectorilor de geografie; organizarea și desfășurarea acțiunii de orientare școlară și profesională „Târgul ofertelor educaționale ale liceelor”. Organizarea transportului l În județul nostru Reorganizarea rețelei școlare din județul Timiș, prin desființarea școlilor mici, care
Agenda2004-3-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/281963_a_283292]
-
de Asociația Învățătorilor pentru fiii de învățători care studiau în școli secundare sau profesionale din Timișoara. Casa Învățătorilor nu era organizată pe baze comerciale, ci pe principii culturale și naționale, menirea sa fiind să dea posibilitatea fiilor și fiicelor de dascăli din Banat ca, prin mijloace modeste, să-și poată face o educație serioasă și românească. Ulterior, internatul a înlocuit lipsa unui institut de cultură pentru frații din Banatul iugoslav, adăpostind și hrănind mulți tineri de acolo, parte din ei în
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
doar activitatea culturală pentru ridicarea satelor. Nevoile de zi cu zi și cerințele unei refaceri sociale impuneau ceva mai temeinic și mai complet și astfel străduința lor a devenit multilaterală. Se simțea imperios nevoia unei refaceri pe teren economic, iar dascălii au îmbrățișat această problemă, făcând ceea ce puteau: îndemnuri, sfaturi, călăuziri, pilde vii pe teren școlar, copiii mai dezghețați fiind duși la orașe la meserii și comerț. Necesitățile de toată ziua ale învățătorilor, proverbiala lor sărăcie din toate vremile și de
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
destul de pronunțată în Banat. Se abandonează din ce în ce mai mult principiile puse în Ratio educationis, ca fiecare națiune să fie instruită în școlile sale naționale, în limba maternă. În 1777 s-a început la Timișoara un curs normal pedagogic, pentru crearea de dascăli români, în școala Cetății, care a dăinuit până în 1810. După doi ani se deschide preparandia din Arad, spre care se îndreaptă viitorii dascăli români. Prima școală românească pentru fete se deschide în cartierul Fabric, în anul 1825.
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
în limba maternă. În 1777 s-a început la Timișoara un curs normal pedagogic, pentru crearea de dascăli români, în școala Cetății, care a dăinuit până în 1810. După doi ani se deschide preparandia din Arad, spre care se îndreaptă viitorii dascăli români. Prima școală românească pentru fete se deschide în cartierul Fabric, în anul 1825.
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]